1,578 matches
-
atenției. Dacă ar fi să sintetizăm această primă etapă, de declanșare a mecanismului durerii, am obține următoarea prezentare (Tabelul 1.2.): Tabel nr.1. 2. TIP DE CAUZE AGENȚI ETIOLOGICI AGENȚI STRESSANȚI Fizice Traume mecanice Leziuni Căldură (peste 500 C) Frig (sub 150 C) Leziuni electrice Spasme Inflamații(edem, compresie) Congenitali Infecțioși De mediu Neoplazici Vasculari Degenerativi Chimici Iritații Compresii Distensii Tracțiuni Contuzii Decolări Tulburări psihosomatice Chimice Inflamația Leziunea chimică Psihologice Emoție Fiziologice Tulburări de aport senzorial Carențialenutriționale Aminoacizi Aluminiu Magneziu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ideea găsită are șansa de a fi originală. Lista de cuvinte inductoare a lui Kent și Rozanoff Masă - sumbru - muzică - greață - om - profund - moale - lacom - munte - casă - negru - oaie - confort - mână - scurt - fruct - fluture - moale - comandament - scaun - dulce - șuierat - femeie - frig - lent - dorință - râu - alb - frumos - fereastră - aspru - cetățean - picior - păianjen - fir - roșu - somn - mânie - covor - fată - înalt - muncitor - acru - pământ - durere - soldat - cald - dur - ascuțit - stomac - tijă - lampă - vis - galben - pâine - justiție - băiat lumină sănătate - biblie - amintire - turmă - baie - colibă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Romains, André Gide, Céline, Proust, Kipling, Sartre, într-o ordine care contrazice toate cronologiile. Opera literară - cele mai multe eseuri pleacă de la cărți apărute - este un pretext pentru disocieri ingenioase și colorate. Personajele lui François Mauriac „sunt toate pe grătar și se frig la foc mic”, „secretul infernului sartrian este zicerea tatălui, a verbului a face, dispariția lui din limbaj, însoțită [...] de suveranitatea nemărginită a lui a fi. Faciosfera cedează pasul ființosferei. Esse a izgonit definitiv pe facere”. Boema lui Artur Enășescu stimulează
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
din gardieni, atunci când venea mâncarea și se băga gamela... avea obiceiul să Împingă gamela pe vizetă În așa fel Încât să nu ai timp să o iei. Și mâncarea era fierbinte... Dacă o luai atunci când o Împingea, ca să nu te frigi, o scăpai și se ducea pe jos. Și el se distra... Vă amintiți numele acestui gardian? Nu... Dar asta era distracția lui. Și celor care rămâneau fără porții nu li se dădeau altele. Ăsta era „norocul” lor... Și, odată, eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
asta la Aiud? Acum era cam În ’59 sau ’60 și am stat la celular, dar am fost și la izolare, la Zarcă, la „Neagra”, unde numai a treia zi ne dădea de mâncare și unde ne-a fost foarte frig... Acolo a fost greu... Era prin decembrie și Încă nu se făcuse schimbul de haine, Încă nu ne dăduseră haine groase. Eram În bluză și În pantaloni scurți... Plus frigul de acolo... Pe jos nu puteai să stai că era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pușcăria din Pitești, Într-o celulă unde mai fusesem. Avea opt metri pătrați și erau șase paturi, iar noi, la un moment dat, eram 17 persoane. Era un adevărat infern. Dormeam pă jos. Vara era foarte cald, iar iarna foarte frig... Într-o parte era un hârdău, tinetă, cum Îi ziceam noi, unde ne făceam nevoile, iar În alta era unul unde era apă... Mâncarea era foarte puțină... numai o ciorbă de arpacaș și nu știu ce să mai dădea p-acolo... Sufeream
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-și aleagă locul; după ce și-l alegea, unii se așezau jos pentru ca să nu-l ia alții, după aceea restul plecau după furnituri. Cel care avea grija mititeilor se ducea la grătar, comanda numărul trebuincios și ședea de pază până ce se frigeau. Îi lua pe o bucată de hârtie și-i ducea la masă... Altul cumpăra pâinea, cașcavalul și ridichile. Alții cumpărau câte o oală nouă care costa 10 bani, apoi se duceau la butoiul cu vin unde cereau să fie umplute
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acoperit de cărți. *Și în vis, mama (moartă acum trei ani) e numai „foc și pară”. Am visat-o certîndu-se pentru niște straturi cu Maranda, actuala stăpînă a grădinii și casei noastre. A potopit-o cu vorbe în stare să frigă obrazul celui mai nesimțit dintre oameni. Apoi, în următoarea repriză de somn, l-am visat pe Mișu Sabin (mort în același an). Venise la redacție, răsfoise revista și se oprise la un lung articol semnat de Eugen Jebeleanu. Era mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost grozava epocă a încercării numită de Căpitan pădurea cu fiare sălbatice care a durat din toamna anului 1937 până în miezul lui 1940. Mii de legionari uciși de Călinești, Benglii, Moruzofi, Marinești în beznele nopții. Nu uciși, ci torturați, martirizați, fripți pe jăratec, arși cu vitriol. Căpitanul, cu el Nicadorii, Decemvirii, Clime, Banea și mulți, nenumărați și-au găsit moartea năpraznică în această prigoană. Luminișul, care s-a ivit pentru o clipă la capătul acestui drum nu e biruință ci doar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aceea autorul se ferește să facă teorie, mărginindu-se la a arbitra meciuri În care n-a jucat, dar i-au plăcut, așa cum Luc Ferry și Alain Renaut se feresc să facă măcar numai aluzie la metafizică. Cine s-a fript o dată suflă și-n iaurt. Dar tocmai În această prudență extremă rezidă și cel mai regretabil defect al cărții lui. Convertit la bunul simț, la o luciditate extrem-realistă, care să nu pună cititorului nici o problemă de validare, Compagnon Îngroapă pînă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Despentes a indiferenței sau chiar a handicapului mental la Frédéric Beigbeder. Aceasta pentru a depune o altă mărturie, cea a imposibilității literaturii franceze În reconstrucție de a mai acumula suficientă energie vitală pentru ca energia calorică rezultată din athanorul scrierii să frigă cititorul. Literatura franceză rămîne una dintre primele literaturi naționale victime ale Istoriei, pricină a atîtor lamentații. În epoca indiferenței, cel mai mare scriitor francez este prea-angajatul Michel Houellebecq. În anii ideologiilor Înfloritoare, cel mai important scriitor francez era indiferentul Robbe-Grillet
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
te duce să dormi sau că îți caută de lucru. Sau] sunt băieți care [te trimit] la un patron, [și] dacă patronul te ia [trebuie să îi dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al unor relații de dragoste. În mediul nesigur al migranților ilegali din Milano, poți întâlni persoane cu care să treci prin momente grele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Crocodilului: "Iară împăratul vostru cu mine omenie de va face, binele de la dânsul voi cunoaște. Pentru care bine, în ceastă dată altă răsplătire să-i fac nu pociu, fără numai știind că firea lui pururea în apă de sete să frige, puțin prav de pre cornul mieu ras îi voi da, carile spre po tolirea arsurii lui nu puțină putere are"74. Prin urmare, Inorogul nu este un naiv; el are nu doar intuiția marii sale puteri, ci și știința farmaceutică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adormit. O asemenea încercare găsește cu cale să facă, pentru a afla adevărul. Socotind că numai atât nu ar fi de ajuns, înjunghie un ostatic din neamul moloșilor ale cărui membre încă pâlpâind de viață parte le fierbe, parte le frige pe jeratic. Apoi mi le servește la masă. Eu, cu focul răzbunător al trăsnetului, prăbușesc atunci casa peste penații demni de un asemenea stăpân. El, îngrozit, fuge și încearcă zadarnic să vorbească: urletele sale tulbură liniștea câmpurilor. Pe față i
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
servește cu cartofi prăjiți, cu sos de roșii și boia. Pentru un grătar mai gustos, se ține carnea bătută, condimentată și dată cu un sos făcut din ulei, sare, muștar și foi de dafin timp de o oră, apoi se frige pe grătar și se servește cu murături asortate și cartofi piure. SOS PICANT CU USTUROI 2 kg roșii, 200 g ardei iute, 200 g usturoi, 120 g sare Se dau toate prin mașină și se fierb, timp de douăzeci de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
-l așezăm într-o tavă. Se face un sos din ulei, ceapă tăiată solzi, castravetele murat tăiat mărunt, patru sau cinci măsline fără sâmburi și un pahar de vin. Peste acest sos punem peștele și dăm la cuptor să se frigă la foc mic. Se servește decorat cu lămâie și țelină tocată mărunt. CROCHETE DE PESTE 300 g pește, 30 g unt, 1 ou, 60 ml ulei, 1 g piper, 40 g pesmet, 50 g făină, 100 ml lapte, 50 g ceapă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ouă, 2 linguri de făină de grâu, 200 g ulei, 2 lămâi și 500 g cartofi. Peștele se condimentează și se lasă să stea timp de o jumătate de oră, apoi se dă prin făină, prin ou bătut și se frige în ulei încins. După prăjire se așează pe un platou decorat cu salată verde, se ornează cu felii de lămâie și garnitura de cartofi natur. Se presară pe deasupra cu pătrunjel, iar peste pește se toarnă un sos făcut din trei
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
roșii. Saramura se face din apă, sare, ulei, boia, verdeață și ardei iute. Peștele trebuie porționat, apoi șters bine cu un prosop, după care îl punem pe plita bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl clătim bine în apă fierbinte ca să se ducă sarea. După aceea, îi dăm drumul într-o oală cu apă fierbinte în care am pus roșii coapte, boia de ardei și sare, îl lăsăm să fiarbă timp de zece minute
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și untul într-o cratiță să se călească, până când se desfac castanele. Cu această compoziție, se umple gâsca, după care se toarnă un pahar cu apă și cu zeamă de compot într-o cratiță. Se dă la cuptor ca să se frigă, apoi se stropește gâsca cu sosul în care stă, după care se lasă la cuptor, până când carnea devine fragedă și frumos rumenită. Se scoate și se servește cu felii de ananas prăjite în unt. Găina se poate umple și cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de cașcaval, șuncă și ciuperci. Se rulează bine, se introduc capetele înăuntru, se dă prin făină de grâu, apoi în besamel ( făcut din ou, făină și lapte ). Se dă apoi prin pesmet, iar prin besamel, iar prin pesmet și se frige în ulei încins. ȘORICEL PE CARTOFI PRĂJIȚI Un piept de pui, o lingură de sfeclă roșie, 2 linguri de cașcaval ras, o lingură de pesmet, o lingură de susan, 1 ou, piper, delicat, 200 g ulei, 400 g cartofi curățați
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
frământă bine cu salitră - apă sărată. COTLET DE PURCEL CU PIURE DE ROSII Se bat cu ciocanul 6 bucăți de cotlet, apoi se pudrează cu Secretul Gustului și se lasă să stea timp de jumătate de oră, după care se frig pe grătar la foc domol. Se servesc cu salată de castraveți și ceapă, cu pulpă de roșii trecută prin sită, dăm gust cu Secretul Gustului și călim cu puțin ulei. FRIPTURĂ DE PORC 1,6 kg pulpă de porc, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vin, se adaugă bucățile de mușchi și se lasă să dea câteva clocote. Se servesc decorate cu pătrunjel tocat mărunt și piure de cartofi. MUSCHI DE PORC CU SOS DE HREAN Se porționează mușchiul, se bate cu ciocanul și se frige pe plită sau grătar. Se pun la topit 50 g unt în care prăjim pe ambele părți 10 felii de măr. În unt, adăugăm hreanul ras și călim timp de 2 minute, apoi dăm deoparte hreanul și călim o ceapă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
a obligat să tăbărască pe tinetă? Din seara aceea nu s-a mai îngrămădit nimeni la hârdău, s-a făcut liniște. Dar nu se mai putea, nu mai puteai rezista de foame! C. I.: Cumplit! Muncă peste zi, foame puternică, frig afară. Dar când te mai loveai și de lipsa de solidaritate dintre deținuți... S. Ț.: Ceea ce m-a revoltat atunci a fost inconștiența de fiară la care te aducea foamea. Nu era suficient că mâncarea era puțină și proastă și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
putut s-o mâncăm. Era precum piatra de tare, presată și sărată. Ne-a adus și niște mere verzi și foarte acre. Atunci, în acea iarnă, madam Ciupercă i-a spus odată mamei: "Răloaie ai să mori! Io-te, îi frig afară!" Dar dumneata n-ai să mori?" Nu, că eu mai am un pom în curte pe care am să-l tai și n-am să mor", a răspuns femeia aceea mai mult ca să-i facă sânge rău mamei. Într-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
organizată, dotată, și acolo n-am avut probleme... C. I.: N-ați avut probleme cu Partidul sau cu Securitatea? Îi știați pe informatorii din fabrică? G. S.: Îi cam știam și m-am ferit de ei, că de-acum eram "fript" cu toate și nu mă mai puteau păcăli. Acolo, la Buhuși, am învățat meserie, deși mi se punea mereu întrebarea: "de ce nu ești UTC-ist, de ce nu ești membru de partid?" Au încercat să mă facă membru de partid și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]