2,086 matches
-
INTRODUCERE După 55 de ani de existență constatăm că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a creat nu doar istorie, consolidându-se odată cu trecerea anilor, ci dovedește o formidabilă capacitate de readaptare după ce mediul internațional de securitate față de care a fost concepută s-a schimbat complet. Titlul lucrării de licență a fost ales astfel, tocmai pentru a aduce un omagiu acestui jubileu și că acest eveniment al organizației a
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
meargă până la teroare* și la război civil*, singurele mijloace, în ochii lui, de a elimina forțele contrarevoluției*: burghezia, aristocrația, țărănimea independentă etc. în sfârșit, în cursul evenimentelor din anul 1917, Lenin se dovedește a fi liderul charismatic, însuflețit de o formidabilă voință de putere și remarcabil strateg și tactician în cucerirea puterii - dacă nu și în gestionarea ei. întâlnirea acestei conjuncturi cu acest om va decide, așa cum se întâmplă adesea în istorie, evenimentul; iar acesta va fi Revoluția din Octombrie*. Din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tragedii? în realitate, o lectură atentă în operele lui Lenin, Stalin, Mao, Guevara, dar și a lui Troțki*, arată că acești lideri revoluționari n-au promovat niciodată un ideal umanist. Ei erau preocupați doar de cucerirea puterii absolute, la parametrii formidabilei lor voințe de putere, ei vizau dominația totală, mai întâi asupra partidului lor și apoi asupra întregii societăți*. Singura lor morală era comandată de imperativul servirii „Cauzei”: distrugerea radicală a statului și a societății civile* și instaurarea proiectului comunist. Iar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
creștere a forței de producție, adică un stadiu înalt al dezvoltării sale”. Odată societatea comunistă instaurată, această muncă acumulată n-ar fi decât „un mijloc de a lărgi, de a îmbogăți și a înfrumuseța existența muncitorilor”. Ar exista aici un formidabil potențial pentru clasa muncitoare*, capabilă să organizeze marea producție, luând ca punct de plecare ceea ce a fost creat mai înainte de către capitalism. Timp de un secol și jumătate, din 1828 până în 1989, comunismul a fost sinonim al „proletariatului”, subiect revoluționar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai mare a grupurilor teroriste, economia dă semne de prosperitate iar rubla devine o monedă forte. Războiul* va zdruncina însă din temelii imperiul, angajat încă de la început de partea Franței și a Marii Britanii, și acesta nu-i va putea suporta formidabilele rigori. Revoluția din februarie 1917 Iarna 1916-1917 este deosebit de grea, suscitând probleme de transport, și deci de aprovizionare a marilor orașe: la rândul lor, acestea provoacă o puternică nemulțumire populară, îndeosebi la Petrograd - „Sankt-Petersburg” fiind socotit prea „germanic”, a fost
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și cel al alianțelor stabilite pe plan mondial în jurul temelor apărării clasei muncitoare*, luptei pentru pace* și mișcărilor de eliberare națională. O strategie de expansiune a comunismului încă din 1939, Stalin* a presimțit că războiul* avea să-i furnizeze o formidabilă ocazie de extindere a sistemului comunist. Pe 7 septembrie 1939, în fața lui Dimitrov*, a lui Jdanov și a lui Molotov întruniți la Kremlin, el insinuează: „Ar fi oare rău dacă înfrângerea Poloniei ar avea ca rezultat propagarea sistemului socialist pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mult forța comuniștilor și a simpatizanților lor. Totuși, această definiție „de clasă” a fascismului ocultează vreme îndelungată, în sfera comunistă - ortodoxă sau stângistă -, dimensiunea rasială a ideologiei nazismului și natura persecuțiilor la care sunt supuși evreii*. Politica antifascistă înregistrează două formidabile succese, în Franța în mai-iunie 1936 și, mai ales, în Spania unde războiul civil* favorizează o intensă mobilizare mondială, în care comuniștii se vor a fi fierul de lance; în același timp, el are și o însemnătate strategică, permițându-i
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
societăților respective. Unele, ca PCF* în 1936 și apoi în 1945, sau PCI*, în 1945, devin partide de masă pentru care antifascismul este ca și lupta pentru pace*, un mijloc de a-și mări influența. Totuși, dacă antifascismul reprezintă un formidabil vector de mobilizare, el mai este utilizat ca procedeu de stigmatizare prin amalgam, comuniștii calificând drept „fascistă” pe orice individ sau organizație susceptibilă, în ochi lor, de critică. Așa apar neologisme vizând social-dmocrația* - „social-fascismul” - sau troțkiștii* - „hitlero-troțkismul”. Așa cum au arătat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de putere, înseamnă a manifesta acceptarea „noii realități”. Aceasta este „revoluția blândă”. Războiul a provocat asemenea ravagii în această parte a Europei încât simpla aspirație de a trăi în pace, de a reconstitui orașele în ruine, constituie pentru putere un formidabil atu: Hanna Swida-Zemba vorbește în legătură cu toate acestea de o „dinamică a renașterii vieții”, frapantă mai ales la tineri. în afară de asta, indicele mortalității printre intelectuali a fost atât de ridicat în timpul oportunităților de a profita sunt numeroase. în fața celor care au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acestui alt intelectual comunist, Edgar Morin: „Stalingradul spăla toate crimele trecutului, chiar dacă nu le justifica”. Funcționează din plin „ecuația” menționată de F. Furet în Trecutul unei iluzii - „oricine îl critică pe Stalin ține cu Hitler” - care dotează mișcarea cu o formidabilă forță de intimidare și-i împiedică pe aderenți să-și pună întrebări asupra naturii totalitare a regimului sovietic. Dezlănțuirea aparent aberantă a teoriei* naziste conferă coerenței marxist-leniniste o formidabilă putere de seducție. David Caute a arătat ce anume datora aura
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
critică pe Stalin ține cu Hitler” - care dotează mișcarea cu o formidabilă forță de intimidare și-i împiedică pe aderenți să-și pună întrebări asupra naturii totalitare a regimului sovietic. Dezlănțuirea aparent aberantă a teoriei* naziste conferă coerenței marxist-leniniste o formidabilă putere de seducție. David Caute a arătat ce anume datora aura comunismului din Franța de după războiul revanșei raționalismului francez asupra conceptelor de mit, instinct, rasă și sânge: „Aceasta însemna o întoarcere la viziunea proprie secolului al XVIII-lea despre o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu are curs în exterior, iar prețurile fixate în interior nu corespund celor de pe piața mondială. în afară de asta, o importantă acumulare privată de monedă nu poate fi „scursă” din cauza penuriei de produse de pe piețele domestice. Această economisire neproductivă crește în urma formidabilei activități speculative care însoțește prăbușirea democrațiilor populare în 1989. Tările care încearcă să-și reformeze radical principiile economice își propun în mod prioritar să pună capăt acestei dezordini, cu atât mai mult cu cât ele suferă presiunea datoriei acumulate sub
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în întreaga Europă din toamna anului 1940, cu excepția celui din Marea Britanie. Totuși, după faza critică dintre iunie 1941 și sfârșitul anului 1942, URSS își restabilește situația militară și beneficiază de Marea Alianță cu Statele Unite și cu Marea Britanie, ca și de formidabila mobilizare a comuniștilor din Rezistență* în întreaga Europă ocupată de naziști, și apoi de Eliberare*. PC ies din încercare considerabil întărite. în Europa Occidentală, ele devin partide de masă cu o importantă pondere electorală, și participă la guvernare - în acest
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la munca de jos - ca Tillon, în 1952, sau Servin și Casanova în 1961 - sau chiar excluși din partid, ca Doriot, în 1934, Marty în 1952 și Lecœur în 1954. Cea mai mare parte a secretarilor generali au cunoscut o formidabilă longevitate în fruntea partidului: francezii Maurice Thorez (1930-1964) și Georges Marchais (1972-1994), portughezul Alvare Cunhal (1961-1992), italianul Palmiro Togliatti (1927-1964), englezul Harry Pollitt (1929-1956), spaniolul Santiago Carrillo (1960-1982) sau suedezul Sven Linderot (1929-1951). După moartea lui Stalin Funcționarea grupului conducător
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
violenței populare pe care guvernul încearcă s-o supună unui control juridic (tribunale populare). Dar unele grupuri anarhiste, socialiste de stânga și comuniste impulsionează teroarea, dându-i o dimensiune anticlericală. în acest context, datorită dinamismului și disciplinei lor, beneficiind de formidabilul prestigiu al URSS, sfătuiți îndeaproape și conduși direct de trimișii IC - îndeosebi Palmiro Togliatti și Victorio Codovilla -, comuniștii câștigă zi de zi teren în fața socialiștilor. Urmând linia celui de-al VII-lea Congres al IC - antifascism, apărarea democrației* și unitatea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca fiind niște eroi voluntari, când, în realitate, era vorba de primul mare șantier al Gulagului* pe care zeci de mii de condamnați la muncă silnică și-au pierdut viața. în timpul marilor procese* de la Moscova, ansamblul presei internaționale este victima formidabilei regizări a „mărturisilor” acuzaților, mărturisiri imaginare smulse sub tortură și recitate ca o lecție. Iar în 1944, vicepreședintele american Henry Wallace este invitat să viziteze Kolîma, prezentată ca un model de centru minier când de fapt ea este unul din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fraza lui Lassalle citată ca motto al lucrării Ce-i de făcut?: „Prin epurări, partidul devine și mai puternic”. Astfel, în 1902-1903, Lenin începe să elaboreze, ca într-o eprubetă, facțiunea bolșevică a PMSDR, prototip politic sortit să devină un formidabil instrument de cucerire a puterii și totodată creuzetul inițial al totalitarismului*. Crearea Partidului Bolșevic Ampla revoltă care scutură din temelii Rusia în 1905 îl face pe Lenin să se întoarcă în țară. Nu joacă decât un rol foarte marginal, dar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fiind „promovată” în 1931 la rangul de pericol principal. Lupta pentru pace și apărarea URSS Date fiind tensiunile din Extremul Orient, IC organizează la Amsterdam, între 27 și 29 august 1932, Congresul contra Războiului; el este marcat și printr-o formidabilă campanie de agit-prop* inițiată de comunistul german Willi Münzenberg. Iar când, la Geneva, are loc o conferință asupra dezarmării, Marcel Cachin dezvăluie sensul manevrei -, operațiunea anti-Geneva antisocialistă” - care preconiza presiuni asupra guvernului francez, caracterizat în continuare ca pericolul nr. 1
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
loc important: savantul atomist și comunistul Frîdîric Joliot-Curie este unul din liderii cei mai importanți ai Mișcării. Pe 19 martie 1950, aceasta lansează „Apelul de la Stockholm”, cerând „interzicerea absolută a războiului atomic”. O găselniță publicitară care se bucură de un formidabil succes, dar care se înscrie de minune în pregătirea războiului din Coreea* (data izbucnirii: 25 iunie 1950) și redă întreaga ei importanță strivitoarei superiorități convenționale a Armatei Roșii*. în afară de aceasta, tematica pacifistă permite atenuarea în cazul câtorva personalități catolice, a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-le „la cheie” certitudinile liniștitoare ale unei interpretări definitive a lumii, posibilitatea de a trăi prin procură suferințele clasei muncitoare, în sfârșit, perspectiva unei utopii înfăptuite, căreia îi puteau fi verificate la fața locului - în URSS*, în China*, în Cuba*, „formidabilele realizări”. O concepție totalitară asupra politicului Două remarci permit punerea problemei unei eventuale legături între gândirea marxiană și modurile de întrebuințare represive pe care le-a cauționat ulterior. Pe de o parte, au existat indivizi și grupuri care s-au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
privilegiații acestuia. Ei contribuie, cu ajutorul KGB, la îndepărtarea unor conducători politici considerați incapabili sau compromițători - ca în RDG, în Cehoslovacia sau România. Această fărâmițare a aparatului de securitate și o evidentă slăbire a spiritului „cekist” sunt motivele pentru care aceste formidabile aparte se vor dovedi incapabile să reziste la presiunea străzii. Tabel al polițiilor politice în URSS și în Europa Centrală și de Est în 1989 Albania Drejtora e sigurimi te shtetitt (Direcția securității statului) 10000 agenți din care 2000 soldați
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Engels, critică teza pauperizării clasei muncitoare* și pe cea a recurgerii cu necesitate la dictatura proletariatului. Totuși, în 1914, SPD este un partid puternic, având 35% dintre sufragii și 1 700 000 de membri și fiind structurat într-o formidabilă rețea de sindicate*, cooperative și asociații muncitorești. Cel de-al doilea pol al socialismului se formează în Marea Britanie, sub numele de laburism. Clasa muncitoare, puternic organizată din anii 1850 în sindicatele - Trade Union Congress (TUC) - și cooperativele sale, încearcă să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din masă) și nu dispune, adeseori, decât de două-trei vaci și de vreo zece hectare cultivabile, la o familie de 8-9 suflete. Clasa muncitoare reprezintă circa 10% din populație, în timp ce nobilimea și burghezia au fost lichidate. Perioada NEP suscită o formidabilă înflorire socială, pe care o ilustrează inovațiile urbane și, încă și mai mult, experimentele artistice ale avangardei ruse, având în fruntea sa poeți și scriitori de renume mondial - Maiakovski, Mandelstam, Pasternak sau Bulgakov -, teatrul lui Stanislavski, muzica lui Prokofiev și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în special a tehnicii, este în concordanță cu raporturile sociale. Cea mai înaltă dezvoltare tehnică nu este, deci, compatibilă decât cu raporturile sociale cele mai „avansate”. Lenin reamintește această legătură, afirmând: comunismul înseamnă „sovietele plus electrificarea”. Dacă Stalin* dă un formidabil impuls dezvoltării institutelor tehnice, care însoțește industrializarea* accelerată, în același timp el îi persecută pe specialiștii în fizică nucleară și nu va putea duce la bun sfârșit fabricarea primei bombe atomice sovietice decât grație spionajului*. Superioritate tehnică și politică a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
corectă și este în acord cu ce am spus mai devreme despre distincția dintre o politică de expansiune care funcționează în cadrul statu-quoului și cea care își propune să-l răstoarne 24. Conștientizarea sa într-o situație concretă este o problemă formidabilă. Cum ar fi putut cineva să fie sigur de obiectivele finale ale lui Hitler? Începând cu 1935, el a înaintat cereri după cereri, fiecare în parte fiind compatibilă cu o politică a statu-quoului, dar care putea reprezenta o etapă în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]