19,247 matches
-
unei mecanici pentru care - și contra căreia - nu putem face nimic. Fără libertate, lumea devine o putere oarbă în care ceea ce este există fără vreo altă posibilitate ontologică. Sade va face portretul acestei lumi materialiste radicale, fără libertate... Ceea ce exprimă fizica atomică a clinamentului dă o deschidere înspre perspective ontologice, metafizice. Din aceste opțiuni decurg consecințe etice și politice. Universul atomic este pus în mișcare de o libertate asimilabilă cu o forță din care decurge totul. Declivitatea integrează libertatea într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
atomilor râzători pentru râs, dar trebuie să conchidem oare și că atomii voluptuoși nu sunt necesari pentru plăcere? Da, pentru că particulele nu cunosc nici durerea, nici plăcerea, dar înlănțuirile lor, da. Nu e o surpriză, știind acum ce știm despre fizica atomistă epicuriană: plăcerea este atomică. Durerea, de asemenea. Hedonismul presupune o viteză, niște fluxuri, circulații libere. într-un trup, agitația dezordonată a particulelor generează suferință. De îndată ce tulburarea încetează, seninătatea revine, iar plăcerea o însoțește. Haosul atomic este semn al durerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dar și de a-i instrui pe amatorii de diplome cu ajutorul inscripțiilor epicuriene. Căci, de la începutul și până la sfârșitul fiecărei plimbări, Diogene propune o inițiere a individului care se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
philosophie antique, Vrin, 1984; asupra vieții filosofice, Jacques Schlanger, Qu’est-ce qu’une vie bonne?, PUF. A se vedea și Actes du VIIIe congrès de l’Association Guillaume Budé, Paris, 5-10 aprilie 1968, Les Belles Lettres, 1969: despre clinamen, simulacre, fizica zeilor, prietenie, senzație, discontinuitate, cunoaștere, scepticism, dialectică și alte subiecte, dar și despre interpretările făcute de Horațiu, Lucrețiu, Montaigne, umanism, Saint-Evremond, Gassendi, Kant, structuraliști î!). Reprezentativ pentru genul colocviului: și mai rău, și mai bine, multe comentarii, câteva intuiții, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
un moment pe secol L'hymne des coeurs spirituels. A patra etapă o numești (neinspirat? răutăcios?) șa-ra-dis-tă! Ceart-o cum vrei... O poezie cu obiect (știi că șarada are unul) mi-ar înșela ambițiunea. O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viața spiritului. Eu voi continua cu fiecare bucată să propun existențe substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole - restrîn-sele perfecțiuni poliedrale. Valéry și Dehmel Eseistul mi se pare mai important în Valéry
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
genul însuși al poemului în proză... Ultima oră, 28 septembrie 1929 NOTE PENTRU O MĂRTURISIRE LITERARĂ Întrebarea prealabilă: Poetul trebuie și poate să-și explice opera? Răspunsul: nu trebuie neapărat, dar poate foarte bine să și-o explice. Analogia cu fizica. Poezia întocmai ca un fenomen fizic participă de misteriosul vieții. Și întocmai cum un fenomen fizic admite un model mecanic, tot așa stările de raritate și de vis ale poeziei pot fi reduse la un model rațional. Aș putea, folosind
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Eureka. Astfel, prin scrisul său inspirat, el îi restituie științei caracterul sacru. * În încheiere, trebuie să recunoaștem că acest din urmă Rimbaud pune probleme care depășesc arta cu mult și sunt menite să-i deruteze pe literatori; la fel, noua fizică a lui Poincaré sau cea a lui Einstein i-a derutat la început pe fizicieni. Căci relativitatea este mai degrabă un capitol al Geometriei superioare, decât unul al Fizicii experimentale. S-ar putea, așadar, ca Iluminațiile să țină mai mult
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și sunt menite să-i deruteze pe literatori; la fel, noua fizică a lui Poincaré sau cea a lui Einstein i-a derutat la început pe fizicieni. Căci relativitatea este mai degrabă un capitol al Geometriei superioare, decât unul al Fizicii experimentale. S-ar putea, așadar, ca Iluminațiile să țină mai mult de spiritul științific, decât de lirismul pur. Prin urmare, cu modestia și concentrarea cuvenite adevărurilor contemplate, vom beneficia astăzi de aceste lecții esențiale. JEAN MORÉAS (Jean Papadiamantopulos) Il ne
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ei, pentru a crea într-însul acea beție specială, castă și înlănțuitoare ca un opium: starea de geometrie. Astfel, îl vedem trecând de la teoria invarianților, la teoria numerelor, apoi la fundamentele geometriei ca, deodată, sub impulsul lui Minkowsky, să abordeze fizica matematică și problemele de analiză ale acesteia și, în sfârșit, după moartea acestuia, să dispară sub teoria demonstrației. Așa cum ne propunem să arătăm în cursul acestei evocări, în afară de unele generalizări la îndemînă, nicăiri Hilbert nu face operă de adevărat înnoitor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
irelevante pentru figura morală a lui Gauss. * Adevăratele aventuri ale acestei vieți, în definitiv cenușii, sunt descoperirile matematice care o înseamnă. Ele aparțin, în ce privește matematicile pure, aritmeticei, algebrei, teoriei funcțiilor și geometriei; în ce privește matematicile aplicate, calculului probabilităților, astronomiei, geodeziei și fizicii. Îmi revine sarcina să refer pe scurt asupra celor dintâi. Înșirarea domeniilor pe care Gauss și-a pus sigiliul arată că îmbrățișarea minții lui tindea la universalitate. E unul din puținii care au făcut periplul cunoștințelor exacte ale epocii. Riemann
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să plecăm acasă. Am spus alor mei că voi întârzia 2 ore, și iată a început să se însereze. - Da, imediat! Prietena mea, Riana, era o fire pragmatică și nu se lăsa prea repede prinsă în „mrejele” trăirilor. De altfel, fizica și matematica erau materiile care o atrăgeau cel mai mult. - Vezi că mâine avem de făcut o compunere cu temă, fie la alegere, fie o poezie, și ea cu temă liberă, pentru cine are aplecare întru cele prozodice, indiferent de
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
momentul în care am auzit primele versuri din cântare, sunt atât de impresionată încât îmi amintesc, efectiv, clipele acelea, am izbucnit în plâns și simțeam că ceva se întâmplă cu întreaga mea viață." Reporter: - Angelica Romașcu a fost profesoară de fizică. Acum este avocat. Provine dintr-o familie de buni ortodocși, care au crescut-o cu frică și cu teamă de Dumnezeu. Angelica Romașcu: - De la primii pași ai vieții mele părinții au încercat să mă învețe rugăciunea "Tatăl nostru"și "Inger, îngerașul
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364506_a_365835]
-
epilogul" nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
și ideea arheului diferența e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
e, doar, de nuanță și interpretare. Este adevărat că întâlnirea cu etica lui Schopenhauer, Eminescu o dezvoltă în câteva teme literare, cu deschidere către spațiul indic al Vedelor, dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
să rezolvați problemele, eu îl studiam pe profesor. Nu-și dezlipea ochii de pe Maria. - Eu de ce nu am observat acest lucru? Poate urmărea dacă se descurcă cu problemele. - Nu, o privea altfel. Tu nu ai sesizat pentru că erai interesată de fizică nu de ce se întâmplă în cameră. - Și ce ai mai observat interesant? - Că Panait o place pe Maria și nici Mariei nu i-ar displace o aventură cu el. - Bine dar ea are optsprezece ani și el treizeci și trei, apoi el
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
discuta un grup de băieții din clasa paralelă. Nu putea să nu le audă remarcile lor sarcastice. - Iat-o băi pe "fiziciana"de la A. Nu-i rea deloc fătuca. - E bunuță tare. O fi pus ochii pe ea proful de fizică, de aceea nu bagă în seama colegi de vârsta noastră. - Măi am de gând să mă dau la ea cu prima ocazie. - Crezi că ai vreo șansă să te bage în seamă? Nu vezi ce arogantă este? Se uită pe deasupra
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
mediteze pe Vârban și pe Claudiu, repetentul clasei care înțelegea mai greu principiile abstractizării de exemplu și nu putea să memoreze nici o teorie care număra mai mult de douăzeci de cuvinte, indiferent dacă aceasta provenea din domeniul matematicii sau al fizicii, că privea concordanța timpurilor, principiile de bază ale esteticii sau caracteristicile triunghiului de aur despre care învățase de curând la desen. Bucuria și sentimentul de adâncă mulțumire sufletească i se citeau pe față și își puseseră amprenta pe întregul lui
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
Aidoma locatarului inferior al orizontalei, aceasta a simțit nevoia să se răzbune, fără niciun motiv, pe destinul fiecăruia dintre ele în parte. De fapt, ”TU” nu avea propriu-zis inimă, ci doar o mulțime finită de obiecte supuse legilor imuabile ale fizicii. Nimic altceva. Dacă, în cea mai ascunsă privirii biserică a Ortodoxiei, semiîntunericul îmbracă icoanele sfinte cu blânde irizații de dincolo de orizont, lumina hâdă din ziua Crăciunului cu miros de moarte a șters, în câteva secunde, orice urmă de poveste personală
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
domnul Dezert (Franța) este creatorul teoriei Dezert-Smarandache în fuziunea informației; - introduce termenul de „neutrosofie” prin care susține că în afară de cele două coordonate, adevăr și fals, există o a treia neutră; în matematică în teoria numerelor a introdus „funcția Smarandache”; - în fizică a creat noțiunea de „nematerie” alături de cele existente „materie” și „antimaterie”, prevede o cădere a Teoriei Relativității și militează pentru o revoluție științifică a unui nou domeniu, fizica superluminală, propunând o Teorie Absolută a Relativității. Este savantul care îl contrazice
POEME DE IUBIRE – AUTOR FLORENTIN SMARANDACHE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362940_a_364269]
-
treia neutră; în matematică în teoria numerelor a introdus „funcția Smarandache”; - în fizică a creat noțiunea de „nematerie” alături de cele existente „materie” și „antimaterie”, prevede o cădere a Teoriei Relativității și militează pentru o revoluție științifică a unui nou domeniu, fizica superluminală, propunând o Teorie Absolută a Relativității. Este savantul care îl contrazice pe Einstein și care susține că nu este limită a vitezei în univers și că există viteza superluminală, ipoteză care a fost experimentată de cercetătorii de la cel mai
POEME DE IUBIRE – AUTOR FLORENTIN SMARANDACHE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362940_a_364269]
-
Teorie Absolută a Relativității. Este savantul care îl contrazice pe Einstein și care susține că nu este limită a vitezei în univers și că există viteza superluminală, ipoteză care a fost experimentată de cercetătorii de la cel mai mare laborator de fizică din lume, CERN (experimentul OPERA, septembrie și noiembrie, 2011) și de la Fernilab din Chicago, SUA (MINOS, 2005) prin care s-a ajuns la concluzia că anumite particole pot călătorii mai repede decât viteza luminii. (ION NĂLBITORU) „Eu sunt un scriitor
POEME DE IUBIRE – AUTOR FLORENTIN SMARANDACHE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362940_a_364269]
-
fuziunea informației, extinzând Teoria Dempster-Shafer la o nouă teorie de fuzionare a informației plauzibile și paradoxiste (numită Teoria Dezert-Smarandache: [ http://fs.gallup.unm.edu/DSmT.htm ]). În 2004 crează un algoritm de Unificare a Teoriilor și regulilor de Fuziune. În fizica a introdus paradoxuri cuantice și noțiunea de 'nematerie', formată din combinații de materie și antimaterie, ca o a treia formă posibilă de materie - prezentată la Caltech (Conferința Anuală din cadrul Societății Americane de Fizică, 2010) și la Institutul de Fizica Atomică
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
a Teoriilor și regulilor de Fuziune. În fizica a introdus paradoxuri cuantice și noțiunea de 'nematerie', formată din combinații de materie și antimaterie, ca o a treia formă posibilă de materie - prezentată la Caltech (Conferința Anuală din cadrul Societății Americane de Fizică, 2010) și la Institutul de Fizica Atomică (Măgurele, 2011). Pe baza unui manuscris din 1972, când era elev la Rm. Vâlcea, publicat în 1982, a emis ipoteza că 'nu există o barieră a vitezei în univers și se pot construi
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
În fizica a introdus paradoxuri cuantice și noțiunea de 'nematerie', formată din combinații de materie și antimaterie, ca o a treia formă posibilă de materie - prezentată la Caltech (Conferința Anuală din cadrul Societății Americane de Fizică, 2010) și la Institutul de Fizica Atomică (Măgurele, 2011). Pe baza unui manuscris din 1972, când era elev la Rm. Vâlcea, publicat în 1982, a emis ipoteza că 'nu există o barieră a vitezei în univers și se pot construi orice viteze' ( http://scienceworld.wolfram.com
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]