2,252 matches
-
oraș al Iordaniei, Irbid, la câțiva pași de frontiera siriană, unde Frații musulmani par solid implantați. Un om de contact iordanian mă conduce, împreună cu un membru arabofon al ambasadei, la un notabil important la care salut delegația organizației locale a Frăției întrunite cu această ocazie: câțiva șefi în vârstă, dar și cadre tinere înșiruite pe o canapea. Controlorul general, fostul președinte al Camerei Deputaților, doctori islamici în abayya cu keffieh-uri roșu cu alb (cele ale palestinienilor sunt negru cu alb; dacă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pentru credința noastră sau măcar, în lipsa ei, pentru ideile noastre... Întunecat tablou. Mi-ar fi plăcut să fac câteva retușări de detaliu pe șevaletul meu, dar nimeni din salonul unde mă aflam față în față cu vreo zece membri ai Frăției nu mi-a cerut părerea. Este probabil o forță și în faptul de a nu te interesa de ceilalți. Unul dintre aprigii mei dascăli a ridicat o sprânceană stufoasă atunci când am evocat situația musulmanilor din Franța, dar poveștile cu alogeni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
trei zile-ncoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Republicei Moldovenești, ca să sprijinească din răsputeri și să apere adunarea întemeietoare rusească. Sfatul Țării cheamă pe moldoveni și pe toate noroadele înfrățite ale Basarabiei să se apuce harnic de lucru obștesc, clădind viața nouă pe temelia slobozeniei, dreptății și a frăției ! Numai astfel vom scăpa noi țara noastră și vom feri-o de peire pe maica noastră a tuturor - marea Republică Democratică Rusească ! Primită de Sfatul Țării, la 2 decembrie, anul 1917. 43 1917, decembrie, Moscova. Scrisoarea lui T. Capitanovici către
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Declarația Sfatului Țării prin care se proclamă independența Republicii Moldovenești Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Marea revoluție rusească ne-a scos din întunericul de robie, în care am trăit atâta amar de vreme, la calea slobozeniei, dreptății și frăției ! Prin jertfa și osteneala voastră a tuturora, țara noastră, înfăptuindu-și dreptul dobândit de revoluție, de a-și hotărî singură soarta, s-a declarat Republică Democratică slobodă. Înfrățiți prin sângele vărsat sub steagurile revoluției, noi ne-am arătat dorința neclintită
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
părintele Lucian Leonte. Cum se ocupă de toți, și de Liga Tineretului Ortodox. Mult suflet pune. Cinste lui! Că ar vrea să fim toți Într-o turmă, cu un Păstor, fără dezbinări. Botoșaniul să fie un oraș al credinței, al frăției. Să Îi ajute Dumnezeu să transforme În bine municipiul nostru, după cum dorește, și la urmă să-i dea lui cununa În Rai! Anii au trecut În grabă și mă gândesc la trecutul meu. La cât de mult m-a ajutat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a întărit Catastihul breslei ciubotarilor din Huși. Preambulul acestui catastih precizează următoarele: „cel vechi (catastihul, n.a.) ce au fost l-au prăpădit”. Cauza: „vremile nestatornice”, deci „ocupațiile străine”, desele schimbări de domnitori care aduceau noi concepții de reglementare a acestor frății de meșteri și, desigur, un număr mare de străini ce veneau în țară. Din acest catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Kogălnicenu, adresându-se noului domn ales, îl îndemna să fie bun și blând, simplu, „domn cetățean”; „Urechea ta fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și lingușire [...]; împacă patimile și urile dintre noi și reîntrodu în mijlocul nostru strămoșasca frăție”. În scurta lui domnie și în întreaga viață l-au caracterizat dăruirea de sine, cinstea, curajul și dragostea de țară. Scria lui Vasile Alecsandri: „Ca român simt necesitatea de a ridica țara mea în ochii națiunilor și în propria mea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
valoare de 19.584,52 lei, din care 5.156,40 lei au fost adunați prin liste de subscripție publică, de către doamna Elena Andriescu; 10.599,75 lei, primiți de la Moara Beral și Agatstein;, 2.000 lei donați de Clubul „Frăția”; 1.258,37 lei din contribuția de 0,05 bani încasată pentru făina distribuită de primărie și 200 lei au fost donați de cafegiul Aron Nusem. 2.Reflecții despre politică și politicieni în presa hușeană Cele două partide - Partidul Național
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în șir, în locul vitelor. În fine, nu ne-am putut închipui ca o astfel de nebunie sângeroasă să cuprindă pe români. Dar ceea ce este mai grav și mai trist este demoralizarea și intoxicarea elevilor din școli. I-au încorporat pe frății, le-au dat revolvere și i au legat cu jurământ că vor omorî pe oricine li se va porunci, fie-le tată sau frate. Copii de 14 ani alergau cu sticle de benzină ca să stropească pe soldați și să le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
văzuse în orașul nostru, în care oameni de toate vârstele, de toate treptele sociale, jucau cu o furie ne bună și în acelaș timp cântau în cor: Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română; Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României; Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere, Unde-s doi puterea crește Și dușmanul nu sporește. O! cine ar putea să descrie entuziasmul fără seamăn ce mișca acea sumedenie de oameni care își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dacă 50 de deputați te-au ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate: împacă patimile și urele dintre noi și reintrodu în mijlocul nostru strămoșeasca frăție. Fii simplu, Măria-ta, fii bun, fii domn-cetățean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și la lingușire. Porți un frumos și scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăiești, dar, mulți ani. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu toții adversari ai Regulamentelor Organice și ai ptotecției rusești. Ca și pentru polonezi, Rusia reprezenta pentru români principala piedică în calea eliberării naționale. Revoluționarii erau organizați atît în interiorul, cît și în afara țării. Au fost înființate în Principate societăți literare și frății secrete, însă Parisul rămînea centrul organizatoric și al agitațiilor. Revolta izbucnită la Paris în februarie 1848 avea să declanșeze un lanț de revoluții pe tot cuprinsul continentului european. Statele germane, peninsula italică și Imperiul Habsburgic au fost cel mai mult
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mănăstirile din Moldova, i-am rugat pe părinții mei să-mi vorbească despre etimologia cuvântului „Probota” și să-mi spună mai multe din istoria acestui sat. Pentru început, am aflat că denumirea satului provine din slavonescul „pobrata”, cuvânt care semnifică „frăție”. În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota, a fost ridicată o mănăstire de călugări, frați creștini. Treptat, în jurul bisericii din lemn s-au construit case țărănești, astfel luând ființă satul. Deși mic între satele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din câte aveam să-ți spun... Dragul meu Beldișor, nu pot să-ți spun nimic din ce-am văzut și ce-am auzit. Sunt obosită, obosită și trupul nu mă mai duce. Mă plec pe umerii tăi. La revedere. Multă frăție la ortaci, Cora. 25 august, Lipova.“ Din scrisoarea datată 21 august 1922 și expediată din Arad, Cora Irineu mărturisește un fapt neglijat de editori: „Dragul meu Beldișor, Nu mă așteptam să-i turbur atâta pe bănățeni cu cei doi bicheri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la gradul de locotenent-comandor. Ca stare de spirit, campania din Vest a fost întrucâtva diferită de luptele de până la 23 august. Lipsea motivația, iar aviatorii se vedeau siliți să lupte contra foștilor aliați, de care îi legase, cu adevărat, o frăție de arme. Mai ales după eliberarea Transilvaniei, lupta contra germanilor, deși dusă până la capăt, nu rezona în sufletele zburătorilor români. "Am continuat acest război ca niște automate povestește Dan Vizanty. (...) După ce ne-am întors în țară, a urmat demobilizarea și
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
rămas Însă și fără spovedanie, și fără Liturghie, iar enigma n-am dezlegat-o, pentru că ușa la care am bătut era Încuiată. Să fi uitat părintele de mine? Voi afla cel mai probabil mâine, când iarăși voi bate la ușa frăției sale, explicând toată tevatura. Cu tot frigul Îndurat, Întâmplarea a avut și partea ei bună, Întrucât n-am stat degeaba și am folosit clipele de așteptare citind patru dintre dialogurile Părintelui Ioanichie Bălan cu Părintele Arsenie Papacioc. Am aflat, astfel
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Gherman câte o haină călduroasă), azi am preferat să rămân În mănăstire, fiind, preț de câteva ore, singur. Ghidat de părintele Casian prin telefon, am pornit pentru prima oară generatorul și apoi am făcut foc În centrală, așa că, la Întoarcere, frățiile lor au găsit și lumină, și caloriferele În curs de Încălzire. 28 decembrie 2012 62 de ani! S-a mai dus un an din viață, dar nu am niciun chef să fac vreun bilanț, deși, slavă lui Dumnezeu, realizările nu
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
apropierii, dacă îți dă siguranța relației, nu-ți garantează și stabilitatea afectivă. Tot omul are o definiție a prieteniei, pornind de la un „Hai noroc și să trăim!“ rostit când ciocnește halba de bere la crâșmă cu „pretenii“ și încheind cu frăția de cruce practicată cu briceagul în pușcărie. Ideea ar fi că totul e nesigur pe lume, cu excepția cuvântului prietenului X, care, când îți zice: „Nici o problemă, se face!“, înseamnă că poți dormi liniștit. De la acei ani în care am ratat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Ce mai faci, sunt ani de zile de când n-ai mai dat nici un semn de viață, nu mi-ai scris și e adevărat, că nici eu nu ți-am scris. Asta însă nu înseamnă că nu m-am gândit la frăția ta. Eu în anul acesta am fost bolnav, am avut tensiunea ridicată și un atac la ochi, de pe urma căruia gata, gata era să rămân fără vedere. Acum, însă, Dumnezeu fie lăudat, toate s-au îndreptat, de unde mai înainte era gata
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tot cortegiul ei de bucurii, este într-adevăr iarnă moldovenească, pe care o cunoști din copilăria ta, cred că îți aduci aminte. Aștept un răspuns. - Dorindu-ți încă o dată toate cele bune, sărbători fericite și la mulți ani, rămân al frăției tale cu dragoste în sfântul nostru Părinte Francisc, Preot Gheorghe Vameșiu Către Pr. Eldo Boreatti (Roma) Rădăuți, 1 aprilie 1977 Dragă Părinte, Și în anul acesta răsuflul cald al primăverii adus-a zilele Învierii... Din acest prilej vin cu mare
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Imitațiunea lui Cristos, că ce vrei să vezi în lume, că doar peste tot îi pământ, apă și aer. Deocamdată toate acestea le am din belșug și în țara mea. Îți doresc toate cele bune, sărbători fericite și rămân al Frăției tale, cu dragoste în Sfântul nostru părinte Francisc, Pr. Gheorghe Vameșiu și - din corespondență, Arhiva Provinciei Text coperta spate: La penitenciarul din Bacău s-a celebrat o singură dată Sf. Liturghie. Unul dintre gardieni, un fost dascăl de-al nostru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
diferit de organizare socială? În ce să mai credem când dintotdeauna bogații au fost tot bogați, bucurându-se de un tratament preferențial; săracii au murit tot săraci considerați fiind paria societății; iar hoții, ticăloșii, demagogii, plagiatorii își unesc într-o frăție de cruce încârligată și mafiotă forțele satanice, rămânând mereu la suprafață ca untdelemnul deasupra apei. Fericiți voi cei săraci, că a voastră este împărăția lui Dumnezeu." (Luca: 6-21) "Cu umbre care nu sunt v-a-ntunecat vederea Și v-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ceda ceva celuilalt doar dintr-o nevoie urgentă sau din interes, dar niciodată dintr-o dată și cât mai puțin posibil" (Giambattista Vico, Scienza Nuova). După modelul universităților americane, Universitatea din Geneva are și ea propriile sale organizații de studenți, denumite frății. Poartă nume de genul Phi Delta Phi International Legal Fraternity. Sunt organizații închise, rezervate în general copiilor de bogați, care au în acest fel ocazia de a se cunoaște mai bine într-un cerc convivial. Grâul și neghina nu se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ocazia de a se cunoaște mai bine într-un cerc convivial. Grâul și neghina nu se amestecă, nu-i așa? La fel ca în SUA, există legende urbane în jurul lor, care vorbesc de beții monstruoase și altele. Una dintre aceste frății (mixtă, adică erau acceptate și fete, mai degrabă o excepție) căuta mai mulți supraveghetori pentru serile dansante pe care le organiza în timpul vacanței de iarnă, într-unul din cele mai șic hoteluri din oraș, Hotel de la Paix. În treacăt fie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]