1,707 matches
-
lui Listarius -, te ucid. Puteți avea încredere în mine, zise băiatul. Paharnicul îl privi țintă. — Tu ești ciudat. Mi se pare că rumegi niște gânduri pe care nu ni le spui nouă. Eu cred că-l detești pe Vitellius. — Un gal care-l urăște pe Vitellius. N-ar fi nici primul, nici ultimul, spuse Lucilius. Dar Listarius e băiat bun. — Nu tot gal e și gladiatorul ăla după care sunt înnebunite toate femeile din Roma, cel care a sosit de puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rumegi niște gânduri pe care nu ni le spui nouă. Eu cred că-l detești pe Vitellius. — Un gal care-l urăște pe Vitellius. N-ar fi nici primul, nici ultimul, spuse Lucilius. Dar Listarius e băiat bun. — Nu tot gal e și gladiatorul ăla după care sunt înnebunite toate femeile din Roma, cel care a sosit de puțină vreme din Gallia? întrebă al doilea ajutor de bucătar. Cel invincibil... care nu ucide niciodată... — Vorbești de Orpheus, secutor-ul? E de necrezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
noastră. — Dar tu erai pe moarte, iar armata noastră... Patruzeci de mii de soldați, Antonius! Patruzeci de mii de soldați au dat năvală în cel mai frumos și mai bogat oraș italic, care în trecut a respins nu o dată hoardele galilor, care a rezistat în fața lui Hannibal când a ajuns aici cu elefanții lui, după ce a trecut peste Alpes... — Cremona, care l-a susținut pe Brutus împotriva lui Caesar și pe Marcus Antonius împotriva lui Augustus... Nu uita asta. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cincisprezecea zi înainte de calendele lui august, era una religioasă, în care nu se puteau iniția sau celebra acțiuni private, publice sau militare, deoarece se comemora înfrângerea suferită de romani la Veii, în anul 477 î.Hr., și înfrângerea, la fel de dezastruoasă, a galilor pe râul Allia în anul 387 î.Hr. Ancyla: scutul roman despre care tradiția spunea că a căzut din cer. Era păstrat de preoții Salieni, împreună cu alte unsprezece scuturi făurite de regele Numa Pompilius, care erau atât de asemănătoare cu originalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
stradă, ceea ce o face să semene cu o insulă. Julius Civilis, regele batavilor: Batavia, stat-client al Romei, era situată între Rin și Waal. Julius Civilis, regele batavilor, a fost închis de Nero și dus la Roma, deoarece participase la revolta galului Julius Vindix. Konis: termen grecesc ce indică nisipul fin. Din el derivă akonita, „cel care nu este murdar de nisip“, adică nu a fost niciodată doborât la pământ. Korykos: cuvânt grecesc care înseamnă „marionetă“. Korykos corespunde actualilor saci de box
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ca în Epidaur. Încotro se întorcea, privirile altcuiva, dacă o fi fost, îi veneau din spate, căutând ochiul pe care nu-l mai avea. Atriul era pardosit cu lespezi, printre muchiile cărora răzbăteau smocuri de iarbă și câte o floricică gal benă, răsă rită în primăvara timpurie. În vreo două-trei locuri, Petrache dăduse lespezile deoparte, sădind, în mormintele revene, puieți de gutui. Crescuseră, aveau coroană rotundă și frunze cărnoase, așa că, până spre toamnă, când gutuile căpătau strălucirea luminii primite peste an
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
modeste, �tat moderne: strat�gie pour un autre changement (1987); Et FRIEDBERG Erhard: L�Acteur et le syst�me (1977). CUIN Charles-Henry: Leș Sociologues et la mobilit� sociale (1993). DOBRY Michel: Sociologie des crises politiques (1986). DUBET Fran�ois: La Gal�re: jeunes en survie (1987); Sociologie de l�exp�rience (1994). DUPUY Fran�ois, THOENIG Jean-Claude: DURAND Claude: Le Travail encha�ne, organisation du travail et domination sociale (1978); Ch�mage et violence (1981). FOUCAULT Michel (1926-1984): Surveiller et punir
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care sînt fructele otrăvitoare ale arborelui narcisismului. Astfel de roade, cu gust de aversiune și dispreț, ne împiedică să înnodăm legături sociale. Dacă iubim în mod exclusivist, nu putem decît să respingem tot ceea ce este diferit. "Așa se explică aversiunea galilor față de germani, a arienilor față de semiți, a albilor față de oamenii de culoare"387. Unde se oprește iubirea de sine începe ura față de celălalt. Satisfacerea imediată a dorințelor și instinctelor, în special a celor sexuale, este al doilea obstacol în calea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a romanității; deși era în mare parte păgână, armata romană nu a reușit să împiedice crearea condițiilor favorabile răspândirii creștinismului. Prezența armatei din diferite zone geografice ale Imperiului a contribuit la răspândirea Evangheliei printre populațiile subordonate Romei (getuli, mauri, iberici, gali, britani, sarmați, daci, germani, sciți), iar mai apoi și pe unele insule necunoscute până la acea dată multora nominal sau geografic. Creștinismul era cunoscut și de populațiile cele mai înapoiate care îl invocau pe Cristos asemenea celor cu tradiție apostolică din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
după care avea să moară. Apoi a fost redeșteptat la o nouă viață și reunit iarăși marii mame. Acest mit, devenit fundamentul neobișnuit al unui cult al misterelor, era pătruns de nuanțe înfricoșătoare, avea în serviciul său corpul sacerdotal al galilor. Aceștia, prin dansuri extatice unite flagelărilor, suscitau într-înșii o stare mistică de frenezie ajungând până la autoevirație. În ritul de inițiere, misticul lui Attis retrăia simbolic soarta zeului său în moarte și înviere; era stropit cu sângele unui taur, pătrundea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să ofere chiar și o izbăvire trecătoare. În fine, puternicul impuls spre monoteism, care apare evident în lumea religioasă a elenismului, a constituit un punct de plecare ideal pentru predicarea misionară creștină prin țările din lumea clasică, întrucât plinirea timpurilor (Gal 4, 4) s-a înfăptuit și pentru aceste popoare. 3. Situația politico-religioasă din Imperiul roman 3.1. Concepția creștină despre Imperiul roman Concepția creștină față de stat era apropiată celei stoice, care idealiza un stat în care legea nu s-ar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să nu se pomenească între voi, după cum se cuvine sfinților (Efes 5, 3). Dimpotrivă, face o apologie ca nimeni altcineva despre arme, despre serviciul militar și despre arta de a lupta, într-un limbaj clar și deschis, în grai omenesc (Gal 3, 15). Imaginea soldatului bine înarmat i-a atras atenția și descoperindu-i procedeul prin care creștinul trebuie să se pregătească și să se înzestreze spiritual, pentru a rezista împotriva asalturilor diavolului, dușmanul de moarte al creștinilor: Îmbrăcați-vă cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alta, decât că sunt unii care vă tulbură și voiesc să schimbe Evanghelia lui Cristos. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti o altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema! (Gal 1, 6-8). Creștinii care se răsculau și acționau voit împotriva deciziilor Apostolilor și a mai marilor poporului (preoți și episcopi), ori fără părerea și știrea lor, erau pedepsiți și anatemizați. Refuzul prestării serviciului militar, din motive de conștiință sau mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cele mai simple și negândite, unde ajunsese propaganda creștină în secolele II-III: o minune a voinței omenești. În timpul lui Tertulian, Evanghelia era cunoscută de populațiile getulilor, în mijlocul popoarelor care se învecinau cu maurii, în peninsula Iberică, în diferitele regiuni ale galilor, în teritoriile britanilor inaccesibile chiar și romanilor, în provinciile sarmaților, dacilor, germanilor, sciților și în multe insule pe atunci necunoscute și care nu se puteau încă determina geografic. Afirmația sa este împărtășită și de Hipolit Romanul, entuziasmat că aproape toate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
autenticității s-au redus considerabil, dar nu pentru toți. Sentimentul francez al agoniei este confirmat de scăderea continuă a prestigiului culturii franceze și, mai mult, al modelului francez de civilizație. Colapsul „romanului național” francez este unul aparent și dureros pentru galul obișnuit să se considere membru al celui mai celebru club artistic național din lume. Din punctul meu de vedere, cred că victoria culturală anglo-saxonă nu trebuie socotită o Înfrîngere a marii culturi europene, ci pur și simplu semnul unei epuizări
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
conflits, nr. 53: - Sylvie Aprile: „L’espion, frère du proscrit. Regards croisés sur la surveillance politique des exilés sous le Second Empire”; - Nicolas Fischer: „Les exilés inexpulsables. Recomposition du contrôle des étrangers dans la France des années 1930”; - Laurent Le Gal: „Surveiller pour mieux voter. Les élections municipales de l’été 1848 dans le département du Finistère”; - Christophe Voilot: „Surveiller et faire élire: surveillance politique et pratiques de la «candidature officielle» sous la Restauration”; - Nathalie Bayron: „Personnels et services de surveillance de la
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de un aer proaspăt. Însă aerul de la Rio avea o muzică aparte, cu totul nouă, departe de acea samba care se auzea prin cluburile de noapte europene: izbucneau aici, chicotind ca niște drăcușori, Gaetano Veloso și Gilberto Gil, Chico Buarque, Gal Costa, Maria Bethânia... Noua muzică braziliană, apărută ca din senin, domina cu ritmurile sale vrăjite, frumoasă, senzuală, veselă. O femeie tînără respira această muzică cu toată ființa ei. Ea era mică și slabă, ea avea ochi negri și părul lung
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
I. C. PETRESCU, Școala activă, E.D.P., București, 1973, p. 265). 18. I. Slavici a fost nu numai profesor și director de școală, ci și autor al unor lucrări pedagogice Educația rațională, Educația fizică, Educația morală, toate apărute în 1909. Cf. TEODOR GAL, Ion Slavici despre educație și învățămînt, E.D.P., București, 1967. 19. Petru Șpan a fost profesor de pedagogie la seminarul din Sibiu, urmîndu-i lui Ion Popescu. Publicații: Idei pregătitoare în pedagogie, 1902; Lecții de didactică în uzul școalei pedagogice, Sibiu, 1906
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pregătitoare în pedagogie, 1902; Lecții de didactică în uzul școalei pedagogice, Sibiu, 1906; Lecții de pedagogie, Sibiu, 1908; Noul abecedar, 1904; Carte de citire, clasa a II-a, 1905 și 1907. 20. P. ȘPAN, Lecții de pedagogie. Cf. și TEODOR GAL, Petru Șpan Activitatea și gîndirea sa pedagogică, E.D.P., București, 1979. 21. Ideea caracterului național al educației este susținută de O. Ghibu și în teza sa de doctorat Der moderne Utraquismus oder die Zweisprachigkeit in der Volksschule (Utraquismul modern sau bilingvismul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
PÂRNUȚĂ. 47. STANCIU STOIAN (sub redacția), Clasicii pedagogiei universale și gîndirea pedagogică românească, E.D.P., București, 1966. 48. V. POPEANGĂ, Presa pedagogică din Transilvania, E.D.P., București, 1966; MIOARA CIMPOIEȘ, O. IONESCU, Probleme de pedagogie în presă, E.D.P., București, 1967. 49. T. GAL; Ioan Slavici despre educație și învățămînt, E.D.P., București, 1967; I. N. VLAD, studiu introductiv la C. DIMITRESCU-IAȘI, Texte alese despre educație și învățămînt, E.D.P., București, 1969; T. GAL, P. Șpan. Activitatea și gîndirea sa pedagogică, E.D.P., București, 1979; VIOREL NICOLESCU
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
O. IONESCU, Probleme de pedagogie în presă, E.D.P., București, 1967. 49. T. GAL; Ioan Slavici despre educație și învățămînt, E.D.P., București, 1967; I. N. VLAD, studiu introductiv la C. DIMITRESCU-IAȘI, Texte alese despre educație și învățămînt, E.D.P., București, 1969; T. GAL, P. Șpan. Activitatea și gîndirea sa pedagogică, E.D.P., București, 1979; VIOREL NICOLESCU, studiu introductiv la C. NARLY, Texte pedagogice, E.D.P., București, 1980 ș.a. 50. ERMONA ZAHARIAN, Pedagogia românească interbelică, E.D.P., București, 1971; STANCIU STOIAN, Pedagogia română modernă și contemporană, E.D.P.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
FR., 20, 51, 55, 56, 86, 116, 196 FROMM, E., 236 G GABAUDE, J. M., 289 GABREA, I. I., 81, 133, 157, 162-164, 167, 247, 261, 278, 281, 282, 285, 291, 294 GAGE, L. N., 255 GAGNÉ, R., 202, 248 GAL, T., 277, 294 GALPERIN, P. I., 202, 207-210, 250, 289 GAVRILIU, L., 219, 280, 289, 295 GĂVANESCUL, I., 10, 71-74, 133, 137, 276, 277 GĂVENEA, AL., 251, 292 GEDDES, P., 146 GENIS, I. O. F., 281 GENTILE, G., 116 GEORGESCU
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și Marea Roșie și ar fi putut oferi un model pentru narațiunea și descrierea muntelui Sinai; și în acest caz lipsesc însă criteriile sigure. Au fost avansate și alte propuneri: de exemplu, plasarea Muntelui Sinai în Arabia nordică (precum Paul în Gal 4,25) ai cărei vulcani, astăzi stinși, ar putea sta la baza fenomenelor telurice descrise în povestire. Totuși, este mult mai plauzibil ca să avem de-a face (ca, de altfel, pentru mare parte din etapele deșertului) cu o experiență religioasă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
rezumat al unei reuniuni a apostolilor la Ierusalim în care, între altele, se decide păstrarea normelor atribuite lui Noe: a nu consuma sânge și nici cărnuri de la animale sufocate (v.29), norme ce foarte repede vor ieși din uz. În Gal 2,11-14 Paul scrie că l-a dojenit pe Petru pentru că, după ce a mâncat cu păgânii, apoi s-a ferit și a stat deoparte. Un alt precept, care deosebește ebraismul, interzicea consumul de lactate împreună cu orice fel de carne. Chiar dacă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
despre această mică regiune din Palestina care nu reprezintă mai mult de 30% din întreaga suprafață a ținutului! În Iudeea, ivriții erau majoritari dar în Samaria și Galileea numărul lor era foar-te mic în comparație cu restul populației formată din aramei/sciți, gali, greci, hitiți și alte neamuri în număr mai mic. Dar mai era și Gaza locuită de filisteni, menționați chiar de scrierea lor turbăcioasă Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, la începutul secolului l al erei noastre. Legat de această perioadă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]