15,024 matches
-
cauzatori și implicațiile economice și societale ale schimbărilor climatice, precum și a rolului pe care îl pot juca la nivel individual în combaterea acestora. Există, așadar, nevoia de a crește nivelul de înțelegere a fenomenului schimbărilor climatice atât prin educație formală, cât și prin implicarea mass-mediei și a rețelelor sociale. *42) EIB (2021). 88% of Romanians feel that climate change has an impact on their everyday lives (11 points above the European average of 77%). https://www.eib.org/en/press/all/2021-398-88-of-romanians-feel-that- climatechange-has-an-impact-on-their-everyday-lives-11-points-above-the-european-average-of-77 În ceea ce privește
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
al. (2021). Analiză europeană și națională a educației privind schimbările climatice. https://angajamentpentruclima.ro/wp-content/uploads/2021/11/04 Raport-A3-Analiza-situației-actuale-a- educatieiprivind-schimbările-climatice-final.pdf Temele esențiale ale educației pentru dezvoltare durabilă, în învățământul preuniversitar, sunt abordate în curriculum, începând cu învățământul preșcolar până la educația postliceală a educației formale, inclusiv VET, precum și în învățământul universitar. Tematica principală a EDD este inclusă / integrată în discipline / module, în curriculumul de bază sau curriculum opțional pentru următoarele discipline: Cunoștințe de mediu, Științe ale naturii, Educație civică, Istorie, Biologie, Geografie, Educație tehnologică
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
menționat în Anexa nr. 2 la Strategia Națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, vizează învățământul preuniversitar din România, urmând a fi adaptate conținuturilor predate în funcție de nivelul de studiu: primar, gimnazial, liceal, de contextul de învățare formal sau informal, de materia predată, de experiențele și de cunoștințele deja deținute de elevi. Modelul de competență propus este un punct de pornire, care urmează să fie adaptat contextului. Modelul de competență dezvoltat face referire la cinci componente: cunoștințe "știu
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
necesară o pedagogie care să susțină angajarea elevilor în procese de reflecție și de acțiune în contextul vieții cotidiene, dar și prin adoptarea de perspective integrate, interdisciplinaritate asupra problemei schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, atât în educația formală, cât și în cea nonformală și informală. Capitolul VIII PROCEDURILE DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE Ministerul Educației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au rolul și responsabilitatea de a monitoriza și evalua anual stadiul implementării Planului Național de Acțiuni pentru implementarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
protecție a mediului în școală, să informeze și să mobilizeze colegii să participe la activități de protecție a mediului și limitare a schimbărilor climatice, inclusiv cele disponibile prin platforma menționată mai sus Colaborarea armonioasă dintre instituțiile mai sus menționate, structurile formale de educație și diverși actori este esențială pentru a lărgi rapid accesul la educația pentru mediu și schimbări climatice. Actori care pot susține educația pentru mediu și schimbările climatice Pentru a crește accesul la educația pentru mediu și schimbările climatice
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
creșterea nivelului de educație și conștientizare în rândul copiilor și tinerilor, promovând dezvoltarea sustenabilă și responsabilitatea față de mediu. Obiectivele și măsurile prevăzute în Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 - 2030 vizează mai multe paliere (educație formală și nonformală, resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice, investiții, resurse deschise, parteneriate etc.), prin cele patru direcții de acțiune. În acest context, unitățile de învățământ devin parteneri strategici în construirea unui viitor sustenabil. Prin urmare, elevii și cadrele didactice vor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
art. 12 lit. b) din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Titularul de autorizație trebuie să notifice la CNCAN aceste situații, fără a mai fi necesară retragerea formală a permisului devenit nul. ... 9. La anexa nr. 3, după subpunctul 2.80 se introduc patru noi subpuncte, subpunctele 2.81-2.84, cu următorul cuprins: 2.81. Pentru SSCE cu funcții de securitate nucleară și SSCE cu rol în funcționarea fiabilă a instalației nucleare
ORDIN nr. 37 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265597]
-
au survenit schimbări semnificative, acest raport utilizează datele privind populația rezidentă permanentă, disponibile până în 2020. Metodologie S-au aplicat două ajustări la datele anuale privind populația rezidentă permanentă – POP107D, pentru a elimina bias-ul regional creat de concentrarea imigranților „formali" din regiunea Moldova, care nu trăiesc efectiv în acea zonă, și o altă ajustare a datelor pentru localitățile unde modificările demografice au survenit sub impactul reorganizării teritoriale. Pentru a corecta în cadrul seturilor de date aspectul particular creat de imigrare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
menționate, respectiv calitatea acestuia de victimă a regimului comunist. ... 38. Astfel, în spețele analizate s-a constatat că această înfiere a fost cauzată tocmai de condamnarea politică a părintelui biologic, reținându-se că acest gen de adopții erau unele pur formale, determinate de persecuțiile la care au fost supuse persoanele care au opus rezistență regimului comunist și familiile acestora. S-a apreciat că soluționarea acestor cereri într-o manieră rigidă nu ține cont de contextul istoric și este în contradicție cu
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
gradul său profesional, judecătorul va avea rangul și va fi salarizat potrivit grilei de salarizare de la instanța ierarhic superioară, considerându-se că prestează aceeași muncă cu judecătorul de la o instanță de rang superior. Deși, ca expresie a egalității formale, este inechitabil ca la o muncă diferită, având în vedere nivelul instanței, doi judecători să fie retribuiți similar, legiuitorul a opus acestei inechități ideea de asigurare a bunei funcționări a justiției, aspect care justifică aplicarea egalității materiale în locul celei
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
inechitabil ca la o muncă diferită, având în vedere nivelul instanței, doi judecători să fie retribuiți similar, legiuitorul a opus acestei inechități ideea de asigurare a bunei funcționări a justiției, aspect care justifică aplicarea egalității materiale în locul celei strict formale (…) ... ... VII. Opiniile exprimate de specialiști În conformitate cu dispozițiile art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată opinia specialiștilor în drept penal de la facultățile din cadrul Universității București, Universității Iași, Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Universității
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
gradul său profesional, judecătorul va avea rangul și va fi salarizat potrivit grilei de salarizare de la instanța ierarhic superioară, considerându-se că prestează aceeași muncă cu judecătorul de la o instanță de rang superior. Deși, ca expresie a egalității formale, este inechitabil ca la o muncă diferită, având în vedere nivelul instanței, doi judecători să fie retribuiți similar, legiuitorul a opus acestei inechități ideea de asigurare a bunei funcționări a justiției, aspect care justifică aplicarea egalității materiale în locul celei
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
inechitabil ca la o muncă diferită, având în vedere nivelul instanței, doi judecători să fie retribuiți similar, legiuitorul a opus acestei inechități ideea de asigurare a bunei funcționări a justiției, aspect care justifică aplicarea egalității materiale în locul celei strict formale (a se vedea, cu privire la noțiunile de egalitate formală și materială, Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragraful 68)“. Tot astfel, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
instanței, doi judecători să fie retribuiți similar, legiuitorul a opus acestei inechități ideea de asigurare a bunei funcționări a justiției, aspect care justifică aplicarea egalității materiale în locul celei strict formale (a se vedea, cu privire la noțiunile de egalitate formală și materială, Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragraful 68)“. Tot astfel, prin Decizia nr. 352 din 22 mai 2018 (publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
se anexează cererii“. ... 37. Analiza implică verificarea cerințelor de admisibilitate sub aspectul titularului dreptului și al obiectului, în sensul că acestea trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, precum și sub aspectul cerinței de ordin formal prevăzute de dispozițiile art. 515 din același act normativ. ... 38. Sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, condiția este îndeplinită, întrucât autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, se regăsește printre titularii dreptului
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
reglementare, de caracterul incomplet al acesteia, întrucât nu sunt determinate de emitentul actului scopul și conținutul concret al dreptului și nu este corelat cu alte dispoziții legale care să ofere posibilitatea unei interpretări unitare. ... 57. Sub aspectul cerinței de ordin formal prevăzute de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii, condiția de admisibilitate este îndeplinită, având în
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
aceste aspecte privesc temeinicia cererilor de chemare în judecată și nu constituie o problemă de drept în sensul dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă. ... 65. Nu este îndeplinită nici cea de-a treia cerință de admisibilitate, de ordin formal, prevăzută de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, dovada că problema de drept care formează obiectul sesizării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, în sensul că drepturile bănești se acordă sau nu se acordă
DECIZIA nr. 24 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264438]
-
valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, și Decizia
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, și Decizia nr. 297 din
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
9 mai 2012). ... 15. Totodată, Curtea reține că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, s-a pronunțat în sensul eliminării unei condiții procedurale pur formale, respectiv cerința ca textul criticat să fie în vigoare, care împiedică realizarea finalității controlului de constituționalitate, respectiv asigurarea supremației Constituției. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
unei condiții procedurale pur formale, respectiv cerința ca textul criticat să fie în vigoare, care împiedică realizarea finalității controlului de constituționalitate, respectiv asigurarea supremației Constituției. Or, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
a aplicat reclamantului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii (a se vedea supra, pct. 6 și 10). În orice caz, încadrarea din dreptul intern este doar un punct de plecare, iar indicațiile pe care le oferă au doar o valoare formală și relativă (a se vedea, printre multe alte hotărâri, Engel si alții, citată anterior, pct. 82). Prin urmare, Curtea va examina mai detaliat însăși natura normei interne care a constituit temeiul legal al sancțiunii aplicate reclamantului, precum și gradul de
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
a) gajarea propriilor acțiuni pe contul datoriilor băncii; ... b) acordarea de credite garantate cu acțiuni, alte titluri de capital sau cu obligațiuni emise de banca de dezvoltare. ... Articolul 21 (1) Fiecare bancă de dezvoltare trebuie să dispună de un cadru formal de administrare a activității riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente, procese eficace de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă
ORDONANȚĂ nr. 17 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264505]
-
generală CG 1); aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal; realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte şcolare şi extraşcolare; participarea la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale; manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi în explorarea unor probleme ale comunităţii locale (prin competența generală CG2). Peisajului i se atribuie o semnificație simbolică, deoarece oferă informații despre istoria unui teritoriu
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
și bunăstarea. Elevii își vor dezvolta, de asemenea, abilitățile fizice esențiale, necesare vieții de zi cu zi, pe care vor învăța să le folosească pentru a-și exersa și extinde capacitățile personale, pentru exprimarea personală în diferite contexte (jocuri, exerciții formale, dans, relaxare, situații critice, situații de cooperare sau competitive). Modul în care elevii se raportează la mișcare sau la abilități fizice – ca instrumente de relaționare optimă și armonioasă cu sine, cu ceilalți și cu comunitatea – deschide și accentuează repertoriul competențelor
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]