1,627 matches
-
Sorina Bălănescu despre ea și-i spun că finalul este luat din Fizicienii. “Ca să vezi, domne’!”, Îmi replică minunata mea colegă, “tocmai asta le-am spus eu azi studenților, la curs”. Marile spirite...ce fac?!... Citeam, nu de mult, un foileton al lui Tudor Octavian, În care talentatul “scriitor la ziar” punea problema geniului. “N-am scris și n-am spus niciodată despre un contemporan că e genial. Un motiv ar fi că nu realizez toate cuprinderile cuvîntului. Un alt motiv
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ați gândit vreodată să puneți În scenă fragmente din excepționalul Dvs. „File dintr-un jurnal teatral”? Bogdan Ulmu: Nu. Fiindcă am un roman epistolar, scris Împreună cu doi umoriști excelenți, care se pretează mai bine. Și mai am multe schițe și foiletoane dramatizabile. Am Însă o bucurie care ține cam de 20 de ani: sunt jucate foarte des scenariile mele libere după Ion Creangă (unele, și În șapte teatre!). Revista ComunIQue: Cum vedeți Occidentul (de) astăzi? Ce mâine credeți că-și poate
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cosmică, te vei uita mereu la mine, gravitând cu drag în jurul tău, legați astfel prin legile mecanicii pe veci. De n-ar găsi Mioara jurnalul, ar fi în stare vipera să-l trimită la ziar pentru a fi publicat în foileton cu titlul Dragostea morbidă a Mamei pentru un pirat legendar, critica ar spune că gândurile mele inspirate de nu știu cine nu sunt literatură, ci un plagiat după romanticii germani, dar eu plagiez iubirea fiicei mele și atât, eu nu te iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-și finaliza drumul deplorabil. Scandalos de jenant! Vino, Autorule, mi-e frică! Mioara, mereu mă porți pe terenuri mișcătoare, ar putea să ne înghită cu totul. Timpul nu înghite. El te poartă, dar lovitura de pedeapsă nu există, Autorule de foiletoane cu parfum de eseu! Ai să vezi! Și m-am văzut pe mine. Eram tot în centrul vechi al Brăilei. În stânga, teatrul, în față muzeul, în dreapta Hotelul Traian, în spate Bisericuța Monument. Grupul statuar, ceasul cu vopseaua scorojită și limbile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a celei din Rio de Janeiro, aflîndu-se temporar la Iași, în 1853, a găsit de cuviință să împărtășească din experiența sa populației moldovene, publicând în "Gazeta de Moldavia", între 14/26 septembrie și 24 septembrie/6 octombrie, sub formă de foileton, articolul bilingv Igiena publică - Hygiène publique, conținând sfaturi profilactice 349. El preconiza ca, la apariția certă a simptomelor holerei, să fie numit de îndată un comitet de supraveghere, care să controleze evoluția epidemiei în țară, prin trimiterea de doctori și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fi singur. Dar, într-un fel, eu sunt ales. Și când ești ales, atunci trebuie să treci prin multe. Și va fi înfiorător de tăcut în jurul tău. S-ar putea, am spus eu. O anume tăcere. Deși îmi rămâne întotdeauna foiletonul de la radio. Dar nimeni nu va mai citi doar pentru tine. în caz de absolută necesitate, am spus, pot să-mi citesc eu însumi, cu voce tare, din amintire. Nu pot afirma că-ți voi duce lipsa, a zis ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
seamă. Voiam să-l forțez să înceapă el conversația. — E ceva prin ziar? m-a întrebat când ne apropiam de sfârșitul cinei noastre tăcute. Am avut impresia că în tonul lui deslușesc o oarecare exasperare. Întotdeauna îmi place să citesc foiletonul teatral, i-am răspuns. Am împăturit ziarul și l-am pus alături. — Mi-a plăcut masa, a comentat el. — Atunci cred că am putea să ne luăm aici și cafeaua, nu? Ne-am aprins țigările de foi. Am fumat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
legătura? Vezi o blondă de patruzeci de ani lată în umeri, încadrată de doi poponari lituanieni zgomotoși, îmbrăcați cu maieuri. Ce legătură poate exista între ei? Londra e plină de istorioare, istorii, romane, farse, comedioare, cronici de familie, seriale și foiletoane care se plimbă agale ținându-se de mână. Și eu în ce joc? Mi se pare mie că e o comedie bufă. O comedie pornografică, spumoasă, destinderea comică împreună cu proprietăreasa sau servitorul înainte ca nebunia să reizbucnească în altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aparțin deja unei alte „vîrste” estetice. Relativ permeabil la simbolism devine și popularul magazin Flacăra al lui C. Banu, după cooptarea în redacție a lui Ion Pillat și „atragerea” lui Adrian Maniu. Parnasianul gourmontian Nicolae Davidescu publică aici - din 1914 - foiletoane critice favorabile estetismului, reunite după război în primul volum de Aspecte și direcții literare. În avangardă trece acum „a treia cale” militantă promovată de Arghezi, Cocea și Vinea. Primul modernism autohton și identitatea evreiască „periferică” O „chestiune” exploatată uneori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
practicînd un impresionism prudent, mefient față de modernismele mai îndrăznețe și chiar față de simbolism; singurul critic estetizant mai articulat (adept al „idealistului” Rémy de Gourmont) a fost, în deceniul al doilea, un poet: N. Davidescu, cronicar la Flacăra lui C. Banu. Foiletoanele sale vor fi reunite după 1920 în cele două volume de Aspecte și direcții literare. Poet era și F. Aderca, sporadic - cronicar literar și susținător polemic al noilor curente la Noua revistă română. Tot un „poet” era și singurul comentator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
neprecisă. Pornind de la Voltaire pînă la Rémy de Gourmont, această literatură țesută pe evenimentul zilei a dăruit din belșug prozei franceze pagini distinse. Despărțind însă reportajul de literatură, nu limpezim și nu simplificăm nimic”. Devenit „gen literar“, reportajul modern include „foiletonul, romanul de aventuri și povestirea realistă”, cu avantajul veridicității documentare; separația reportaj/roman pe criteriul amplorii compoziției este depășită de metamorfoza modernă a literaturii, care cultivă instantaneul, fugacele, fragmentarul; literatura de imaginație pură nu există și, în orice caz, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Chemarea, embrionul înverșunatului cotidian de astăzi în Elveția neutrală, în sălile pline de refugiați și de călători de pretutindeni, a stîrnit o vîlvă fără seamăn pentru poporul strîngător al țării. Nemții s-au interesat numaidecît, exercitîndu-și dialectica lor greoaie în foiletoane pline de argumentări solemne cari, desigur, i-au înveselit pe dadaiști pînă la lacrimi. Astăzi Franța s-a supărat și ziarele vorbesc de dedesubturi «boșe» (n.n. - bolșevice), de spionaj la adăpostul imposturei artistice. (...) Tzara spion? Se vede limpede că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
totuși certe legături de sînge cu aceasta. „Roman al subiectivității”, fragmentarist, artificios și fantast, el este, într-adevăr, „mai mult în atmosfera europeană a epocii decît oricare alt roman românesc” (cf. D. Micu, Modernismul românesc, 1985). Cum publicarea sa în foileton începuse încă din 1924, sub titlul provizoriu Tic-tac, nu credem a greși prea mult văzînd în el cea dintîi experiență modernistă radicală în cadrul romanului autohton. O experiență comparabilă doar cu cea (ulterioară) a lui Blecher sau H. Bonciu din Bagaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-mi dai partea mea”, amintind finalul nuvelei caragialiene În vreme de război) „dansează” suprarealist - inclusiv tipografic (v. punerea în pagină experimentală, cu literele zigzagate). Un text mai puțin comentat de exegeza anterioară anului 1990 este „Victoria sălbatecă“, proză publicată în foileton în numerele din 1927. Ov.S. Crohmălniceanu (care așază proza scurtă a lui Vinea sub semnul grotescului expresionist) o ignoră, iar Simion Mioc - deși o citează la bibliografie - o confundă cu fragmentul intitulat „Escroc sentimental“ (nr. 99, 1931), „prototextul” romanului Lunatecii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anonim“). O trăsătură particulară a avangardei istorice constă în persiflarea categoriilor tradiționale de specie și gen prin parodieri minimaliste și precizări „generice” derutante, cu caracter ludic și iconoclast. Principala victimă este, desigur, romanul - specie „burgheză” prin excelență: romanul clasic, romanul foileton, romanul de consum (polițist, sentimental, de aventuri). Astfel, urmuzianul „Pîlnia și Stamate“ e subintitulat „roman în patru părți”, iar un poem al lui Geo Bogza se intitulează, ostentativ, „Roman“. Textele „romanești” ale avangardiștilor sînt scurte sau extrem de scurte, hiperconcentrate, minimale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
însă - pe Mihail Sebastian: „Unul dintre noii veniți în gramatică e neîncetat plictisit de literatura noastră. Îl știm admirator al lui Apollinaire și A. France, al Paradisului statistic și al Florilor de mătase, l-am văzut încercînd maturități ingenue în foiletoane scrise cu biberonul și mai știm că dacă numele lui n-ar ascunde o circumcizie - fiindcă scrie sub potcoava ortodoxă a dlui Nae Ionescu - ne-ar fi acuzat de izraelitism”. Iar o notiță din nr. 14 își extinde raza de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al actualității care este, deocamdată, Perpessicius (cu timpul își va dezvălui admirabile calități de istoric literar), „nu-și recunoaște însușiri didactice, nici un anume dogmatism fără de care, pare-se, criticul nu se întrupează”; el va prefera să-și prezinte, cu modestie, foiletoanele ca pe niște „mărturisiri ale unui cititor”. Modesta, aparent umila „registratură” (ambiționînd însă cuprinderea integrală, panoramică) va fi astfel opusă orgolioasei, dar reducționistei, „magistraturi” critice (v. și „În tinda unei registraturi”, Opere, vol. II, Editura pentru Literatură, 1967, pp. 13-16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ai lui Urmuz nu a mai fost decît un pas, poate nici atît” (p. 192). Urmuz și poeții postbelici Despre Urmuz s-au pronunțat elogios nu puțini poeți, în special aceia care își simțeau afinități structurale cu el. Într-un foileton publicat în 1968 în Luceafărul („Patimile după Hurmuz”), reluat în volumul Teoria sferelor de influență (Editura Eminescu, 1969), Marin Sorescu glosează entuziast pe marginea prozelor urmuziene. El declară că a fost „izbit” de „(A) capacitatea extraordinară a lui Urmuz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
primul roman despre Revoluție(Timișoara,1992); în 1999 scoate cartea de caricaturi "Nu credeam să-nvăț a cerși vrodată", carte în care publică și "Balada celor două sute de zile", dar și catrene. IN VINO VERITAS ! (Istorie și legendă (ne)cronologic) foileton publicat în saptămânalul "Rodul Pământului"(2008); FIZIOGNOBRAZ (arta de a desluși caractere după fizionomie) foileton(2009). în 2009 a semnat coperta la volumul de poezii '' De-a vis-ascunselea'' de Violeta Andrei, Editura ZIGOTTO, Galați, iar în 2012, coperta la volumul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-nvăț a cerși vrodată", carte în care publică și "Balada celor două sute de zile", dar și catrene. IN VINO VERITAS ! (Istorie și legendă (ne)cronologic) foileton publicat în saptămânalul "Rodul Pământului"(2008); FIZIOGNOBRAZ (arta de a desluși caractere după fizionomie) foileton(2009). în 2009 a semnat coperta la volumul de poezii '' De-a vis-ascunselea'' de Violeta Andrei, Editura ZIGOTTO, Galați, iar în 2012, coperta la volumul de pozii ''A...B...RARE'' de Delia Stăniloiu, editura docuCenter, Bacău. Alături de 19 poeți contemporani
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
De la început fusese sigur că la rîndul lui, este urmărit de cineva, însă pînă în acel moment nu reușise să afle în ce scop, cu ce motiv. Frumușică povestioara, începe bine, deși aduce mai degrabă a melodramă sau a roman foileton, se distrase Bătrînul. Din primele fraze nu înțelesese nimic, îi vorbise precipitat, iar el încă nu reușise să se dezmeticească. Voia să-i iasă pasiența, să atragă oameni de încredere, să scape de jigodiile securiste care-i puneau bețe în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
era una aproape melancolică, dar În compania altora era Întotdeauna zâmbitor și animat. Cei doi se plăcură și cu ocazia aceea, și cu cele care urmară. La propunerea lui Henry, lui Du Maurier i se dădu să ilustreze varianta În foileton a Pieței Washington, publicată de revistă În 1880. Desenele fură considerate o dezamăgire de către editori și chiar și de romancier. Fusese Însă un proiect prost gândit de la Început - Du Maurier nu era În elementul său natural În povestea a cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
schițe și povestiri a căror acțiune se desfășura În Ohio și În Sudul postbelic, publicate cu o frecvență crescândă În anii 1870, În aceleași reviste americane de bună calitate la care contribuia și Henry. În 1879, Harper Începu publicarea În foileton a romanului Anne, cunoscut ca foarte popular printre cititorii revistei. Cam În aceeași perioadă, scriitoarea publică un articol elogios la adresa operei lui Henry, În Atlantic. Astfel se face că el o cunoștea foarte bine când se Întâlniră pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Isabel Archer reprezenta triumful introspecției pentru un anume tip de tânără idealistă, cu imaginație bogată, sortită să fie nefericită. O singură dată, În tot schimbul de scrisori, călcă strâmb, când făcu referire la succesului propriului roman, Anne. Popularitatea sa În foileton fusese atât de mare, că editura Harper Îi dublase din proprie inițiativă onorariul și Îi promisese drepturi generoase de autor pentru viitoarea carte, chiar dacă ea fusese În mod explicit exclusă din contractul originar. Lui Henry i se păru că face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
hotărâse Încă dacă să o accepte sau nu. — Și Îl scrii? Îl Întrebă, continuând să examineze cu atenție tapetul. — Da... după ce termin cu Prințesa, spuse el făcând referire la neobișnuit de lungul roman Prințesa Casamassima, În curs de publicare, În foileton, În Atlantic. Nu ar fi putut explica, dacă ar fi existat vreun martor care să Îl Întrebe, de ce se angajase să scrie articolul, pentru a regreta aproape imediat după aceea. O făcuse pentru a-și arăta respectul față de Fenimore ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]