2,594 matches
-
participarea analizatorilor auditiv, vizual și motor. Prin participarea acestor analizatori, la vârsta școlară mică, însușirea scrierii corecte a cuvintelor implică formarea unor reprezentări. Rolul analizatorului auditiv apare în însușirea ortografiei cuvintelor care se scriu așs cum se pronunță, conform principiului fonetic. Tot cu ajutorul acestui analizator, elevii fac analize pentru a-și însuși reprezentarea corectă a scrierii unui cuvânt a cărui normă ortografică nu o cunosc. Un rol deosebit de important în însușirea ortografiei și punctuației îl are și analizatorul vizual. Redarea grafică
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
conversația, exercițiul. În clasa I, unde ortografia nu poate fi explicată prin cunoașterea regulilor gramaticale, un rol important îl au fișele ortografice. Acestea se bazează pe copierea corectă, fără omisiuni, inversiuni sau adăugiri de litere sau silabe, bazânduse pe analiza fonetică a cuvintelor. În clasele I- II, elevii își însușesc următoarele semne de punctuație : punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, linia de dialog, două puncte. Punctul (. ) este însușit de către elevi încă din perioada preabecedară, când reprezintă grafic propoziția printr-o linie
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Textul este principalul material didactic. În alegerea lui trebuie luate în considerare următoarele: - textul să fie clar și să evidențieze limpede fenomenul lingvistic pe care vrem să-l clarificăm - să nu conțină aspecte de limbă, confuzie; - să aibă suficiente motivații fonetice, lexicale și gramaticale; - textele trebuie să fie variate, din toate stilurile funcționale ale limbii. Planșele reprezintă materiale didactice foarte eficiente în predarea și învățarea ortografiei și punctuației la ciclul primar. Ele pot cuprinde:folosirea semnelor de punctuație; - ortogramele;scrierea cu
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
încă dovedită. În încheierea introducerii, facem mențiunea că, în sinteza pe care o facem, prezentăm date și puncte de vedere pe care nu le îmbrățișăm decât pațial. De altfel, însăși titulatura de LADA a fost adoptată mai mult pentru rezonanța fonetică a termenului, decât pentru semnificația lui fiziopatologică. În viitoarele clasificări, el va fi înlocuit cu un termen care să fie, dacă nu mai simplu, cel puțin mai adecvat pentru natura acestei forme. 2. Patogenia LADA Se știe că T1DM este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
condiționale cu auxiliarul aș (deja cel mai frecvent auxiliar de condițional în secolul al 16-lea) rezultă în mod sistematic în structuri vocală-vocală, generatoare de hiat, problemă neîntâlnită la celelalte forme simple care se inversează (care au ca rezultat configurații fonetice de tip consoană-vocală / vocală-consoană). Evitarea hiatului / intoleranța la hiat se dovedește a fi o constrângere fonotactică puternică, cu importante implicații diacronice (v. schimbarea proprietăților de linearizare ale cliticului de acuzativ feminin singular o discutată în §2.1.2 supra). Referitor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prominenza' pragmatica della prima posizione nella frase", Medioevo romanzo 23, 229-246. Vasilescu, A., 2009, "Cel: categorie semilexicală", în: Zafiu, Croitor și Mihail (eds) 2009: 265-287. Vasiliu, E., Ionescu-Ruxăndoiu, L. 1986. Limba română în secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică - Fonologie - Gramatică. București: Tipografia Universității din București. Vikner, S. 1995. Verb Movement and Expletive Subjects in the Germanic Languages. New York / Oxford: Oxford University Press. Vincent, N. 1997. "The Emergence of a D-system in Romance", în: van Kemenade, Vincent (eds) 1997
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alături de altele posibile, la toate clasele primare, cele mai multe dintre compunerile create de elevi vor uimi prin valoarea lor imagistică și prin sensibila expresivitate verbală. Saltul calitativ de la scheme la creație propriuzisă este determinat de faptul că numeroasele exerciții și analize fonetice, morfologice, semantice și stilistice influențează un mod de funcționalitate a scoarței cerebrale cu informațiile codate și stocate sub forma micromodulelor operaționale. Micromodulele și elementele lor sunt prelucrate pe calea operațiilor mintale În noi sinteze, care sunt opera funcției creatoare a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
înscrisului ce se traduce se vor păstra așa cum sunt scrise în original, transcriindu-se, litera cu litera, atât numele cît și prenumele, precum și eventualele porecle. La cererea expresă a părții, traducătorul va putea menționa, într-o notă, echivalentul ortografic sau fonetic al numelui potrivit limbii române sau limbii materne a părții; în același mod va putea menționa corespondentul prenumelui prin traducerea acestuia în limba în care se face traducerea sau în limba maternă a părții. 11. Denumirile geografice cuprinse în textul
ORDIN Nr. 233/C din 14 februarie 1996 pentru completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 , adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114959_a_116288]
-
În funcție de interlocutori. Mi se oferea un spectacol destul de ciudat. Clasa la care am asistat era instruită să folosească un accent american neutru, așa cum se vorbește În centrul Statelor Unite. Studenților li se cerea să citească În mod repetat un singur paragraf fonetic menit să Îi Învețe cum să pronunțe t-ul mai moale sau cum să pronunțe litera r. Profesoara lor, o fermecătoare tânără Însărcinată În luna a opta, Îmbrăcată Într-un sari indian tradițional, trecea cu ușurință de la accentul britanic la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Profesoara lor, o fermecătoare tânără Însărcinată În luna a opta, Îmbrăcată Într-un sari indian tradițional, trecea cu ușurință de la accentul britanic la cel american sau canadian, arătându-le cum se citește un paragraf menit să scoată În evidență partea fonetică. Le spunea studenților: „Vă amintiți cum v-am spus În prima zi că americanii pronunță t-ul aproape ca pe d? Nu Îl pronunță clar și definit, precum britanicii. Așa că nu voi spune“ - aici vocea Îi deveni tăioasă și clară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
alții, ei bine, să zicem că dacă ți-ar fi răspuns la telefonul pe care l-ai dat companiei Delta pentru bagaje pierdute, n-ai fi spus că sunt din Kansas City. După ce am ascultat cum se poticnesc prin lecția de fonetică preț de vreo jumătate de oră, am cerut permisiunea profesoarei de a le oferi studenților o versiune autentică - de vreme ce sunt din Minnesota, chiar din Midwest, și Încă vorbesc ca un actor din filmul Fargo. Desigur, a spus ea. Așa că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
3. Institutul de calcul Cluj 4. Observatorul astronomic București 5. Institutul de geografie București B. Unități de cercetare din domeniul științelor sociale și umanistice 1. Institutul de lingvistică și istorie literară, constituit din: - Institutul de lingvistică București - Centrul de cercetări fonetice și dialectale București - Institutul de lingvistică și istorie literară Cluj - Centrul de lingvistică, istorie literară și folclor Iași 2. Institutul de cercetări economice București 3. Centrul de cercetări sociologice București 4. Institutul de filozofie București 5. Institutul de psihologie București
HOTĂRÂRE nr. 77 din 4 martie 1970 privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare ştiinţifică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128773_a_130102]
-
din București 33. Centrul de chimie fizică din București 34. Centrul de chimie organică din București 35. Centrul de cercetări biologice din Cluj 36. Centrul de cercetări biofizice din București 37. Centrul de logică din București 38. Centrul de cercetări fonetice și dialectale din București Anexă 2 Ramurile de știință în care se poate conferi titlul de doctor și denumirea titlului Ramurile de stiință Denumirea titlului 1. Matematici doctor în matematici 2. Fizică doctor în fizica 3. Chimie doctor în chimie
HOTĂRÂRE nr. 2.910 din 29 noiembrie 1967 pentru aplicarea Decretului nr. 1050/1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128768_a_130097]
-
texte scrise: - recunoașterea trăsăturilor caracteristice ale stilurilor funcționale ale limbii române; - motivarea apartenenței unui text la un stil funcțional; - identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoașterea mijloacelor de expresivitate, aparținând diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical și stilistic; - recunoașterea și operarea cu elementele componente ale unui text care aparține genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvențe, modalități de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Motto: Fraților mei Văcășreti Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire („Testamentul văcăreștean”) Într-o definire enciclopedică, „limba” este considerată mijloc principal de comunicare între membrii unei colectivități umane, istoricește constituită din mai multe sisteme: lexical, semantic, fonetic, gramatical. Prin ea se consemnează diferit experiența umană a unei comunități. Din punct de vedere psihologic, comunicarea prin limbă este fundamentală pentru viața socială și individuală, căci printr-un proces de utilizare activă și concretă a acesteia, prin limbaj, se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe lângă mimico-gesticulație se apelează adesea labiolectura evitând alfabetul dactil. Limbajul gestual trebuie să fie însoțit de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un raport de interdependentă. Natura fonetică, articulară impune educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă a fonemelor în cuvinte, în ritm mediu și cu însușirea elementelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte care se află într-un raport de interdependentă. Natura fonetică, articulară impune educarea sau controlul respirației, modelarea vocii, timbrul, forța, emiterea și îmbinarea corectă a fonemelor în cuvinte, în ritm mediu și cu însușirea elementelor prozodice (accent, pauză, intonație). În primele etape sunt învățate cele 7 vocale și apoi cele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să se bazeze pe o metodologie specifică: * demonstrația (analiza fonemelor și grafemelor și analiza elementelor componente); * exercițiul care poate fi fonator, grafic sau motor; * comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic și grafic). Avem în vedere decalajul acestor copii cu 2-3 ani comparativ cu cei auzitori, așa că abia pe la 8-9 ani putem spera la învățarea limbajului oral verbal, cât și la achiziția
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fonemelor și grafemelor și analiza elementelor componente); * exercițiul care poate fi fonator, grafic sau motor; * comparația sonoră și grafică. Toate acestea se execută concomitent cu terapeutul în etapa premergătoare, apoi reflexiv (fonetic și grafic) și în cele din urmă independent (fonetic și grafic). Avem în vedere decalajul acestor copii cu 2-3 ani comparativ cu cei auzitori, așa că abia pe la 8-9 ani putem spera la învățarea limbajului oral verbal, cât și la achiziția sistemului complet al limbajului prin învățarea citirii și scrierii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un mediu de familie adecvat și un tratament pedagogic specia, corespunzător. Însăși evoluția corectării ne-a dezvăluit aceste categorii diferite de inteligențe și posibilități de recuperare. În cadrul lotului cu abateri de la normal s au constatat greutăți în analiza și sinteza fonetică a cuvintelor. Aceștia ori 93 repetă numai prima silabă, ori omit consoana finală din silaba inițială (Sandu; pușcă; carte; vulpe; castel.) Pentru unii din această categorie trecerea la cuvinte multisilabice, presupune mai mari dificultăți. Ei rețin doar silabele marginale, pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în dezvoltarea dizarmonică a personalității copilului și adolescentului cu tulburări de limbaj, se impune cu necesitate depistarea acestora din mica copilărie în scopul înlăturării factorilor favorizanți și a instituirii unor măsuri profilactice. Corectarea și recucerea limbajului are în vedere latura fonetică, semantică, gramaticală, orală și grafică. Adoptarea măsurilor cu caracter profilactic și terapeutic cât mai timpurie reduce simțitor decalajul care desparte copilul deficient de cel normal, pe când la o vârstă mai înaintată tulburarea de limbaj nu poate fi decât parțial ameliorată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a specialistului care-și trăiește satisfacția deplină a muncii sale. Prezentarea unui caz (preșcolar) de dizartrie pe parcursul terapiei logopedice Vârsta preșcolară este cunoscută ca vârstă a copilăriei în care se înregistrează o dezvoltare intensă a limbajului sub toate aspectele sale: fonetic, lexical, semantic și gramatical. Pe baza imitării modelelor de vorbire ale celor care se ocupă de creșterea și educația lor și în general a acelora cu care intră în relații ei își însușesc progresiv limba și tehnica vorbirii. Având însă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
antepreșcolari și preșcolarii mici, alterarea, înlocuirea sau inversarea lor. La fel se explică în mare parte și dificultățile fonematice, greșelile gramaticale cât și cele de ordin semantic. În concordanță cu specificul și evoluția limbajului preșcolar caracterizat prin imperfecțiuni pe latura fonetică, semantică și gramaticală, educarea vorbirii nu trebuie să se restrângă numai la corectarea pronunției sau a greșelilor gramaticale, ci trebuie să aibă în vedere perfecționarea limbajului în toate aspectele sale. Este indicat ca toate imperfecțiunile ce privesc vorbirea și limbajul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
chiar și metoda și procedeele folosite. Se insistă chiar de la început asupra dezvoltării auzului fonematic cât și asupra unei articulări corecte, paralel cu gimnastica generală, fono-articulatorie și spirometria. Tot în fața oglinzii s-au condus multe exerciții de analiză și sinteză fonetică fiind pus uneori să reproducă sau să mimeze singur mișcările. S au exercitat coloane de cuvinte paronime, analizând structura fonetică a silabei ce conține sunetul diferențiat. Paralel cu aspectul articulator s-au făcut și lecturi pe imagini unice și în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corecte, paralel cu gimnastica generală, fono-articulatorie și spirometria. Tot în fața oglinzii s-au condus multe exerciții de analiză și sinteză fonetică fiind pus uneori să reproducă sau să mimeze singur mișcările. S au exercitat coloane de cuvinte paronime, analizând structura fonetică a silabei ce conține sunetul diferențiat. Paralel cu aspectul articulator s-au făcut și lecturi pe imagini unice și în serie pentru a-l obișnui să urmărească conținutul de idei închegat, întâmpinând greutăți mari pe linia sintezei fonetico-literale și verbale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]