272,843 matches
-
neoprotestante; în prezent, în afara formei tipărite, această categorie de texte există și în pagini de pe Internet (cele cîteva exemple pe care le discut în continuare provin de pe site-ul crestinul.ro). E probabil ca pentru aceste texte să se fi folosit la început traducători neprofesioniști, poate români stabiliți de mult timp în Statele Unite. Se poate să fi fost la mijloc graba adaptării sau convingerea că doar conținutul mesajului contează, indiferent de forma exprimării - cert e că textele abundă în formulări imposibile
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
popor (= people) cu acordul predicatului la plural, sau în exprimarea și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe El acum"). Numeroase sînt cuvintele folosite cu sensuri și în construcții anormale în română: "Mă gândesc să mă atașez Bisericii dumneavoastră", "Ea este cu adevărat o dedicată servitoare a Domnului"; "A fost ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la topica uzuală: "Pastorii, conducătorii și sfinții Domnului
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
vorbesc de tendința de a-i eticheta pe adversarii politici, cu epitetul de "trădător de țară", unul din cele mai răspîndite clișee-kitsch pe care le cunosc, agreate cu predilecție de mentalitatea totalitară, în locul oricăror alte argumente. Imaginea de care se folosește Milan Kundera în una din cărțile sale pentru a reda imaginea amalgamării forțate a indivizilor într-o uniformitate voioasă, este aceea a nudității. Toți oamenii devin astfel aproape identici - niște corpuri. O femeie îi povestește soțului coșmarul ei din noaptea
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
și evocă noțiunea de vizibil ca probă. Astfel de semnificanți se dau drept nesemnificanți și au efectul de a camufla faptul că documentarul este și el o reprezentare, nu o transparentă și inocentă redare a lumii reale. Oricum, Potter se folosește de aceste coduri având conștiința implicațiilor lor politice și reușește să submineze eficiența acestui "realism". Voice-over-ul feminin nu doar încadrează narațiunea, ci e și pus la treabă pentru a destabiliza noțiunea de gen. Introducerea vocii e întreruptă de Orlando care
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
ce persoană interesantă". De aceea, identificarea cu spectatorul, încurajată de realismul mimat de documentare, e împiedicată în Orlando. Oricum, consolarea e că protagonistul e remarcabil de spiritual în dialoguri. Rezultă că Potter reușește să escamoteze defectele codurilor de care se folosește. Impactul e unul postmodernist sută la sută: printr-un mixaj inspirat al codurilor, se ajunge la "încețoșarea" granițelor dintre realitate și film, adică exact ce făcuse Woolf cu linia de demarcație dintre literatură și realitate. Încorporând codurile realismului, Orlando depășește
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
ca să rămână pildă a robiei intelectuale..." Nu-i așa că seamănă mult radicalii de altădată cu cei de acum? Și unii și alții vor să năruiască instituțiile neconvenabile, să deșertifice și să dezinfecteze, cu deosebirea minimă că pentru ultima operație unii foloseau rășina iar alții vor să recurgă la sare. În jurul "Generației ‘27" Gabriela Gavril în TIMPUL (nr. 76) polemizează cu Dan C. Mihăilescu pe tema "Generației ^27", care pentru acesta ar reprezenta un model viabil, "fecund" și astăzi. Eseista ieșeană crede dimpotrivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
În litera lor, astfel de fraze pot fi adevărate. Numai că nu despre ele e vorba. Pentru astfel de atitudini există justiția, singura care poate înlătura efectele unui comportament nociv. Nu putem îndrepta efectele civilizației de tip Ceaușescu prin metodele folosite de Ceaușescu pentru a crea "omul nou"! Din păcate, prin ideologia corectitudinii politice se urmărește impunerea unui nou colectivism, a dominației unei caste de "aleși" asupra întregii societăți. Drept urmare, principalul atac al "corecților politici" se îndreaptă împotriva așa-numitei "elite
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
de tipul "reflexivului dinamic", cu sens intensiv, participativ) au contribuit și unele verbe cu sens apropiat: a se afirma, a se remarca, a se impune etc. În limbajul juvenil al momentului actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și da importanță", "a atrage atenția asupra sa", "a-și impune prezența". Se utilizează deci adesea la persoana a II-a - în replici de reproș, acuzație, ironizare: "te bagi în seamă deși nu e deloc cazul
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
lui Melmont se întindea pe un platou înalt, cu sol sărăcăcios, fiind denumită de localnici "Valea evreilor". Când ajunse acolo, zona era pustie de mai bine de doi ani. După plecarea evreilor, terenurile fuseseră la început revendicate de către vecini, apoi folosite de gherile. Acum totul ajunsese o paragină deasupra căreia planau câțiva corbi. Între șanțurile săpate odinioară de roțile căruțelor, ce duceau acum spre grajduri pustii, crescuseră bălăriile. Câmpurile pe care Melmont le privise cu ochii copilului trimis cu vitele la
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
este dărâmarea trupului, scurtarea vieții, mânia binefăcătoarelor - adică a virtuților 6. În scrierile lui Evagrie Monahul, denumirea porneia (πορνeια) curvie, indica prostituția sacră ce se practica în păgânism, precum și ideea de pierdere a frâului în ceea ce privește instinctul sexual. Sfântul Ioan Casian folosește termenul latin luxuria, având semnificația de exces sau exercitare necontrolată a funcțiilor sexuale, de risipire a ei. Curvia desemnează astfel lipsa de înfrânare în privința sexului, pierderea frâulu 7i sexual . Noțiunea de abuz, referitoare la sexualitate, vine - potrivit lui Sorin Cosma - din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre nașterea de prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu spre curvie [...] Prin urmare, nu firea în sine e păcătoasă, chiar dacă o folosim noi rău. Sau vom învinovăți pe Ziditor? Oare cel ce a dat fierul spre o întrebuințare necesară și folositoare e vinovat dacă cel ce l-a primit îl folosește pentru ucidere?28 Voluptatea este egoistă, prin urmare este păcat. Sexualitatea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
curvie [...] Prin urmare, nu firea în sine e păcătoasă, chiar dacă o folosim noi rău. Sau vom învinovăți pe Ziditor? Oare cel ce a dat fierul spre o întrebuințare necesară și folositoare e vinovat dacă cel ce l-a primit îl folosește pentru ucidere?28 Voluptatea este egoistă, prin urmare este păcat. Sexualitatea în familie nu trebuie a fi folosită pentru a procura plăcerea, pentru că aceasta din urmă nu trebuie văzută ca scop, ci ca mijloc în împreunarea trupească. Este condamnabilă împreunarea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ziditor? Oare cel ce a dat fierul spre o întrebuințare necesară și folositoare e vinovat dacă cel ce l-a primit îl folosește pentru ucidere?28 Voluptatea este egoistă, prin urmare este păcat. Sexualitatea în familie nu trebuie a fi folosită pentru a procura plăcerea, pentru că aceasta din urmă nu trebuie văzută ca scop, ci ca mijloc în împreunarea trupească. Este condamnabilă împreunarea pentru plăcere, nu cea pentru procreație. Nu faptul în sine, ci abaterea de la rânduiala lui constituie o rușine
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
multe ori îi dă crezare, pentru că ea este o ființă care are nevoie de afectivitate din partea bărbatului. Dar dacă acesta iubește cu adevărat o femeie, îi acordă și cinstea cuvenită, nu o iubește pentru el însuși și nu o necinstește folosindu-o ca pe un obiect de satisfacere a plăcerii, aceasta devenind pentru el un simplu obiect posedat, deformându-se astfel înțelesul sexualității umane. În general vorbind, precizează Clement Alexandrinul, simțirea plăcerii nu-i ceva necesar; este consecința unor nevoi firești
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
e gras și tânăr sau plin de must, când e ațâțat de amintiri caută să împlinească cu patimă cele cuprinse în ele, fiind împins de poftă 85. În viziunea patristică, nu numai multa mâncare duce la curvie, ci și băutura folosită în mod necumpătat. Sfântul Apostol Pavel, când s-a adresat în scris credincioșilor din Efes, orașul unde s-a construit templul zeiței Artemis (Diana), renumit pentru orgiile sale, le-a dezvăluit taina iubirii curate și sfinte dintre bărbat si femeie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și să fie pnevmatofor, tot așa cum este și sufletul cu care este unit. Spunând pe de altă parte, că trupul nu este pentru desfrânare (I Cor. 6, 13), Sfântul Apostol Pavel arată vădit că, dedându-se acestei patimi, omul se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
că frica de sistem este mai puternică decât dorința de a învinge sistemul. Nu știu ce-ar fi făcut Erik în România din perioada regimului întunecat al lui Ceaușescu. Dar sigur este că rezistența lui ar fi trebuit să se folosească de alte mijloace decât pumnii goi. Au existat persoane din Europa de Est care au făcut așa și, până la urmă, au învins, și asta chiar în România. În România, Erik fie ar fi pierit în închisorile Securității, fie l-am fi întâlnit
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
fanariot. Pe de o parte, în civilizația turco-fanariotă nu există tradiția duelului și, pe de altă parte, acest regim a diluat în mod semnificativ simțul onoarei la locuitorii din }ările Române. S-a perpetuat plăcerea de a poseda, de a folosi și de a expune arme frumoase și eficiente, dar ea răspundea nu practicii duelului, ci mai degrabă celei a vînătorii. Conform cronicii pitarului Hristache, de pildă, la curtea domnitorului muntean Nicolae Mavrogheni, " Vedeai săbii ferecate, / Tot prin păreți spînzurate, / Mai
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
piesă a lui Negruzzi (numind-o însă altfel, Două dueluri) într-un articol din "Curierul românesc", din 17 XII 1845. Probabil, deci, că vodevilul a fost prelucrat de Negruzzi înainte de această dată. În piesă au loc două dueluri (precum titlul folosit de Bolliac), unul cu pistoale și celălalt cu spade, dar ambele sînt trucate, pentru a-l împiedica pe Pamfil să ia parte la propria sa nuntă. Astfel, Chiță Urlescu îl provoacă pe Pamfil Damianovici la un "duel de moarte". Se
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
-o și alții!ť". După divorț, nici drumul ales de Agapița n-a dus-o în zona moralității demne: Ea găsi că păcatul este plăcut și că are vreme să se pocăiască".15 Boierul Răducanu Rosetti Uneori, gloanțe oarbe se foloseau nu numai la duelurile jucate de "ahtorii" din piesele de "fteatru" scrise sau adaptate de Negruzzi, ci și la înfruntările reale. Pe la 1853-1854, doctorul Cihak a fost desemnat ca martor al boierului moldovean Răducanu Rosetti la duelul acestuia cu Leon
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
ar fi vorba de Mircea Geoană. Dar cine e acest personaj? De unde s-a ivit? Firește, de sub aceeași pulpană ca toți, absolut toți liderii de până astăzi ai PSD-ului: din voința de a procrea politic a lui Ion Iliescu. Folosindu-l pentru a-i ține în șah pe dulăii deveniți prea primejdioși, el n-a sesizat că dorința de afirmare a lui Geoană e mai puternică decât a oricăruia din greii partidului. Fostul diplomat a intrat de-a berbeleacul în
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
Rodica Zafiu Un mijloc modern de simplificare a structurilor gramaticale este cuvîntul plus, folosit cu rol de conjuncție sau ca element component al unei locuțiuni conjuncționale. Plus - preluat din locuțiuni străine, dar dezvoltînd în română noi valori și utilizări (provenite și din calitatea sa de nume al semnului aritmetic al adunării) - asociază cu ușurință
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
ro). Asemenea folosiri nu sînt noi (în dicționarul academic ele apar înregistrate și ilustrate prin citate din Caragiale și Ibrăileanu), dar în limba actuală au luat o amploare mult mai mare decît în trecut. Strict familiar este conectorul plus că, folosit pentru a lega propoziții, fraze, enunțuri: Am propus multe amendamente, plus că am lucrat pe comisii" (sportplus.ro); "la cât de mult îmi place fotografia mi-aș lua unul profesionist, dar mă îngrozesc de greutatea lui, plus că nu mai
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
decît de oameni inculți, pe cînd cei cu oarecare cultură o evită" și de aceea "a căpătat o coloratură mitocănească" (text reluat în volumul Puțină gramatică, II, p. 93). De fapt, plus, plus că și plus de asta sînt deopotrivă folosite cu rol copulativ, cumulativ și argumentativ: prima leagă părți de propoziție, a doua propoziții și fraze, în timp ce a treia apare mai ales la nivel textual, între enunțuri; dacă plus și chiar plus că ilustrează o tendință de simplificare specifică limbii
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
ea apare la început de enunț (ca adaos la un argument anterior): "Plus de asta, tranșele de aplicații predate de firmă s-au dovedit toate falimentare" (Academia Cațavencu, 25, 2004, 3). Există și varianta (la fel de neelegantă) în plus de asta, folosită chiar ca echivalent incident al locuțiunii adverbiale în plus: "M-am săturat să tot trag de la alții și, în plus de asta, e mai ușor să te aperi decât să ataci" (atsf.ro). O marcă orală suplimentară poate apărea în
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]