9,441 matches
-
justificare, este clar că aceasta trebuie identificată în perspectivele eclectice ale acestui autor. Relațiile dintre individ și mediul său Pentru Bandura, omul este un organism complex, în perpetuă interacțiune cu mediul. Comportamentele, schimbările lor își găsesc originea într-o stare fiziologică dată, o istorie comportamentală precisă, contingențe de mediu speciale și, subliniază acesta, într-o varietate de procese cognitive. Sigur, acest ansamblu de variabile îl face pe individ dependent de mediul său, dar îi permite în același timp să-l modifice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau absența ei. O a doua situație ar fi acea în care modificarea cogniției permite schimbarea motivației. Simptomele fizice ale depresiei Explicarea simptomelor fizice și vegetative ale depresiei în cadrul unui model psihologic prezintă o serie de dificultăți. Examinarea acestor variabile fiziologice conduce, după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca semnale fiziologice ale unei tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice ale modelului lui Beck Modelul lui Beck și psihanaliza Psihanaliza afirmă că experiența conștientă joacă rolul de ecran în raport cu dinamica inconștientului. Cognitiviștii care aderă la teoriile lui Beck utilizează, în ceea ce-i privește
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
face subiectul (comportament motor) dar și ceea ce gândește (cogniții) și ceea ce exprimă acesta (emoție). Lang a diferențiat, în mod clar, comportamentul verbal cognitiv conștient (V) care însoțește ceea ce subiectul face sau nu face în plan motor (M) cât și modificările fiziologice (emoții) asociate (P). Aceste componente sunt indisociabile, dar se pot manifesta într-o manieră relativ independentă. Nu putem deci afirma că emoția și cognițiile preced sistematic manifestările motrice. „Problemele” Termenul „problemă” se referă, mai întâi, la ceea ce subiectul consideră ca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evaluative. Topografia este descrisă, în general, de către subiect. Această descriere se realizează mai ușor pentru comportamentele motorii, dar este mai laborioasă uneori pentru aspectele cognitive sau manifestările emoționale, atunci când trebuie să se delimiteze conținuturile gândurilor sau să se distingă aspectele fiziologice, expresive și subiective ale emoțiilor. Pentru o evaluare precisă a frecvenței, a intensității sau a duratei, subiectul este invitat să îndeplinească o sarcină care presupune un exercițiu de auto-observare după criterii determinate cu o durată limitată. Limitată la unul sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
socială capabile să explice geneza comportamentului problemă și natura determinanților actuali. Studiul lor semnifică, de exemplu, luarea în considerație a unor factori cum ar fi schemele cognitive subiacente sau personalitatea, aceasta fiind definită ca ansamblul repertoriilor comportamentale, cognitive, emoționale și fiziologice de care dispune subiectul într-un anumit moment al vieții sale. Acest studiu recunoaște importanța determinismelor biologice și psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi eficiente pe deplin, pe termen scurt și mai ales pe termen mediu și lung. Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine originea tulburărilor, factorii care intervin în dezvoltarea acestora și în menținerea lor și mecanismele psihologice și fiziologice subiacente, și pentru a identifica tehnicile psihoterapeutice sau/și medicamentoase mai performante pentru a le trata. In prezent, alegerea între TCC și farmacoterapie se stabilește, cel mai adesea, pe considerente cum ar fi: preferința și motivația pacientului, efectele secundare, costul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu trebuie să ezite să-și rezerve timp pentru a putea transmite pacientului, pe care îl consideră un partener egal, informațiile următoare: ”Se poate întâmpla ca, în timpul primelor cincisprezece zile ale tratamentului să resimțiți o amplificare a anxietății, unele neplăceri fiziologice (dureri de cap, dureri de stomac, amețeală, tahicardie)”. Aceste informații ajută pacientul să-și canalizeze efortul curajos asupra acestor cincisprezece zile cruciale și să nu se lase cuprins de angoasă, acest lucru fiind valabil mai ales pentru persoanele care suferă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a pragului de toleranță la sufocare datorită unei hipersensibilizări a acestui centru. Conform acestei teorii, în cazul în care are loc această diminuare s-ar declanșa în mod precoce unele reacții de alarmă, care ar antrena un ansamblu de răspunsuri fiziologice legate de acest răspuns de alarmă. Numeroase studii de psihiatrie biologică care au avut ca subiect tulburarea de panică sunt dezamăgitoare, în măsura în care ele nu permit specificarea anomaliilor caracteristice tulburării de panică. Unele tehnici de imagerie cerebrală au demonstrat implicarea girusului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în momentul în care aceasta declanșează un atac de panică, devin stimuli condiționali care facilitează activarea atacului de panică. Persoana care suferă de tulburare de panică dezvoltă un comportament hiperatent în legătură cu toate senzațiile corporale și devine expert în reperarea modificărilor fiziologice. Prin asociere repetată a acestor senzații cu declanșarea unui atac de panică, în momentul în care este percepută o senzație corporală se poate declanșa un răspuns anxios major, care se poate transforma într-un atac de panică. Acest model explică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se poate declanșa un răspuns anxios major, care se poate transforma într-un atac de panică. Acest model explică, în parte, atacurile de panică nocturne: ele pot fi explicate prin acest mecanism de condiționare prin care orice schimbare în răspunsul fiziologic facilitează activarea unui atac de panică. Faptul că pacientul își reduce angoasa, evitând situațiile fobogene, întărește acest comportament de evitare sau de evadare Modelul cognitiv Interpretarea catastrofică și memorizarea acesteia In cadrul modelului cognitiv, interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale conduce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
memorizarea acesteia In cadrul modelului cognitiv, interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale conduce la atacul de panică. In dimensiunea anxioasă, prelucrarea informației este filtrată de noțiunea de pericol. Persoana care suferă de atacuri de panică memorează o asociere sistematică între excitarea fiziologică și pericol. Această prelucrare a informației activează un sistem de alarmă, care antrenează mai ușor atacul de panică. Dificultăți în prelucrarea informației Unele persoane care prezintă o tulburare de panică cu agorafobie suferă poate și de o perturbare a mecanismelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
său o schemă cognitivă de pericol care provoacă reacții de evitare. Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Componentele tulburării de panică cu agorafobie Patru componente esențiale merită a fi menționate ca fiind caracteristice tulburării de panică cu agorafobie: - o componentă fiziologică: răspunsul de alarmă asociat atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evitare. Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Componentele tulburării de panică cu agorafobie Patru componente esențiale merită a fi menționate ca fiind caracteristice tulburării de panică cu agorafobie: - o componentă fiziologică: răspunsul de alarmă asociat atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de angoasă; și disperarea asociată acestei tulburări de panică cu agorafobie poate conduce la o stare depresivă, la o anxietate generalizată, un comportament adictiv care trebuie luat în considerație în cadrul terapiei. Cercul vicios al întăririi Aceste sisteme de răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportament adictiv care trebuie luat în considerație în cadrul terapiei. Cercul vicios al întăririi Aceste sisteme de răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de evitare cognitivă. Tratament Tratamentul atacurilor de panică și al agorafobiei în terapia comportamentală și cognitivă se organizează în jurul unei analize precise a comportamentului cu scopul de a înțelege mecanismele de declanșare și de menținere, în aceeași măsură în ceea ce privește aspectele fiziologice, cognitive și comportamentale. Ca urmare a acestei analize și a concluziilor extrase, pacientul și terapeutul se pun de acord asupra ipotezei de lucru. Ei definesc cu precizie, și într-o formă contractuală, scopurile care urmează a fi atinse în cadrul terapiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cursul terapiei. In sfârșit, se realizează și un contract în ceea ce privește numărul de ședințe necesar realizării acestor obiective. Intervenții asupra emoțiilor Angoasa pe care o resimte pacientul fobic la ideea de a se confrunta cu situația fobogenă se traduce, în plan fiziologic, prin contracturi musculare, o activare cardiacă, tulburări intestinale... A învăța pacientul să-și controleze reacțiile fiziologice îi permite acestuia să dobândească un sentiment de control al situație neplăcute. Controlul respirației Pacientul este informat că un atac de panică este un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obiective. Intervenții asupra emoțiilor Angoasa pe care o resimte pacientul fobic la ideea de a se confrunta cu situația fobogenă se traduce, în plan fiziologic, prin contracturi musculare, o activare cardiacă, tulburări intestinale... A învăța pacientul să-și controleze reacțiile fiziologice îi permite acestuia să dobândească un sentiment de control al situație neplăcute. Controlul respirației Pacientul este informat că un atac de panică este un simplu răspuns fiziologic ca urmare a unei hiperventilații autoindusă. I se demonstrează acest lucru stimulându-l
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
musculare, o activare cardiacă, tulburări intestinale... A învăța pacientul să-și controleze reacțiile fiziologice îi permite acestuia să dobândească un sentiment de control al situație neplăcute. Controlul respirației Pacientul este informat că un atac de panică este un simplu răspuns fiziologic ca urmare a unei hiperventilații autoindusă. I se demonstrează acest lucru stimulându-l să dezvolte un atac de panică în cabinetul terapeutului. Este învățat apoi cum să controleze acest atac de panică cu ajutorul unor tehnici respiratorii, care constau în încetinirea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
învățat apoi cum să controleze acest atac de panică cu ajutorul unor tehnici respiratorii, care constau în încetinirea ritmului respirator, realizată prin expirație lentă pe gură, inspirație lentă pe nas și umflarea abdomenului. Pacientul este ajutat astfel să reatribuie anxietatea fenomenelor fiziologice pe care le declanșează ca reacție la situația fobogenă mai degrabă decât la situația ca atare. Relaxarea Sunt propuse apoi unele tehnici de relaxare pentru ca pacientul să învețe să controleze răspunsul comportamental tensionat. Intervenții asupra cognițiilor Interpretarea catastrofică a senzațiilor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
percepe dispariția acesteia. Expunerea se poate realiza și prin distorsiunea realității virtuale. Dacă evitarea este asociată consecințelor catastrofice neplăcute, i se cere pacientului să-și imagineze că leșină, că-și pierde controlul. Dacă evitarea este legată de teama de senzații fiziologice asociate declanșării atacului de panică, i se propune pacientului să urce scările, să alerge, să facă saună... astfel încât să se confrunte cu senzații de bătăi de inimă accelerate, de respirație tăiată, de sufocare, de senzații de transpirație... Oricare ar fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dispariția răspunsului. Pacientul și așteptările sale Elementele cheie ale reușitei tratamentului sunt angajarea pacientului în demersul terapeutic și alianța cu terapeutul care încearcă, împreună cu el, să găsească strategia cea mai potrivită. Elementele cheie ale menținerii schimbării sunt schimbările cognitive și fiziologice. Terapeutul observă și subliniază toate progresele pacientului pentru a-l încuraja să continue expunerea la situația evitată. Scopul fundamental al terapiei cognitiv-comportamentale este acela de a ajuta pacientul să perceapă o eficiență personală. Ea îi permite să învețe strategii de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
observă și subliniază toate progresele pacientului pentru a-l încuraja să continue expunerea la situația evitată. Scopul fundamental al terapiei cognitiv-comportamentale este acela de a ajuta pacientul să perceapă o eficiență personală. Ea îi permite să învețe strategii de control fiziologic, cognitiv, comportamental pe care le poate generaliza la alte situații problemă. Se poate spera că, odată cu experiența reușită de înfruntare a unei situații neplăcute, pacientul își modifică profund credințele în legătură cu capacitățile sale de a acționa în fața obstacolelor, deci maniera sa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de 0,25 mg de alprazolam. Auto-observația se aseamănă destul de mult cu cea precedentă și nu apare nici un alt element nou. Informare și formare Datorită numărului mare de atacuri de panică și a gravității acestora, se acționează imediat asupra reacțiilor fiziologice. Cu ajutorul unei scheme, terapeutul explică doamnei S. mecanismul atacului de panică și faptul că simptomele resimțite sunt provocate de hiperventilație. Acesta o învață să controleze și să-și încetinească ritmul respirației. Pacienta exersează împreună cu terapeutul, apoi continuă de una singură
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]