5,695 matches
-
ori aspirațiile viitorului. E ca și cum ai deschide o fereastră, prin care ai zbura - dorind să fii un fluture color, ori te-ai putea întoarce - dorind să fii o ploaie albastră. A scrie poezie e ca și cum ai „ninge” din soare cu fulgi stelari, ca și cum ai vedea Luna căzând din cer, doar la o palmă distanță de inima ta. A scrie poezie e ca și cum ai declanșa sfârșitul lumii ori ai iniția geneza, doar cu o unică privire - ascunsă într-un singur cuvânt ... Ori
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
momente triste și le iubise; le vedea în momente de Lină Lumină și le iubea ... O pereche de îndrăgostiți, mai frumoasă decât toate frumusețile Cișmigiului! Abia când nu i-a mai zărit, a sărit în troleu. Avea inima ușoară ca fulgul și atât de mare că putea să încapă în ea Cerul și Pământul. ***************** IOANA STUPARU București Referință Bibliografică: Fragment din romanul VERA de Ioana Stuparu / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 989, Anul III, 15 septembrie 2013. Drepturi
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]
-
436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului La amiază rătăcesc Prin locuri ascunse, Arbori răniți de culori deschise - Cu frunzele - nghețate Pe ramuri numai dor, Cu țurțuri frânți, abia ciopliți Din stropii lăcrimați din cer. Din lacrimi și din fulgii ce debarcă Pământul, ca pe mirul meu îmbracă. Și-i dă ca zestre, păsări rătăcite Unele, superbe-n penaje vernale... Altele, ce zboară-ntins Întins , zgribulite De gerul fără ecou, Tremurând înșelător, Țipătul, vrenind din nou. La amiază rătăcim Noi
PĂSĂRI RĂTĂCITE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366328_a_367657]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TREI FULGI NĂSCUȚI DIN TREI SURORI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1812 din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trei fulgi, născuți din trei surori, Purtați de vânt pe cer, sub nori, Valsând spre noi se hârjonesc Și devenirea
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
Acasa > Poezie > Imagini > TREI FULGI NĂSCUȚI DIN TREI SURORI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1812 din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trei fulgi, născuți din trei surori, Purtați de vânt pe cer, sub nori, Valsând spre noi se hârjonesc Și devenirea-și povestesc: - Eu, spune primul, sunt odor, Născut din spumă de izvor De răcoroasa Primăvară! Purtat de adieri de seară, M-am
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
hârjonesc Și devenirea-și povestesc: - Eu, spune primul, sunt odor, Născut din spumă de izvor De răcoroasa Primăvară! Purtat de adieri de seară, M-am ridicat și-am revenit Trei anotimpuri, și-mplinit Ca picur-lacrimă pe cer, Am fost schimbat în fulg de ger! - Dar tu? Eu sunt odor din Vară, Când cerul, câmpul de secară L-a dăruit, crescându-i rodul Cu ploaia caldă, iar norodul De păsăret din lan fugit, Sătul de bobi m-au risipit, Purtat pe-aripe sus pe
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
sunt odor din Vară, Când cerul, câmpul de secară L-a dăruit, crescându-i rodul Cu ploaia caldă, iar norodul De păsăret din lan fugit, Sătul de bobi m-au risipit, Purtat pe-aripe sus pe cer, Să fiu schimbat în fulg de ger! În urmă, cel mai mic se-ndeamnă: - Eu sunt odorul mamei Toamnă! Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceață Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
se-ndeamnă: - Eu sunt odorul mamei Toamnă! Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceață Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe cer subt nori, Trei fulgi născuți din trei surori. *** Referință Bibliografică: Trei fulgi născuți din trei surori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe cer subt nori, Trei fulgi născuți din trei surori. *** Referință Bibliografică: Trei fulgi născuți din trei surori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1812, Anul V, 17 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe cer subt nori, Trei fulgi născuți din trei surori. *** Referință Bibliografică: Trei fulgi născuți din trei surori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1812, Anul V, 17 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
aș păstra-o pentru totdeauna, pe un șevalet. Când stropi de ploaie vor bate în fereastră și-n loc de greieri îmi va cânta melancolia, e semn că ochiul iernii va înghiți toamna și-n irisul ei vor dansa nestingheriți, fulgii de nea. PASTEL DE TARDOR- Traducere Pere Besso Quan al capvespre s’estén un silenci de faula i sent discretament el sospir de les fulles caigudes, quan encara els grills canten en la finestra, és senyal que aquesta tardor serà
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
îmbrăcată în culoarea toamneiși aș păstra-o pentru totdeauna, pe un șevalet.Când stropi de ploaie vor bate în fereastrăși-n loc de greieri îmi va cânta melancolia,e semn că ochiul iernii va înghiți toamnași-n irisul ei vor dansa nestingheriți, fulgii de nea.PASTEL DE TARDOR- Traducere Pere BessoQuan al capvespre s’estén un silenci de faulai sent discretament el sospir de les fulles caigudes,quan encara els grills canten en la finestra,és senyal que aquesta tardor serà llarga... XXVIII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
to be. An incandescent moment ce va rămâne în veșnicie. what will remain în eternity. * DE CE? Uneori întreb anotimpurile unde mi-au ascuns dorurile? De ce verdele își schimbă culoarea, de ce frunzele toamnei nu mai sunt poleite cu foite de aur? Fulgii de nea au devenit gri iar ploaia a devenit șuvoi de lacrimi și neputințe. De ce ne-am schimbat? Doar celestul știe ce ne așteaptă... WHY Sometimes I ask the seasons where they hid my hopes? Why green changes its colour
POESIS de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366365_a_367694]
-
casă, De-afară răzbate-un ecou Și viscolul bate-n fereastră E iarnă, e iarnă din nou! M-apropii, privind cum omătul Scânteie în mii de culori. E vis, feerie și totul Mă-ncântă și-mi dă dulci fiori. Iar fulgii de nea lin dansează, Pe-un ritm mult mai vechi, neștiut, Copacii-ncărcați recreează Un alb peisaj din trecut. Reînvie copilul din mine, Ce vesel e totul acum, Când altă poveste revine, Revăd mari troiene pe drum. Și-un pâlc
E IARNĂ!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366534_a_367863]
-
verdele primăverii, în galbenul, roșul, albastrul verii, în ruginiul toamnei, și , mai ales, atât de frumos, în ALBUL iernii. Sub imperiul lui stă un om de zăpadă, într-un colț de ogradă, stau doi îndrăgostiți ”cu palmele-căuș” dorind să prindă fulgii în zbor (”Îți amintești?”), stă o inimă îndrăgostită plutind în imponderabilitatea unui spațiu aproape nepământean, stă ”sărutul diafan pe pleoape” al iernii, stă cel care declară, nebun de fericire: ”Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoaptă”. (Sărutul iernii) Iarna a troienit
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
stau doi îndrăgostiți ”cu palmele-căuș” dorind să prindă fulgii în zbor (”Îți amintești?”), stă o inimă îndrăgostită plutind în imponderabilitatea unui spațiu aproape nepământean, stă ”sărutul diafan pe pleoape” al iernii, stă cel care declară, nebun de fericire: ”Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoaptă”. (Sărutul iernii) Iarna a troienit cu albul ei urmele pașilor celor doi, urma jurămintelor, a sărutului . Prin timp răzbate numai ”ecoul dulcilor plăceri” (Așteaptă-mă!) Rugăminții Lui, „Așteaptă să revin, să ies din rătăciri, Să risipesc, de
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
am să te ning din nou cu-a mele vii simțiri!” (Așteaptă-mă!) Și parcă văd pe copilul cu nasul roșu de ger căzând prin zăpadă, ridicându-se, înotând prin troiene, avid să soarbă toate plăcerile iernii, visând în somn ”fulgii în zbor”, rugându-se la ”mândrul soare/ Să nu-mi strice alb decor”, din poezia „Iarnă”. Am înțeles semnificațiile variate ale îndemnului ” Feriți-vă de alb!” din articolul cu același nume, pe care domnul Marian Malciu l-a postat în cadrul
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
de nesomn, se zbate pe albele dealuri, undeva mai latră un câine pribeag și râul e-nghețat între maluri. E ca mine, singuratică, albă și grea zămislindu-și povești fără număr, fiindcă Timpul așează să stea ani de pustiu peste umăr. Fulgii ne sunt secundele reci ce se-aștern peste noi ca lințoliu; iarna mea-i tristă că pe albe poteci copacii se-nșiruie-n haine de doliu. Iarna... Citește mai mult IarnăIarna, cu ochii cârpiți de nesomn,se zbate pe albele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
IarnăIarna, cu ochii cârpiți de nesomn,se zbate pe albele dealuri,undeva mai latră un câine pribeagși râul e-nghețat între maluri.E ca mine, singuratică, albă și greazămislindu-și povești fără număr,fiindcă Timpul așează să steaani de pustiu peste umăr.Fulgii ne sunt secundele recice se-aștern peste noi ca lințoliu;iarna mea-i tristă că pe albe potecicopacii se-nșiruie-n haine de doliu.Iarna...... Abonare la articolele scrise de leonid iacob
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Tu, omule ce cauți ne-ncetat în toate ale firii, iubirea, ai uitat Că ea e-n toate și mai ales în tine și de la toate vine. Iar fericirea ce-ți dorești e însuși drumul ce-l pășești. E-n albul fulgului de nea și în albastrul râului, În toată frunză crângului și-n noaptea verii, catifea. E-n vârful muntelui semeț, în ropotul de val isteț În floarea teilor din curți, în toate este, aminte adu-ți! Citește mai mult Tu
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
-ți! Citește mai mult Tu, omule ce cauți ne-ncetatîn toate ale firii, iubirea, ai uitatCă ea e-n toate și mai ales in tineși de la toate vine. Iar fericirea ce-ți doreștie însuși drumul ce-l pășești.E-n albul fulgului de neași în albastrul râului,În toată frunză crânguluiși-n noaptea verii, catifea.E-n vârful muntelui semeț,în ropotul de val istețîn floarea teilor din curți,în toate este, aminte adu-ți!... XXX. CARTEA CU PRIETENI XXXXIV - ION ROSIORU, de
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
nu cedează sub greutatea lor trec pe lângă clădirile vechi zidurile degajă miros de urină mă minunez pentru că astăzi nu am văzut niciun câine pe stradă deodată umbrele clădirilor le înghit pe cele din spinarea mea simt cum plutesc ca un fulg mă transform într-un ciorchine de strugure mă agăț de bolta dintre două clădiri unde umbrele nu ajung niciodată Referință Bibliografică: Metamorfoză / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul I, 31 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
METAMORFOZĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366654_a_367983]
-
Cerului, îngăduie-l pe cel care scuipă spre el, îngăduie-l, dar nu fi solidar cu nelegiurea sa! Mi-aduc aminte de cuvintele papei Ioan Paul al II-lea: solidaritate înseamnă unul alături de celălalt, niciodată unul împotriva altuia... Privește la fulgii de nea care cad peste noi, la spicele de grâu din lanul copt, la mirosul florilor de tei, la zborul cocorilor ce pleacă ori vin, la stelele de deasupra noastră... Ce minunată e toleranța și solidaritatea lor! Solidaritatea albinelor, solidaritatea
SOLIDARITATE ÎN TOLERANŢĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366675_a_368004]
-
făceam plajă în grădină, vremea se schimbă repede și ca să mi se confirme parcă acest adevăr meteo al locurilor a doua zi dimineață era zăpadă pe munții uscați însă cerul redevenise senin, în oraș noaptea fusese lapoviță de se vedeau fulgi prelungi de ninsoare amestecați cu ploaia rece, pe care îi admiram cu satisfacția de a fi intrat câțiva și pe fereastra deschisă și că și eu aici, departe de ninsorile din țară care încă nu sosiseră dar aveau în curând
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
somn, în costum măreț de domn, în costumul Lerului dorm pe prispa cerului și visez copilării, fete îmbrăcate-n ii, moșii satului la sfat, mama la dereticat, tata la coasă-n grădină, casa scăldată-n lumină, cerul tremurând prin ramuri, fulgi de nea venind pe geamuri, eu copil pe doi cai suri, îmbrăcat în dulci armuri, cu pușculița-n șerpar, un voievod viteaz ce par, iau din sanie un bici și mă bat cu pricolici, trec pădurea ca un modru, pustiind
COPILĂRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366779_a_368108]