85,346 matches
-
ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui Dumnezeu, o îndrumă spre Hristos<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 1, în Filocalia ..., vol. III, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 305. footnote>, căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
explicativă, nr. 597, în Filocalia..., vol. VIII, p. 276. footnote>. Dumnezeul nostru, care este prin excelență iubire, caută prin toate numai folosul omului, îl iubește pe acesta mai mult decât se iubește el însuși pe sine și depășește în daruri gândurile omului. Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte spune Sfântul Ioan Gură de Aur și mai grijuliu decât o mamă, mai îndrăgostit decât un mire și o mireasă, care socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui Dumnezeu, o îndrumă spre Hristos<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 1, în Filocalia ..., vol. III, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 305. footnote>, căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
explicativă, nr. 597, în Filocalia..., vol. VIII, p. 276. footnote>. Dumnezeul nostru, care este prin excelență iubire, caută prin toate numai folosul omului, îl iubește pe acesta mai mult decât se iubește el însuși pe sine și depășește în daruri gândurile omului. Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte spune Sfântul Ioan Gură de Aur și mai grijuliu decât o mamă, mai îndrăgostit decât un mire și o mireasă, care socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
statuia acestuia din Parcul Cetății. Este cea de-a VIII-a ediție a manifestărilor culturale pe care le dedicăm an de an lui Mihai Eminescu, ediție pe care în acest an am așezat-o sub semnul versului Când însuși glasul gândurilor tace. Manifestările se vor desfășura după următorul program: Ora 1000 - Parcul Municipal „Cetate” Deva: - Evocarea Poetului Național; - Moment artistic susținut de membrii formației Rock Filarmonica din Oradea: Florian Chelu, Alexandrina Chelu și Iuliana Chelu; - Versuri de Mihai Eminescu în rostirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
Stef, Iași, 2016) precum și Hermeneutică voll. I-II (Editura Stef, Iași, 2016). Tot în anul 2016 a mai publicat un volum de poezie sub titlul Miez de ardere și fum (Editura Stef, 2016) și unul de versuri pentru copii, intitulat, Gânduri spirituale pentru copii.(Editura Stef, 2016). Volume în curs de editare: Virtutea tăcerii, (Editura Armonii culturale, 2016). Volum, epicio-liric, semnat, Cezarina Adamescu și Cerasela Jerlăianu. Volume de poezie: Prin trecerea lumii, (Editura, Armonii culturale, 2016). În leagănul timpului, (Editura, Armonii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
codri seculari ori din letopisețe. Limba română se înveșmântează, uneori, cu aburoase sonuri de bucium și aer arhaic, orchestrată fiind în perioade lungi, somptuoase, în drapaje grele de tâlcuri, care te duc, vrând-nevrând, chiar dacă stilul, pe ansamblu, e altul, cu gândul la marile panoramări semnate de celebrii noștri cronicari Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce sau de neîntrecutul solomonar al romanelor istorice românești: Mihail Sadoveanu. Știind că proză cu străvezii reverberații istorice se poate scrie nu doar evadând în secolii trecuți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni s-a destăinuit că, aidoma lui Arghezi, care spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin sau cu miros ucigător de praf de pușcă... Din noua ei carte Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneț, adie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Bujeniță, în exilul siberian: Mama ne cânta, după rugăciunea de seară, De ce nu-mi vii, Mai am un singur dor... și alte poezii de Eminescu. Cânta și plângea, iar eu cu frățiorul meu, prea mic ca să înțeleagă ceva, adormeam cu gândul la tata, condamnat, ca și noi, să-și ispășească păcatul că ne-am născut români, dar în alt lagăr, despre care nu știam nimic”; ,, Un bărbat din Herța (...) mi-a povestit că prima dată a auzit de Eminescu în Siberia
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
6 iunie, în importante locații din Istanbul, cum ar fi Muzeul Peră, Galeria AkBank, Consulatul Greciei, Institutul Francez și, începând de anul trecut, Institutul Cultural Român ”Dimitrie Cantemir” Istanbul. Filmul documentar românesc este reprezentat în acest an de producțiile ” Există gânduri”, regia Carmen Tofeni, ”Gutuiul japonez”, regia Mara Trifu și ”Turn off the lights”, regia Ivana Mladenovic. Cu sprijinul ICR, regizorii celor trei filme vor participa la festival, unde vor avea ocazia să se întâlnească atât cu publicul iubitor de film
Festivalul Zilele documentarelor, la Istanbul [Corola-blog/BlogPost/93809_a_95101]
-
spus să-și vadă liniștiți de treburile curente și să îi asigure pe colaboratorii lor că s-a dat o interpretare greșită spuselor domnului director.Întors urgent la București, domnul profesor Virgil Măgureanu m-a asigurat că nu are de gând să facă publice numele colaboratorilor și că va reveni cu clarificări pentru a liniști spiritele. Până în septembrie 1992, cât timp am activat în conducerea S.R.I. (fără să fiu titularizat prin Decret prezidențial) mi-am dat seama că o parte dintre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
destrămarea” a sunat mult prea devreme pentru omul MIRCEA IONESCU, la „casa amintirii” e liniște. „Ce straniu lucru: vremea!...” ne șoptește o altă voce-a umbrelor (Ion Pillat). Așadar, ne mulțumim cu-acest sincer omagiu. Din „tăcerea veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă fie-i amintirea! Livia Ciupercă membru U.Z.P.R. Trudnicia vânătorii Se bate subtilă monedă privind plăcerea vânătorii, dar - să-mi fie cu iertare - plăcere să fie dacă
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
sau să-ți omor soția și să-ți sperii copiii? Ei, află, criminalule, că de data asta nu-mi mai scapi! Te învăț eu minte, acușica!...” (Mistrețul zburător) Dacă ne vom apropia de capitolul al XI-lea, din documentata ΨEYΔO-KYNΗΓETIKÒΣ, gândul ni se va-ndrepta, urgent, și spre un alt text, de data asta, al lui Constantin Negruzzi, scris în februarie 1846, prin care aflăm despre răzvrătirea... lupilor. E binecunoscut, lupul este o fiară „nesățioasă”, „dușmanul păstorilor și groaza oilor”. Dar
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
(Câteva remarci cu privire la experiența eminesciana a lecturilor kantiene) Academia Română, răspunzând menirii sale culturale și istorice, organizează Sesiunea solemnă, dedicată aceluia numit, cu real temei, „omul deplin al culturii românești”, Mihai Eminescu.Gândurile mele urmăresc să dea câteva răspunsuri la întrebarea din titlul scurtei mele comunicări: Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea, tălmăcirea și interpretarea operelor filosofice? Câteva remarci cu privire la experiența eminesciana a lecturilor kantiene. (O carte admirabila și pilduitoare, publicată de către Editură
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
cu un gânditor fondator esențial, sau cu un mare autor, este, firește, constitutivă, în ordinea spiritului, pentru fiecare dintre noi; pentru că o astfel de apropiere acționează ca un soi de catalizator sau de placă de developare fotografică a propriilor noastre gânduri și teme pe care le vom urmări, apoi, întreaga noastră viața. Dar și întâlnirea unei culturi cu un astfel de autor este tot atât de importantă. Cum a preluat cultura română pe Kant, poate fi o temă de reflecție și de dezbatere
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
în echivalarea unui termen străin - a se păstra, pe cât posibil și depinzând de context, pentru un termen străin unul și același cuvânt în limba română. Eminescu, însă, nu se luptă doar cu echivalarea semantica, ci de-a dreptul și cu gândul kantian - el interpretează, de fiecare dată, cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
echivalarea semantica, ci de-a dreptul și cu gândul kantian - el interpretează, de fiecare dată, cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu va fi ireproșabila, dar interpretul și traducătorul ne pun în situația de a gândi dinamică și dialectica temei filosofice în cauză. Adică de a înțelege viața acelei idei. Exemplul care ne va
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
bun, care pe noi ne-a părăsit [zice Noica], ba pare a-l fi părăsit și pe el după 1877, probabil sub influența terminologiei lui Maiorescu ... Cu înzestrarea să filosofica, aci evidență ... el își dă seama că trebuie să moduleze gândul, ca și expresia”. (Idem, p. 319) Da, într-adevăr, pentru filosofie, modularea gândului și a expresiei sale, trasarea și clarificarea distincțiilor, a diferitelor corelații dintre diferitele accepțiuni ale unui concept, ei bine toate acestea, și altele legate de această modulare
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
fi părăsit și pe el după 1877, probabil sub influența terminologiei lui Maiorescu ... Cu înzestrarea să filosofica, aci evidență ... el își dă seama că trebuie să moduleze gândul, ca și expresia”. (Idem, p. 319) Da, într-adevăr, pentru filosofie, modularea gândului și a expresiei sale, trasarea și clarificarea distincțiilor, a diferitelor corelații dintre diferitele accepțiuni ale unui concept, ei bine toate acestea, și altele legate de această modulare și modelare a gândului și limbajului sunt esențiale și decisive. Nu putem decât
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Idem, p. 319) Da, într-adevăr, pentru filosofie, modularea gândului și a expresiei sale, trasarea și clarificarea distincțiilor, a diferitelor corelații dintre diferitele accepțiuni ale unui concept, ei bine toate acestea, și altele legate de această modulare și modelare a gândului și limbajului sunt esențiale și decisive. Nu putem decât să constatăm că filosoficește, limba ar fi fost mult mai modulata și aptă să redea aceste nuanțe conceptuale dacă nu s-ar fi impus, sub influența unor manuale precum acela al
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
în limba, noi nu mai putem gândi și opera cu el. Dar daca, într-o istorie contrafactuală a semanticii vocabularului filosofic românesc, s-ar fi păstrat mai multe echivalente ale acestui esențial termen filosofic, care este germanul „Urteil”, atunci și gândul filosofic redat în cuvinte românești ar fi fost mult mai modulat și mai bogat, ar fi avut o viață deplină. Pentru a sesiza importantă enormă acestei specializări și diversificări filosofice a limbajului să aruncăm o scurtă privire la acelasi termen
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
pentru limba filosofica exprimată în engleză să aibă această bogăție terminologica. Această denotă și o cultivare sistematică și temeinică a vocabularului filosofic. (În engleză vernaculara nu sunt operate aceste distincții, Termenii sunt folosiți, oarecum. echivalent și indistinct.) A fost modularea gândului filosofic aceea care a determinat și a impus și modularea expresiei lingvistice! Când traducem acești termeni în limba română întâmpinam greutăți, care sunt date atât de lipsa unor termeni dedicați în vocabularul filosofic de specialitate, cât și faptului că terminologia
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
impus și modularea expresiei lingvistice! Când traducem acești termeni în limba română întâmpinam greutăți, care sunt date atât de lipsa unor termeni dedicați în vocabularul filosofic de specialitate, cât și faptului că terminologia, nefiind fixată, nu permite acea modulare a gândului filosofic de care vorbește Noica. Sau, mai corect, nu o permite cu toata bogăția de nuanțe implicate în familiaș vecinătatea conceptului filosofic și logic de judecată. Așa se face că în traduceri recente în limba română din filosofia germană și
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
din aceste traduceri am fost direct implicat - Wittgenstein, Quine, Kripke, Kaplan sau Fine - și în ceea ce spun aici transpare și propria mea experiență!). Cu siguranta, limba filosofica românească a făcut un lung drum în ultima sută de ani. Avem acum gândurile și filosofiile lui Blaga, lui Noica, dar și ale lui Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu și Mircea Florian admirabil exprimate și modulate într-o limbă filosofica bogată, supla, capabilă să exprime idei dintre cele mai abstracte sau profunde într-o manieră
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
autentică, dar lecția eminesciana ne arată că acest impuls originar, creator de termeni și de limbaj este „instinctul filosofic cel bun” (Noica), ce ne ajută să dezvoltăm un limbaj bogat, flexibil și subtil, adecvat pentru a modula nuanțele diverse ale gândului filosofic. Orice elogiu adus lui Mihai Eminescu este, ipso facto, un elogiu adus limbii române și culturii pe care o edificam prin această limbă. Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rector, Universitatea din București
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]