4,792 matches
-
B (7-8). Copiii lor veneau mereu să se plimbe cu ei prin parcul japonez de alături. Cei valizi își luau câte un rucsac în spate să vadă lumea în coada unei ghide cu drapeluț în față. Erau frumoși așa, în galben, roz, verde, în adidași, cu cleme cochete în păr. O bătrânică m-a tras de mânecă și mi-a șoptit conspirativ, în engleză: - Do you think that he is still handsome? Mi-a arătat discret, cu coada ochiului, un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o lună vara și în fiecare luni a săptămânilor de școală. Cercetam „Stiluri de conducere” (merci, Cătălin Zamfir!). În secții era o viață gri între pereți verde închis. Oamenii aceia abia așteptau să venim. Le plăcea că mă îmbrăcam în galben sau în roșu, că eram colorată, tânără, doritoare să-i ajut pe șefii lor să aplice tehnici mai March și Simmon, stiluri participative. Scriam pe strunguri, mâncam când se oprea banda, o dată cu ei, ne aduceam și noi mâncarea în borcan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trecut definitiv, odată cu el și noi. Ana aștepta în odaia numită „salon”, cu covoare lânoase, tablouri, un divan larg acoperit cu o cuvertură maro plușată, cumpărată de la oraș, trei perne, două simple, pufoase, albastre, și una lucrată la gherghef, în galben, o mare oglindă ovală, părând venețiană, prinsă de peretele dinspre canapea, un taburet pirogravat, o toaletă cu oglindă mică, dreptunghiulară, pe care se afla o sticlă lată cu parfum - etichetă străină, pe un macrameu cu împletitură savantă. Când deschisei ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
sticlă și razele unduitoare ale soarelui luminau apa până în adâncuri, lăsând să se vadă nisipul alb de pe fundul oceanului. Eu și Aidan eram vrăjiți. Ținându-ne de mână înotam alene pe lângă corali delicați și pești în toate combinațiile cromatice posibile; galben cu pete negre; portocaliu cu dungi albe și pești ciudați, transparenți, lipsiți de culoare. Bancuri întregi în formație, trecând încet pe lângă noi, îndreptându-se spre alte locuri. Aidan arăta ceva cu degetul și eu mi-am îndreptat privirea într-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fi avut un an teribil de stresant în loc de trei luni. Dar a meritat. Într-o zi însorită, senină și vântoasă, într-o biserică așezată pe un deal, eu și Aidan ne-am căsătorit. Ieșiseră narcisele galbene, în pâlcuri de un galben aprins, legănându-se în briza zburdalnică. Eram înconjurați de câmpuri verzi de primăvară și marea înspumată strălucea în zare. În pozele de la ieșirea din biserică, vezi bărbați cu pantofi lustruiți și femei în rochii pastelate care zâmbesc. Arătăm cu toții frumoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de vârsta mea și arătau foarte normal: una avea o geantă care, aș fi putut jura, era de la Marc Jacobs, apoi am observat că o alta avea unghiile făcute cu - aproape că mi s-a tăiat respirația - Candy Grrrl Chick-chickachicka (galben pal). Dintre toate mărcile din lume? Care era probabilitatea? Am luat asta drept un Semn. —La ce etaj? a întrebat geanta Marc Jacobs. Era așezată cel mai aproape de butoane. La cinci, am zis. —La fel ca noi. A zâmbit. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ar fi „Monique“ și „Lucrezia“, doar șaișpe chestii în stoc și vânzătoare bătrâne care zic „Tocmai am primit jafurile astea crimă și pedeapsă de scumpe din Italia - supeeeerbe, nu-i așa?“ sau „Ți-ar sta minunat în nuanța asta de galben, Annette, chiar îți pune în evidență dinții“. N-am intrat, am dat doar târcoale prin față ca un vagabond pentru că a) dugheana era prea mică și Detta m-ar fi observat și b) odată ce ai intrat într-un magazin ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de la moartea lui Aidan. Nu am vrut să recunosc, dar îmi fusese groază de asta. Totuși, acum că se întâmpla, totul părea să fie în regulă. Tata și Rachel se îndreptau spre altar. Rachel purta o rochie dreaptă de un galben pal - sună oribil, dar era simplă și elegantă - și ținea în mână un buchețel de flori. O mie de blițuri i-au luminat calea. —Cravata lui taică-tău e strâmbă, fir-ar să fie, a șuierat mama. Tata i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
inspirând și expirând, în cercul vieții. Și atunci l-am văzut: un fluture. Exact ca în toate cărțile pentru persoane îndoliate pe care le citisem. Uită-te după semne, spusese Aidan. Acesta era superb; cu aripile dantelate în albastru și galben și alb, și am retractat tot ceea ce spusesem, cum că fluturii n-ar fi decât molii în veșminte scumpe brodate. S-a învârtit prin cameră, lăsându-se pe poza noastră de la nuntă (reașezasem toate pozele cu Aidan la locurile cuvenite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
lui capul cu daga cu care îi decapitase pe cei doi soldați. Tarosh șovăi o clipă, apoi, cu un gest hotărât, își duse mâna la șold și scotoci sub haină. În clipa următoare, un jet de urină coloră zăpada în galben. În acel gest, Valerius recunoscu ușurat semnul de bun venit. Seara, cu puțin înainte de asfințit, în satul celt înconjurat de păduri, unde era cu neputință să ajungi dacă nu cunoșteai locurile, Valerius, Tarosh și ceilalți războinici fură întâmpinați de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de august - fusese o vară foarte călduroasă și secetoasă, în anul acela funest al războiului civil -, zări zidurile orașului Poetovium, cel mai frumos din Pannonia, ridicat pe malul de mizănoapte al Dravei. Râul străbătea marea câmpie, îndreptându-se spre Dunăre; galbenul întunecat al câmpurilor de floarea-soarelui alterna cu verdele viței-de-vie de pe dealuri. Emoționat, Antonius se gândi la Mithra, zeul câmpiilor. În valea ce se întindea în fața ochilor lui, pe malurile Dravei, mâinile credincioșilor săpaseră primele mithraea în măruntaiele pământului, din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pure ale geometriei. Atunci am înțeles că există o poezie a matematicii, după cum, studentă fiind, am descoperit cu încântare similitudini uimitoare între geometrie și poezie. Prima întâlnire se pierde în negura vremilor... Într-un miez de septembrie invadat de un galben bacovian, am găsit în curtea școlii de cartier copiii perfect aliniați pentru festivitatea de deschidere a noului an școlar... Nici un zvon de glasuri, râsete sau șoapte... Doar adierea vântului prin frunzișul salcâmilor copleșiți de atâta risipă de culoare. Se zvonise
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
cutia pentru prânz și mărșălui cu pași fermi și zgomotoși în jos spre scări, plecând la serviciu. — Fazani, păuni, rodii, cartofi... bietul Sampath, murmură Kulfi pentru sine. 4 Oficiul poștal, la fel ca multe din clădirile guvernamentale, era vopsit în galben. De-a lungul anilor, se decolorase astfel încât să se asorteze cu nimbul de praf care îl învăluia pe Sampath de fiecare dată când pedala către serviciu. O luă pe o scurtătură ce ducea către drumul spre bazarul principal, prin curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
pentru un căscat deosebit de sonor, numai pentru ca proteza să-i cadă din nou - de data aceasta în oala cu mâncare. De ce plângi? o întrebă Ammaji plină de grijă în timp ce pescuia proteza care plutea prin sos, colorându-se permanent într-un galben înfiorător din cauza curry-ului. O scoase cu o lingură, fixându-și-o la loc în gură. În mod sigur, fusese o zi plină de succese? Pinky se văită din nou. — Offff, offfff, offfff, răspunse disperată. Poate că plângea de mila lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
din nou. — Offff, offfff, offfff, răspunse disperată. Poate că plângea de mila lumii, se gândi Ammaji. — Uită-te la dinții mei, și-i arătă lui Pinky, în încercarea de a o înveseli, un rânjet fioros de culoarea curry-ului. Uimită de galbenul strălucitor, Pinky se opri preț de o clipă. — În fine, ce mai contează la vârsta mea? spuse Ammaji mulțumită de reacția nepoatei sale. Supse din dinți aroma cinei. Că sunt galbeni, albaștri sau negri, tot e mai bine decât fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de dramul de rușine pe care ar trebui să-l suporte. Un tip blond, voinic și cu gura mare, ieșit din masa de vagabonzi și pierde-vară, de plimbăreți și boschetari, se agita lângă bordură, acuzând traficul. Avea părul de un galben ieșit din comun, un galben turbat, ceva în genul unei omlete, o omletă pufoasă. În timp ce își învârtea pumnii prin aer, bolborosea ceva despre fraudă și trădare, redundanță și evacuare; — Sunt banii mei și îi vreau! spunea el. Îmi vreau banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
care ar trebui să-l suporte. Un tip blond, voinic și cu gura mare, ieșit din masa de vagabonzi și pierde-vară, de plimbăreți și boschetari, se agita lângă bordură, acuzând traficul. Avea părul de un galben ieșit din comun, un galben turbat, ceva în genul unei omlete, o omletă pufoasă. În timp ce își învârtea pumnii prin aer, bolborosea ceva despre fraudă și trădare, redundanță și evacuare; — Sunt banii mei și îi vreau! spunea el. Îmi vreau banii și îi vreau acum! Orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
răsucit de umăr și am simțit umezeala și am reușit să văd gura lui Fielding spunând... Taxiul galben își croia drum pe străzile New York-ului, o mașină-cușcă ducând câinele turbat acasă. Șoferul cu brațul branșat pe volan a țîșnit pe galben, avântându-se înainte. Să nu faci nimic, niciodată. Să nu faci nimic, niciodată. I-am urmărit mâna bronzată, cu pielea încrețită și străpunsă de perii negri și aspri. Am urmărit goana iugărelor rectangulare pe care se întinde orașul străin mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vers, când voi fi liniștit... * Pe deal De-aceea Cu un zâmbet rău Privesc această noapte... Prin râpi și văi De demult: Ileana... Povești de demult... De-aceea Încă o dată Cu zâmbet rău Privesc Înnoptata culme... * Din urmă Poezie, poezie... Galben, plumb, violet... Și strada goală... Ori așteptări târzii, Și parcuri înghețate... Poet, și solitar... Galben, plumb, violet... Odaia goală... Și nopți târzii... Îndoliat parfum Și secular... Pe veșnicie... Volumul "Scantei galbebe" G. Bacovia Cuprins: 01. Scântei galbene 02. Singur 03
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
noapte... Prin râpi și văi De demult: Ileana... Povești de demult... De-aceea Încă o dată Cu zâmbet rău Privesc Înnoptata culme... * Din urmă Poezie, poezie... Galben, plumb, violet... Și strada goală... Ori așteptări târzii, Și parcuri înghețate... Poet, și solitar... Galben, plumb, violet... Odaia goală... Și nopți târzii... Îndoliat parfum Și secular... Pe veșnicie... Volumul "Scantei galbebe" G. Bacovia Cuprins: 01. Scântei galbene 02. Singur 03. Amurg 04. Muzeul nopții 05. Vânt 06. Ecou de serenadă 07. Noapte 08. Strigoii 09
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
treizeci și patru de ani, trei luni și patru zile, stătea așezată pe o stâncă, în zdrențe și cu părul negru căzându-i peste fața măslinie. Strângea în mâini două sticluțe. Cea din mâna dreaptă era plină cu un lichid de un galben strălucitor. Cea din mâna stângă era plină cu un lichid de un albastru deschis. Culoarea țâșnea frenetic de pretutindeni, cu excepția pielii mele. Am simțit cum prin dreptul soarelui trece un nor. Licărirea de emoție de pe fața Prepelicarului în momentul când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dac-ar fi pe-aici un aparat de fotografiat, și fixează-l acolo, galben și sfărâmicios, pentru totdeauna. Ochii ei, mai buni decât orice aparat de fotografiat, îl fac să apară ca prin minune înaintea lor, îl țin acolo, nu galben, nu sfărâmicios, ci carne caldă, așa cum o simțise în noapte cu pliurile-i înfășurând-o, ca s-o țină la adăpost și să izgonească timpul, nimic nu se poate schimba sub acele pliuri de carne. Uite, fotografii. Fetița, scumpa, sărăcuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu totul diferite. Pe deasupra pieptului gol purta o jachetă în dungi la un singur rând de nasturi. Pielea îi era cadaveric de albă. în jurul mijlocului avea un șir de mărgele de care atârnau două petice pătrate de material: un pătrat galben îi acoperea organele genitale și un pătrat albastru îi flutura peste fund. în rest era gol. Avea cercei de femei în urechi, fard roșu de femei pe obraji, ruj de femei pe buze. Sprâncenele îi erau pensate ca niște arcuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Elfrida stătea în șezlong; Ignatius era lângă ea. Ghergheful zăcea la întâmplare pe podea, constituind singura notă discordantă, de dezordine, dn încăperea meticulos ordonată. Patefonul cânta un cântec vechi, vechi. Era după-amiază și ceața se transformase din auriul dimineții în galbenul post-meridian. Galben pentru viață, își aminti Vultur-în-Zbor, cum stătea în fața lor, pe un scaun de răchită cam prea drept. Un abur ușor plutea prinn încăpere. Timpul trece mai încet acum, cugetă Vultur-în-Zbor și se simți aproape fericit. Să te afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în șezlong; Ignatius era lângă ea. Ghergheful zăcea la întâmplare pe podea, constituind singura notă discordantă, de dezordine, dn încăperea meticulos ordonată. Patefonul cânta un cântec vechi, vechi. Era după-amiază și ceața se transformase din auriul dimineții în galbenul post-meridian. Galben pentru viață, își aminti Vultur-în-Zbor, cum stătea în fața lor, pe un scaun de răchită cam prea drept. Un abur ușor plutea prinn încăpere. Timpul trece mai încet acum, cugetă Vultur-în-Zbor și se simți aproape fericit. Să te afli în K
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]