3,088 matches
-
identifica eventualele erori în replicarea ADN și de a permite repararea lor. Ciclul celular se reia numai după repararea leziunilor. Dacă acest proces de reparare nu este posibil, prin intervenția p53, este indus procesul de apoptoză, pentru a preveni instabilitatea (genomului) [114,278,318,420]. REPARAREA ADN Leziuni ale ADN apar frecvent atât în mod spontan (în timpul proceselor de replicare) cât și sub acțiunea diverșilor agenți genotoxici (chimici, fizici, virali). În mod obișnuit, aceste erori de replicare sau leziuni induse sunt
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în ciclul celular pentru a oferi celulei timpul necesar corectării leziunilor ADN. În acest proces sunt implicate genele din familia gadd. În timpul proceselor reparatorii este posibilă pierderea unei părți a informației genetice sau modificarea expresiei genelor. În funcție de localizarea lor în genom, leziunile pot fi mai mult sau mai puțin tolerate. Dacă leziunile apar în regiuni necodificante ale genomului, celula își poate continua replicarea prin procesul numit „replicare prin by pass”. Acest fenomen poate explica, printre altele, mecanismul rezistenței la citostatice. Apoptoza
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
genele din familia gadd. În timpul proceselor reparatorii este posibilă pierderea unei părți a informației genetice sau modificarea expresiei genelor. În funcție de localizarea lor în genom, leziunile pot fi mai mult sau mai puțin tolerate. Dacă leziunile apar în regiuni necodificante ale genomului, celula își poate continua replicarea prin procesul numit „replicare prin by pass”. Acest fenomen poate explica, printre altele, mecanismul rezistenței la citostatice. Apoptoza este procesul prin care se asigură eliminarea celulelor cu leziuni ale ADN, într-un mod activ, în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în plus în ultima perioadă s-a dovedit că există și mecanisme de speciație prin hibridare atât la plante cât și la animale. Acest tip de speciație este foarte rapid, iar speciile noi care apar sunt numite biotipuri. Ele combină genomul unor specii paralele. Uneori individul care aparține taxonului hibrid se reproduce cu speciile parentale și dă naștere altor specii, așa numitele specii poliploide. Acest tip de evoluție a speciilor este cunoscut sub numele de evoluția reticulată. Speciile hibride sunt mult
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a speciei umane, pe care auzitorii o studiază din curiozitate. -genetic, pentru faptul că s-au făcut progrese care au permis identificarea genelor responsabile pentru surditatea ereditară. Aceste gene transmit însă și alte caracteristici, modificarea lor însemnând o schimonosire a genomului uman. Este cunoscut faptul că educația pentru toți este o necesitate a zilelor noastre. Depinde de responsabilitatea și implicarea tuturor factorilor ca ea să devină o realitate din care fiecare să învețe și să se dezvolte. Școala are rolul de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
bacterie de etiologia ulcerului 1988: Kary Mullis fundamentează principiul detecției moleculei de ADN prin reacția de polimerizare în lanț (PCR) 1992: Apare primul vaccin anti-virus hepatitic A 1995: J.Craig Venter, Hamilton Smith, Claire Fraser elucidează prima secvență completă a genomului unui microorganism (Haemophilus Influenzae) 1996: Se stabilește legătura între encefalopatia spongiformă la om și “boala vacii nebune” 1998: Apare vaccinul pentru rotavirus 1999: Epidemie de encefalită cu virus West Nile în New York, transmisă de păsări și țânțari 2000: Extinderea rezistenței
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice; Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent infecțios, adică reacția imună a organismului față de prezența acestuia. Principalele metode de serodiagnostic sunt: Reacția de aglutinare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Laborator (necesar în formele atipice): o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC. Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mari. După unele studii, 95% dintre adulții între 35 și 40 de ani au anticorpi anti-VEB. Imunitatea după boală este durabilă. Etiopatogenie Virusul Epstein-Barr (VEB) face parte din familia Herpesviridae. Structura virusului cuprinde învelișul extern, capsida cu simetrie icosaedrică și genomul ADN circular. Arsenalul antigenic al virusului cuprinde antigenul precoce, antigenul capsidar , antigenul membranar și antigenul nuclear. Aceste antigene se exprimă într-o anumită secvență și determină apariția anticorpilor corespunzători. VEB are o afinitate deosebită pentru limfocitele B și celulele epiteliale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
radiațiile ultraviolete, alcool etilic, fenol. Inactivarea poate fi realizată prin autoclavare timp de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma unor structuri sferice și tubulare. Gena S prezintă mai multe regiuni (S, preS1, preS2), în care se poate iniția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
VHC începe cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Etiopatogenie Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae. Genomul viral codează o poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în replicarea virală. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a), 5(a), 6(a). Genotipul se corelează cu prognosticul bolii. Genotipul 1, prevalent în România
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
genul Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestări clinice variabile. Etiologie Leptospirele sunt bacterii gram negative, spiralate, mobile, care cuprind specii saprofite (L. biflexa) și specii patogene (L. interrogans, cu 26 serogrupuri si 250 serovariante). Clasificarea leptospirelor în 17 genomospecii pe baza genomului ADN este încă puțin utilizată. Epidemiologie Sursa de infecție este reprezentată de mamifere sălbatice și domestice (rozătoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, câini, pisici) bolnave sau purtătoare, care contaminează cu urină solul sau apa. Transmiterea se face pe cale cutanată, la nivelul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cel mai răspândit în lume. Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apoi către țesuturile limfoide. HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Ineficiența răspunsului imun este explicată de variabilitatea genetică deosebit de crescută, latența virusului prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
limfoide. HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Ineficiența răspunsului imun este explicată de variabilitatea genetică deosebit de crescută, latența virusului prin integrare în LT
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pentru controlul endocrin și paracrin al creșterii, cu implicații și în carcinogeneză (EGF); identificarea de noi hormoni: hormonii hipotalamici (decoperiri încununate cu premiul Nobel: Scally, Guillemin); hormonii tubului digestiv; descoperirea conceptului de sistem APUD; descoperirea receptorilor membranari și de la nivelul genomului, precum și stabilirea sistemului de mesageri secunzi cu care receptorii sunt cuplați: adenil ciclaza (Sutherland premiul Nobel), tirozin-kinaza, proteinele G, sistemul fosfatidil inozitol calciu; apariția noțiunii de prohormon: proinsulina, big ACTH, pro și pre pro PTH etc. S-au înregistrat progrese
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
negativă cu cancerul de colon a fost descrisă cu tratamentul de substituție hormonală postmenopauză, cu vitamina D, calciu, aspirina și consumul de vegetale. CURS 7 ETIOPATOGENIE Elemente generale de carcinogeneză în CCR Cancerul recto-colic este rezultatul interacțiunii dintre mediu și genomul celulei epiteliale colonice, interacțiune care se desfășoară inevitabil pe tot parcursul vieții, fiind un proces constant cumulativ. Celulele epiteliului colonic sunt dinamice, se află într-un proces neîntrerupt de proliferare. Acțiunea factorilor de mediu asupra genomului epiteliului colonic se desfășoară
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
interacțiunii dintre mediu și genomul celulei epiteliale colonice, interacțiune care se desfășoară inevitabil pe tot parcursul vieții, fiind un proces constant cumulativ. Celulele epiteliului colonic sunt dinamice, se află într-un proces neîntrerupt de proliferare. Acțiunea factorilor de mediu asupra genomului epiteliului colonic se desfășoară în etape succesive. Nu orice mutație apărută va fi „utilă” pentru carcinogeneză; o mare parte din mutații sunt letale, celulele nesupraviețuind. Orice mutație care îi dă celulei un avantaj asupra celorlalte se prezervează. Dacă se acumulează
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cromozomul 6p21 [17,65,83], ulterior localizat la genele DRB1, DQB1 și DQA1 [81,90,92] și respectiv IDDM2 - Regiunea genei insulinei de pe cromozomul 11p15 [6,40], ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR [7]. 2) Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan). Metoda se bazează pe existența microsateliților (markerilor) care sunt secvențe DNA repetitive ale unui „bloc” de baze azotate (di, tri sau tetranucleotid). Lungimea microsateliților este variabilă în funcție de numărul de repetiții și reprezintă o caracteristică individuală - există multiple
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
este încă elucidată. Ei se află în „asociere disequilibrium” (se transmit în bloc) cu anumite alele ale genelor situate în imediata lor vecinătate. Secvența de baze azotate a microsateliților precum și localizarea lor pe diferiții cromozomi au devenit accesibile în urma proiectului genomului uman. Screening-ul întregului genom se bazează pe alegerea unor microsateliți repartizați în mod uniform pe toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Asocierea unor alele ale unui anumit microsatelit cu boala indică că în regiunea
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
se află în „asociere disequilibrium” (se transmit în bloc) cu anumite alele ale genelor situate în imediata lor vecinătate. Secvența de baze azotate a microsateliților precum și localizarea lor pe diferiții cromozomi au devenit accesibile în urma proiectului genomului uman. Screening-ul întregului genom se bazează pe alegerea unor microsateliți repartizați în mod uniform pe toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Asocierea unor alele ale unui anumit microsatelit cu boala indică că în regiunea respectivă a cromozomului implicat
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]