3,537 matches
-
prin geamul deschis, ca intrarea într-un cuib. N-o să mai las înăuntru nicio uitare doar începutul va fi mereu bătaia inimii nici luna, nici răsăritul nu vor risipi pulberea clipei dilatată într-o lagună ascunsă de vederea unui mâine flămând gata să ne mestece gustul rătăcirii. CĂDERE Mi-ai speriat zborul cu bruma picurată pe aripi am retezat năucită aerul înghețat până în marginea cuibarului unde zămislisem de atâtea ori raze de lumină. Dimineața, pleoapele au desenat clipe în care n-
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
o zi de vară, Să înfloresc în sufletu-ți plăpând; La pieptul tău să-ți fiu comoară, Să nu mă pierzi decât în gând... Aș vrea să fiu o iederă înaltă, Să te ridic când vei cădea... În sufletu-ți flămând s-aprind văpaia, Să-ți fiu leac aș vrea, de voi putea.... În visul tău să fiu un heruvim, Să îți pătrund în „ gând fugar ” Pe un tărâm de vis să ne-ntâlnim Să-ți fiu jar - pe al tău
DORINȚĂ III de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341038_a_342367]
-
albastră, ca și cum, copil fiind, vărsasem cerneală pe istoria artei moderne de la începuturi până în prezent. Acum e ca un tatuaj pe inimă, ca și când aș fi în armată, la infanterie, rătăcit în lanuri de grâu și de secara peste care corbii planează flămânzi. (ELEGIA 42) pe cînd la Saint-John Perșe predomina intensitatea culorii, detaliul metaforic: „Fremissement alors, � la plus haute tige engluee d'ambre, de la plus haute feuille mi-deliee sur son onglet d'ivoir.” Și, atunci, ce altceva este poezia? Florin DOCHIA este
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
de preț comoară. Ah, Mircea, cât de mult te iubesc.... - Mulțumesc, dragostea mea! Și eu simt că nu mai pot trăi fără tine. - Pătrunde-mă cu delicatețe și sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum. Te vreau și te doresc mereu, dar acum nu mai pot aștepta, așa că doresc să vii și tu în întâmpinarea mea pentru a stinge și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc stricat, Iar apoi de la Zvâncescu, Zakopane-am cumpărat! ,,Mulți copii, cu multe sânii”, zi de zi pe derdeluș, Tot căzând ,,băteau mâțanii”, nesătui de lunecuș. . . Mulți flămânzi, cu burtă goală, mâncau mere doar și nuci, Măi fugeau și de la scoala, să coboare pe păpuci. Ce să-ți spun, alarmă mare, cum ar fi la horă-n țoi, Multe s-au pierdut în zare, multe le-am luat
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
2011 Toate Articolele Autorului Vreau să-ți sărut încheietura sufletului care-mi aduce visul de undeva numit Iubire să strivesc cu sărutul lacrima-ți de durere căzută din geana timpului pe obrazul mirării. Vreau să-ți opresc talpa din alergarea flămândă pe pământul făcut deșert de așteptarea grea să transformi orice piatră roasă de iluzii în oaze ale izbăvirii - lacrimă de înger. (decembrie 2011) Referință Bibliografică: Vreau... / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie
VREAU... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341483_a_342812]
-
crâșmaru-n grabă, Și-apoi... și-a văzut de treabă. - Unora le cântă cucu... Numai mie-mi urlă lupu' Se tot vaită un chefliu... Dacă te treziși târziu, Cucu' nu-l poți asculta... Fiindcă dormi prea mult, mata! Lelea țândră și flămândă, Care se plimbă pe luncă Nu cu furca-n brâu să toarcă Dragoste-i place să facă Ca de șarpe e mușcată, La ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! De vrei să te ascult puțin, Fă
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
săraci Cu un păcat neîmpăcat: De a fi miei fără de baci Să vă păzească stânele De lupii ce vă încolțesc, Nu să vă vândă cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce răstigniți plângând. Crăciunul fi-vă tuturor, Sărmani români, azi și mereu, Cât mai ușor și dor
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
om mare” ca la masa mea să fie în fiecare zi pâine albă cu salam, așa cum văzusem în casa de la oraș a surorii mamei mele. Acolo în târnațul acela am jelit primul prieten adevărat, un biet cățeluș ce-l găsisem flămând și murdar în pragul casei noastre. Am intrat în casă ștergându-mi picioarele de rogojina din pănuși uscate de porumb făcută de Anișoara, Anișoara aia din colțul străzii care era foc de inteligentă, citea câte trei patru cărți pe săptămână
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
INTERPRET 3 : Dumnezeu i-a dat Mariei crinul nevinovăției un miracol de iubire floare de neprihănire. CRAINIC 1 : De milenii - două-ncoace Domnul nostru daruri face pentru orișice făptură dându-i cuminecătură Însuși Trupul Său cel blând. De ești însetat, flămând Domnul intră-n trupul tău Și te apără de rău. CRAINIC 2 : Darul lacrimilor tale răsărite în pocale lujeri mici de lăcrămioare rouă în mărgăritare. Chiar și stelele suspină în lumina cea mai lină din seninul de oglindă căci un
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
nr. 1033 din 29 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Umilă sunt Umilă cerșetoare La zidul de tăcere dintre noi A mai trecut o zi Fără cuvinte Nu am să rup tăcerea E tot ce-mi dai Să-mi saturi Gura flămândă Și-apoi Ce rost mai au cuvintele Când înapoi Nici gândul nu mai trece Iar mâinile-mi chircite Îmi șed în poală Moi Măcar îmi sprijin spatele de zid Și te iubesc cum nu te-am mai iubit. Referință Bibliografică
LA ZID de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342026_a_343355]
-
dorit mai mult decât mi-aș fi dorit pe oricare altă femeie. - Ce pot să-ți răspund decât că simt nevoia de a te lăsa acum să-ți cobori blândețea dorinței tale peste tumultul ce-mi mistuie adâncurile sufletului meu flămând după iubire. Fii luceafărul dimineții ce-mi veghează lunecarea, gândul, simțirea și așează asupra mea liniștea unui vis împlinit. Acela de a trăi nemurirea în brațele celui care m-a răscolit precum răscolește aici la mare furtuna adâncurile tenebroase, urcându
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
cum poți să tratezi altfel omul când te afli într-o societate excesiv de plină cu femei de moravuri ușoare care se vând și pentru o haină cât mai îmblănită iar tu neschimbat, mereu pe răscrucea vieții observând tineri înghițiți de flămândele gorgone ale societății. Cioran a avut inițiativă și curaj. A dorit ca-n ultimă instanță să plaseze tristețea undeva între sacrificiu și dorință pentru cei care-l ascultă [și ajung să îl cuprindă]. Iar roadele lui se văd astăzi prin
COGITO de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342035_a_343364]
-
tălpile goale prin iarba plină de roua răsăritului între el și mine se adună la taifas țărmul scoicile și turnul de gânduri din fibra singurătății se ridică peste tot în scenografia iubirii mele există iarbă valuri și tropotul hienelor veșnic flămânde tigrul strânge în căciulile găurite ale timpului visurile toate cu ghearele mereu scoase din teaca fierbinte dansează în cele patru direcții ale anotimpurilor spune că zdrențuite se rostogolesc mai ușor printre neîmpliniri jocul lui e fascinant când la final lasă
JOCUL TIGRULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342038_a_343367]
-
Și nici n-avea cum, din cauză că n-a mai mâncat carne de pasăre de vreo 20 de ani și mai bine. Că dac-o mânca de-atunci era putredă cu tot cu curcă și cu mămăliga adiacentă,SCUZAȚI! Din care pricină și-amu-i flămândă și nemâncată! Altă vecină, trecând din întâmplare pi-acolo chiar începu și ea să țipe ca nebuna: - Fa, ești chioară sau te faci că nu vezi !? Uite-ți curca în boscheți : cum se ouă , săraca! E plouată ca tine de
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
crescândă. Corpul bărbatului lipit de curbele ei moi o mângâiau tandru, iar degetele sale ardeau ca tăciunii aprinși, căldura lor pătrunzând prin toți porii deschiși de apa caldă a dușului. - Ce-mi faci? întrebă fata pierdută, iar cu gura sa flămândă culegea de pe buzele lui picăturile de otravă dulce a sărutărilor. - Te doresc, continuă el tandru, nu am mai rezistat ispitei de a te avea imediat, chiar și sub duș. - Dar eu? răspunse ea cu vocea sa cristalină. - Poate sunt posesiv
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
Cuvintelor de-Apoi/ așa cum sunt, dând ceasul înapoi ... ” El este un poeta faber, trece totul prin imaginea artistică, unicizând-o: „Desigur, voi plăti cu mâna toată,/ ce n-am avut și nici n-aș merita,/ privighetoarea moare, uitarea se răscoală,/ flămând de vis mân caii spre tăul neaflat,/ o, Persefona, vino, din boală azi mă scoală!/ Recursul la clemență se judecă pe dat':/ de versul meu, Zeițo, sunt astăzi condamnat!” Nebănuite îi sunt ipostazele: „rob etern”, „Poetul sparge globul noptirilor nătânge
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
l-ai făcut pe om de-i șui și unde este mintea lui când rosturile și le uită împins de forța egoismului? C-o mână doar ai dăruit, altfel cum naiba se explică că omul pare-un zăpăcit: ba șoricel flămând de taine dosite-n scrinul vrerii Tale, ba frunză smulsă de păcate din pomul vieții fără moarte, ce de furtuni e-nvârtejită și-apoi în tină azvârlită... CRĂIASA ZĂPEZII Mai alb ca neaua și lumina e al crăiesei trup divin, înveșmântat
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
în cuvinte, doar iubire ți-am trimis Ce-aș dori să stau cu tine, buna mea, de-a pururea! Printre valuri de iubire, tu mi-ai fost adesea-n gând, Dorul ți-am păstrat în suflet, ce de tine e flămând Doar citind vei înțelege din scrisoarea mea, plângând, Căci pe-o lacrimă uscată-ți scriu acuma, surâzând. Mi-au rămas în suflet ruguri, tainele vrăjite-l poartă Către casa părintească, îmbrăcată-n strai de vise, Drumul vieții nu se știe
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
în clipa grea ce-o doare. Alungă venin din suflet ce i l-a turnat...coșmarul Amarii stropi i-au umplut peste măsură paharul. Mângâie cu-a ta suflare bătrânelul cel plăpând A muncit o viață-ntreagă... iar acum este flămând. A rămas și fără casă, de copii a fost uitat. Stă acum pe unde-apucă, chinuit și ignorat... Geru-n față îl lovește, șoarecii pâinea i-o rod... Lumea-l vede și nu-i pasă de bătrânul de sub pod. Doamne-ajut-acea ființă, n-
AŞ LUA DIN LUME-AMARUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342215_a_343544]
-
nici nu-mi mai aminteam acum de prima mea plimbare clandestină la oraș. Nu știu ce o fi fost în sufletul ei stând atâtea ore în incertitudine, ne știind când și unde am dispărut. Braica s-a întors acasă după vreo săptămână, flămândă și jerpelită, ca un câine de pripas, dar după câteva zile fiind bine hrănită și îngrijită și-a revenit. Aceasta a fost prima mea aventură când am plecat într-o plimbare clandestină la oraș. Mangalia - 8 feb. 2011 Referință Bibliografică
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
cu pumnii strânși de durere,(pumnii cu care mai târziu va lovi în pieptul furtunii!), cu ochii înlăcrimați, ochii aceia albaștri ca Arieșul:“ Tată, nu-i bună rânduiala de-acum! Trebuie schimbată! Nu-i drept ca unii să moară de flămânzi, iar alții să crape de sătui!” În casa dascălului Mihai Gomboș- întemeietorul unui neam de cărturari, Avrămuț învață literele și numerele, după care este trimis la școala primară din Neagra. La 10 ani merge la Câmpeni, găzduit de familia Șuluțiu
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
în etate de 48 de ani... Cine a fost Iancu? Expresia unei idei înalte, unei dorințe străbune, care nu se va stinge niciodată din sânul națiunii române...” El, regele munților, cel fără coroană, adormea pentru totdeauna singur și cu fluierul flămând, pe prispa unui brutar, Ion Stupină, de la Baia de Criș, în dimineața zilei de 10 septembrie 1872. „Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrențuită, fluierul de cireș și jalba către împărat, unsă și mototolită...” La 13 septembrie 1872
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
pădure, Cornel Popa spunea mereu:” De-ar fi făină precum nu-i slănină! Că apa de mămăligă ne dă nașu’!”, pentru că munca nu era ușoară și rezultatele nu întotdeauna așa cum le doreau și făceau ca și țiganu’ când se trezea flămând dând fuga la nașu’...Sau mai avea o vorbă: "Numa' o țâră îi rău și iar nu-i bine!". Încercau astfel să depășescă acele momente în care vedeau că muncesc și roadele nu erau pe măsura așteptărilor. Mai venea și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe părintele Calciu și pentru rugăciunile lui să ne miluiască
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]