3,085 matches
-
o școlarizare de masa fără precedent: și putem crede că, într-un fel, am reușit să facem disponibil pentru cei mulți spațiul ocrotit în care civilizația își încredințează moștenirea. Însă rămâne suspectă docilitatea cu care a fost abandonat celălalt stâlp formativ, televiziunea, lăsată bucuros în mâna inamicului. Televiziunea comercială mai treacă-meargă, dar cea publică?" (Barrico, 2009, p. 183) Poate că raționamentul a fost unul generat de repulsia față de dezastrele secolului XX, poate că atrocitățile acestui secol au fost puse pe seama modelului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
întâlnit omul până acum, iar această complexitate nu poate fi abordată cu succes/în mod eficient (din perspectiva supraviețuirii) prin recursul la arsenalul animalelor specializate. Artele, așa cum pleda și Maslow, prin deschiderea către lumea aparte a jocului, par mai degrabă formative din perspectiva caracteristicilor lumii în care trăim: Dacă lăsăm la o parte funcțiile secundare ale acestor activități (de a aduce bani, de a ne asigura un statut social și așa mai departe), atunci ele apar toate, biologic vorbind, fie ca
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
accentua importanța copilăriei și a experiențelor timpurii în dezvoltarea personalității. Stadiile dezvoltării psihosociale sunt considerate etape identitare distincte. În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu resurse formative deosebite, care au la bază confruntările dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale tot mai complexe ale mediului sociocultural. În fiecare stadiu de dezvoltare există un conflict central care solicită un tip de adaptare - bună sau nu - privind modul de tratare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cum lasă a se înțelege pedagogia nondirectivistă care susține libertatea absolută în educație), ci, în condiții raționale o stimulează. Deci, problema care se pune nu este de a elimina autoritatea din educație în favoarea unei libertăți iluzorii și ineficiente sub raport formativ, ci găsirea unor modalități optime de exprimare a autorității și de corelare a ei cu autonomia. Un alt concept vehiculat împreună cu acela de „autonomie“ este identitate. Din perspectiva psihologiei dinamice dobândirea autonomiei este corelată cu construirea identității în timpul adolescenței. Din
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
privitoare la curente și stiluri, cunoștințe privitoare la istoria artei, viața și opera marilor artiști, limbajul artistic, cunoștințe de ordin tehnic, metode și procedee folosite în creația artistică. Se impune însă, ca la acest nivel, să fie completat de cel formativ aplicativ. II. Nivelul formativ-aplicativ Acest nivel se formează prin contactul nemijlocit cu opera de artă, asigurându-se condițiile necesare pentru receptarea mesajului estetic. Desigur, obiectivele educației estetice sunt multiple, dar principalul obiectiv este acela de a ne face apți să
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
seama de particularitățile de vârstă și cele individuale ale elevilor, problemele metodologice sunt strâns legate de diferite acțiuni (metodeă, de cunoaștere și de transformare (modelareă specifică a personalității lor. Aceste acțiuni cu rol modelator, au caracter conștient, normativ, informativ și formativ, cu precădere cele care contribuie la sporirea caracterului formativ al procesului educației artistico-plastice a elevilor din clasele I-IV. Prin folosirea acestor metode se urmărește atingerea scopului inițial și anume: dezvoltarea sensibilității; dezvoltarea gândirii artistico-plastice; dezvoltarea gustului esteic și artistic
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
elevilor, problemele metodologice sunt strâns legate de diferite acțiuni (metodeă, de cunoaștere și de transformare (modelareă specifică a personalității lor. Aceste acțiuni cu rol modelator, au caracter conștient, normativ, informativ și formativ, cu precădere cele care contribuie la sporirea caracterului formativ al procesului educației artistico-plastice a elevilor din clasele I-IV. Prin folosirea acestor metode se urmărește atingerea scopului inițial și anume: dezvoltarea sensibilității; dezvoltarea gândirii artistico-plastice; dezvoltarea gustului esteic și artistic al elevilor. Se știe că procesul de educație artistico
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
aptitudinile și talentul, personalitatea elevului, așadar un învățământ care cultivă dinamismul și disponibilitatea pentru înnoire, aptitudinea pentru schimbare, capacitatea de invenție și inovație. Conform unor asemenea cerințe și în condițiile creșterii continue a volumului de informații, accentul cade pe caracterul formativ al educației. Unul dintre principiile de bază care stau la baza activităților didactice concrete, în vederea dobândirii competențelor menționate anterior, este principiul instruirii prin acțiune. Învățând temeinic, dragi elevi, veți deveni tot mai curioși, veți dori să știți din ce în ce mai mult și
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Înțelepciunea nu este doar produsul școlarizării, ci al încercării de o viață pentru a o căpăta. Albert Einstein I.1.Cerințe generale ale învățării științifice Învățarea școlară este o formă de activitate care se subordonează, în principal, unor scopuri informativ formative. Învățarea constituie o cerință socială și totodată calea omului spre desăvârșire. Termenul "învățare" este folosit de secole pentru a denumi activități prin care oamenii se străduiesc să asimileze informații și să-și formeze anumite genuri de competențe. Învățarea vă schimbă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
au ca punct comun poziționarea accentului pe ideea asimilării clasei de elevi ca un spațiu preferențial al relațiilor interpersonale școlare (ca reprezentând un caz particular al relațiilor sociale). Clasa de elevi este un ansamblu dinamic, în cadrul căruia au loc procese formative subordonate scopului fundamental, predarea, învățarea unor seturi de informații, atitudini și comportamente și care este supus în mod constant influențelor educative exercitate de școală. Totodată, poate fi evidențiat și aspectul instituționalizat al clasei, asigurat prin fundamentarea activității de asimilare a
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
dublată de cea de antrenare, și amândouă se subordonează celei de coordonare. Selecția formelor de organizare a colectivului de elevi trebuie să fie realizată după principiul eficienței. Utilizarea activităților de grup s-au dovedit a avea cel mai mare efect formativ, în direcția construirii competențelor de lucru în echipă, dar și pentru formarea trăsăturilor pozitive de caracter. Însă, numai exersarea individualizată a unor deprinderi intelectuale nu pot ajuta elevul în edificarea unui stil propriu de muncă intelectuală. Acestea sunt doar câteva
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
complete și corecte a ceea ce știu și pot să facă elevii, învățătorul își proiectează activitatea de evaluare pe baza unor obiective bine definite, a standardelor și descriptorilor de performanță. El folosește metodele, tehnicile și instrumentele de evaluare al cărui potențial formativ susține individualizarea actului educațional. Prin evaluare, învățătorul depistează și ține evidența punctelor slabe și tari ale elevilor, precum și greșelilor tipice în vederea diferențierii și individualizării acțiunii sale didactice. În același timp, oferă elevilor feedback-ul și întăriri imediate prin confruntarea rezultatelor
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
părinți; prelegerea; referatul; observarea; excursia, vizita; discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate, a metodelor participativ active garantează caracterul formativ al întâlnirilor, prin situații vii, problematice, deschise pe care le provoacă.” (ibidem, p. 59) Emilia Bătrânu subliniază interesul familiei pentru sprijinul oferit de școală în îndeplinirea rolului său educativ și importanța lectoratelor cu părinții, în acest sens, care „prin modul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
care „prin modul de organizare, prin tematică și structură, prin finalitatea lor, pot deveni o adevărată școală a părinților” (Bătrânu, E., 1980, p. 203). Lectoratul este o „formă de organizare a școlii părinților care facilitează reflecția și dezbaterea asupra experiențelor formative personale și asupra competențelor parentale, prin antrenarea părinților în practica dinamică de grup” (Bunescu, Gh. și colab., 1997, p. 102). Eficiența lectoratelor depinde de conținutul tematic, calitatea expunerii și participarea părinților la discuții. Conținutul tematic se stabilește în urma unor sondaje
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
tuturor drepturilor și responsabilităților în acest sens. Ședințele cu părinții, întâlniri colective periodice programate, reprezintă o formă încetățenită în practica activității școlii cu familia din învățământul românesc. Traian Cosma atrage atenția asupra necesității ca aceste ședințe să dobândească un caracter formativ, să fie mai mult decât prilejuri de informare a părinților (cu privire la rezultatele școlare ale copiilor sau comportamentul acestora în clasă / școală, la problemele administrative ale clasei), „ședințe formative”, care să reușească să-i facă pe părinți „coparticipanți la actul educațional
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Cosma atrage atenția asupra necesității ca aceste ședințe să dobândească un caracter formativ, să fie mai mult decât prilejuri de informare a părinților (cu privire la rezultatele școlare ale copiilor sau comportamentul acestora în clasă / școală, la problemele administrative ale clasei), „ședințe formative”, care să reușească să-i facă pe părinți „coparticipanți la actul educațional, sacrificând timp pentru a-i cunoaște și a-i converti.” (Cosma, T., 2001, p. 36) Una dintre formele principale de colaborare cu școala rămân consultațiile. Consultațiile cu părinții
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
școala rămân consultațiile. Consultațiile cu părinții sunt întâlniri stabilite de învățător și părinți de comun acord, în care se discută individual sau în grupuri mici despre copii, despre situații speciale, cum ar fi probleme de adaptare, comportamentale, performanțele în procesul formativ, situații conflictuale ale copiilor cu colegii lor sau cu profesorii clasei etc. Această formă de colaborare este importantă, individualizată în relația școlii cu familia și privește copilul global, iar procesul educațional ca pe un continuum, pe care copilul îl parcurge
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
familie sau / și educația părinților (în contextul actual al educației adulților), adresat cadrelor didactice, precum și sistemul pregătirii inițiale pentru profesia de educator, să includă o componentă axată pe strategii, metode și forme de realizare a parteneriatului școală - familie. Această dimensiune formativă ar trebui să debuteze de la identificarea barierelor dintre principalii actori comunitari cu rol în educarea copiilor, conștientizarea lor de către ambele părți implicate, până la elaborarea celei mai adecvate strategii pentru depășirea lor.
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
juca a elevului, nevoie care se menține pe parcursul întregii copilării. La preșcolari jocul e predominant, majoritatea activităților se desfășoară pe baza jocului didactic. La școlarul mic, activitatea de învățare e predominantă, alternată cu jocul didactic de natură cognitivă și/sau formativă. Jocul didactic este una din formele specifice predării matematicii în învățământul primar. Prin caracterul său atractiv și dinamic stimulează interesul, competitivitatea, dar contribuie mai ales la consolidarea cunoștințelor matematice, la însușirea unor concepte, noțiuni noi, cât și la verificarea nivelului
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de la sine și nu se dezvoltă prin simpla maturizare biologică. Ea se dezvoltă prin solicitare și exercițiu. De aceea e necesar ca în organizarea situațiilor de învățare să se asigure accesibilitatea și șansa înțelegerii. E la fel de necesar - pentru un învățământ formativ - ca situațiile de învățare să fie astfel concepute și dozate încât să provoace solicitări, tensiuni intelectuale, dificultăți rezonabile, pentru că numai prin efort și exercițiu cu dificultăți progresive se dezvoltă capacitățile intelectuale ale elevilor, iar învățătura se transformă în cunoaștere efectivă
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
a valorifica și de a aplica cunoștințele dobândite între timp în conformitate cu programul de gândire formulat de către învățător pe această temă. Noul curriculum pentru matematică urmărește predarea directă și organizată de capacități ale intelectului. El conservă nivelul informațional înalt, iar caracterul formativ al noțiunii matematice reprezintă o necesitate chiar de la începutul instruirii. De aceea, obiectivelor de referință formative li se acordă o atenție specială, astfel încât formarea să devină și ea obiectiv al învățării, la fel ca și informațiile. Mai mult chiar, la
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
învățător pe această temă. Noul curriculum pentru matematică urmărește predarea directă și organizată de capacități ale intelectului. El conservă nivelul informațional înalt, iar caracterul formativ al noțiunii matematice reprezintă o necesitate chiar de la începutul instruirii. De aceea, obiectivelor de referință formative li se acordă o atenție specială, astfel încât formarea să devină și ea obiectiv al învățării, la fel ca și informațiile. Mai mult chiar, la unele clase, se urmărește subordonarea informațiilor de către obiectivul formativ, astfel încât, cu informațiile să se poată construi
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
începutul instruirii. De aceea, obiectivelor de referință formative li se acordă o atenție specială, astfel încât formarea să devină și ea obiectiv al învățării, la fel ca și informațiile. Mai mult chiar, la unele clase, se urmărește subordonarea informațiilor de către obiectivul formativ, astfel încât, cu informațiile să se poată construi treptat, conștient și activ, un mod de a gândi matematic. Activitatea de însușire a cunoștințelor pune gândirea copilului în situația de a fi activă. „Capacitatea de înțelegere și asimilare logică a noțiunilor matematice
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
MATEMATICII ÎN CICLUL PRIMAR 2.1. Conceptul de joc didactic matematic 2.2. Componentele jocului didactic matematic 2.3. Clasificări și funcții ale jocului didactic matematic 2.4. Proiectarea, organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic 2.5. Necesitatea și rolul formativ al jocului didactic matematic 2.1. Conceptul de joc didactic matematic Observând legătura dintre joc și munca copilului, Jean Piaget a pus în evidență aportul jocului în dezvoltarea intelectuală a școlarului mic. Jocul reprezintă un ansamblu de operații și acțiuni
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
didactice și de desfășurare a jocului: cu explicații și exemplificare; cu explicații, dar fără exemplificare; fără explicații, cu simpla enunțare a sarcinii“. Constantin Petrovici și Mihaela Neagu clasifică jocurile didactice matematice astfel: în funcție de scopul și sarcina didactică; în funcție de aportul lor formativ. În funcție de scopul și sarcina didactică: a) După momentul în care se folosesc în cadrul lecției, pot fi jocuri didactice: ca lecții de sine stătătoare; ca momente propriu-zise ale lecției; în completarea lecției, intercalate pe parcursul lecției sau în final. b) După conținutul
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]