8,779 matches
-
-l lăsăm pe Constantin Tomescu să povestească ce și s-a întâmplat la școală: „Iarna a venit la școală în inspecție un revizor școlar care m-a scosă la tablă să m asculte la aritmetică, apoi, tot pe mine, la geografie și la istorie. Fiind mai mare de ani ca ceilalți copii, revizorul l-a întrebat pe învățătorul Cristea Boca, de ce am rămasă în urmă cu școala care i-a dat explicațiile cuvenite și fiind eu îmbrăcat foarte rău a întrebat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuvenite și fiind eu îmbrăcat foarte rău a întrebat și asta. După 10 zile am primit un pachet cu cele trei cărți pe care nu le aveam, căci eu nu aveam decât cartea de citire și am primit gratuit aritmetica, geografia și gramatica pe adresa următoare: „Celui mai silitor elev din clasa a III-a primară din satul Luca, comuna Filipeni, Tomescu Constantin”. VII. 3 Școala și învățământul din comuna Filipeni în perioada cuprinsă între anii 19241949. Construcția de școli dupăș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școală. Am ascultat elevii clasei a IV-a la citire bucata „Fetița și chibriturile”. Citescă bine și povestescă frumosă cuprinsul celor citite. La aritmetică s-a ajunsă la curent cu predarea materiei. Am examinat elevii clasei a IV-a din geografie, gramatică, istorie, anatomie și naturale și datoriile omului și cetățeanului. Elevii dau răspunsuri bine gândite și complete. Le-am dictat: „Mi-am învățat lecțiile și n-am nici o grijă”. În general scriu corect și cunoscă întrebuințarea semnelor de punctuație. Au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
călușari din Moldova, în „Lumea Carpatica”, Suceava, nr. 3/2002, p.60-65. 21 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, 1961, p. 169-170. 22 Gheorghe Pâțu, Monografia satului Cașvana; Vasile Boca, Istoricul satului Botoșana. Botoșana, monografie folclorică, 1974 și profesorul de geografie Gheorghe Bocancea, Monografia satului Pârhăuți, 23 După Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, manuscris, p. 150. 24 Ibidem. 25 Mărturiile Floarei Călin din august 1960, înregistrate de Olimpia Bădăluță; documente aflate în posesia autorului. 26 Mărturia Marghioalei Curteanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să obțin o fotografie a învățătorului Călinescu de la fiica sa, medică în Bacău. Ar fi meritat să ocupe un loc mai însemnat între cei care au vrut să-și preamărească neamul și satul. - Petru Gh. Bârgăuanu - profesor universitar - Facultatea de Geografie, Universitatea București. - Dumitru Gr. Borcea - jurist, avocat în Bacău; - Gheorghe Gr. Borca - jurist, avocat în Bacău; - Aristotel Al. Cucu - colonel, Divizia Vânători de munte Botoșani; - Andrei Al. Cucu - șef serviciu, Institutul de Proiectări Bacău;Andrei C. Gurău - inginer geolog, Institutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și... Cristești, e sus, în munți, lângă Kogaion, muntele sfânt al dacilor, cum îi spuneam noi din bătrâni, generații după generații l-au numit așa, nimeni nu îi știe un alt nume, doar încuiații de la școala din sat, profii de geografie, ăștia care zic ei că știu tot, poate că îi spun altfel, dar, pentru noi, e doar Kogaion, de mii de ani a fost muntele nostru, scria despre el pe o cărămidă, era o inscripție getică, găsită de istorici spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
poezia elegiacă și contaminează viața cotidiană. Epicurismul ascetic al Magistrului atenian cunoaște o nouă viață sub trăsăturile unui epicurism hedonist roman. Philodemos, sirianul educat la Atena și stabilit în Italia, devine autorul și actorul acestei transformări. Vila Papirusurilor funcționează în geografia acestei dinamici filosofice. Alunecarea semantică de la epicurianul discipol al gândirii austere a lui Epicur la râmătorul fără credință și fără lege, animal grosier care se bălăcește în plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
drumul spre înțelepciune, cultura devine nu atât un obstacol, cât o aliată. Philodemos investește, în ceea ce-l privește, în domenii noi, evitate de primii adepți ai lui Epicur: istoria filosofiei, muzica, poezia și retorica. De unde o abilitare a esteticii în geografia intelectuală epicuriană. Descoperirea papirusurilor din vilă scoate, într-adevăr, la lumină o Istorie a filosofiei în zece volume semnată de Philodemos. Când, în secolul al III-lea d.Hr., Diogene Laerțiu îa cărui lucrare se oprește exact la numele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de artă. Rollinat e astfel tot atât de decadent cu d-l Duiliu Zamfirescu sau Alexandru Vlahuță". După câte știm, d-l N. Davidescu n-a făcut niciodată parte oficială din cenaclul "Sburătorul", pentru a fi pus așa de scurt la contribuție. * Geografia literaturii noastre începe să apară un peisagiu de marasm, imposibil de locuit. De o parte conglomeratul primitiv al poeziei argheziene; de alta, vacuitatea, planitudinea vântului lovinescian care-l îmbăiază. Aceasta ne face o Spanie seacă, și trebuie multă credință și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
scientist, un metodician al delirului și nu cu un vagabond beat de rouă, în stare de mistică osmoză cu invizibilul. De altfel, memoriul asupra unor ținuturi neexplorate din Etiopia, memoriu pe care poetul l-a trimis din Aden Societății de Geografie a Franței, este scris, în chip evident, în stilul obiectiv și sobru cu care ne-au obișnuit savanții. Opera lui Rimbaud poate fi definită - mai ales în ultima ei parte: Un anotimp în Infern (Une Saison en Enfer) sau Iluminațiile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ferestrelor operau accelerat asupra docilelor, vegetalelor raze - unde crima fracției și a secundei expia acum în amestec. Pe zarul de constantă lumină însă, ivăr inferioarelor iaduri, Sufletul Cercetat se menținea neajuns. Și "psalmii deșertatului de soare stăpîn" al acelei întristate geografii, inflexionau ușor către imn - către un mare accent poesc - până când degetele instruite suiră pe firele maturei harfe, tonul nunților rasei. " O neistovit spectacol, calmă participare! Ești majorarea până la gând, a dulcilor esențe familiare? Vale irizată, hore fericite ale ecourilor, arce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
călătoria spre moarte a mitului. Apropierea de miracol îl spulberă, și portul visat rămâne o carte necunoscută a Utopiei. Coborârea pe caic și trecerea în planul contingentului nu ajută să învie cetatea moartă a Bosforului - locul mirific al visului, strălucitoarea geografie a fanteziei lirice. Poetul lui Ion Barbu ceremonizează trăirea ca o inițiere a spiritului în mister și a unei euritmii de orfism oriental. Spațiul poeziei este acela al unei oglinzi de laborator alchimist, și de oglindiri într-un cristal al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări interioare, dornic de a cunoaște absolutul, dar neputincios în fața vieții. Despre aceeași însingurare, despre căutări, despre setea de cunoaștere și imposibilitatea împlinirii, Corina Petrescu discută pe larg, în poemul „Geografia existenței”. „În haine de călătorie/ alergăm mereu/ în căutarea luminii de la/ capătul unui tunel/ inexistent./ Părere,/ iluzie,/ dorință,/ tărâm/ spre care/ nu ne putem împiedica/ să ne îndreptăm din ziua în care s-a auzit/ primul strigăt./ Atracție fatală/ spre
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
aflată sub zodia invidiei mioritice, în care “capra vecinului” rumegă cu tăișul vorace al caninilor și mărunțește bucuria măruntă pentru a o transforma într-un sentiment contrariu... Curioase că venim din țara lui Dracula, cu noțiuni vagi sau inexistente despre geografia îndepărtată a orientului european ne-au “bombardat” cu întrebări despre ce și cum, unele chiar insidioase din ignoranță ( “Nu sunteți o colonie a Rusiei?!”), interogații afluitoare, o dimensiune a agasării pe care nu le-o cunoscusem în călătoria precedentă din
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (7) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364564_a_365893]
-
derulare Criteriul lui Thibaudet, iată, se poate aplica și în domeniul filosofiei sociale prin analiza capacității de iluzionare a românului,lucru ce-l face inegalabilul analist, scriitor, eseist și filosof Artur Silveștri în noua sa carte Opera non grata-Eseuri despre”geografia jafului”,ocupației și “neo-migratori”-, apărută la Carpathia Press,2008. Cartea cuprinde 15 prefațe la alte lucrări din domeniul filosofiei imobiliare semnate de Artur Silveștri începând din anul 2003,până în prezent, inclusiv și un capitol Opinii despre opera și autor, semnate
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
asupra creștinismului și pe perspectiva din care evalua omul. Ion Slavici avea dreptate. Cursurile audiate de Mihai Eminescu la Viena și Berlin sunt dovada unei preocupări pentru dobândirea unei culturi enciclopedice. Drept, economie politică, științe financiare, filologie, istorie modernă și geografie, fizică, medicină și filozofie sunt domeniile care pentru Mihai Eminescu prezentau un interes deosebit. Nu degeaba cartea lui Constantin Noica îl prezenta pe cel născut la Ipotești ca "omul deplin al culturii românești". Nu avem știință ca Mihai Eminescu să
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Ivanov a purtat cu această ocazie o rochie de culoare corai din voal. Tinerii căsătoriți își vor petrece luna de miere în străinătate, la Roma. Ruxandra și Florian își doresc să aibă doi copii. Ruxandra-Antoaneta Ivanov, licențiată a Facultății de Geografie, este geograf la Administrația Națională "Apele Române", iar Florian lucrează în prezent, în alimentația publică. Referință Bibliografică: Au spus DA / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
AU SPUS DA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361497_a_362826]
-
de toate traiectoriile posibile zborului în viitor, ca și de toate ecourile lui virtuale ori actuale, din conștiința. Dacă ar fi să-i căutăm locul în șirul acestor talente, artistul transilvănean, ajuns la maturitatea vocației sale, ar fi plasat, în geografia spirituală a României de azi, între cei mai de seamă slujitori ai unor idealuri de frumusețe, endemice pe aceste meleaguri, locuite de un popor născut artist. Și totuși artă lui e un exemplu de modernitate bine înțeleasă, cu rădăcini adânci
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
Autorului Desigur metaforizăm titlul acestui material deoarece nu știm unde îl mai putem citi pe acest de azi sărbătorit. Reporter poet prozator Este un marcant continuator al scrisului..călător cu Geo bogza reportajele sale sunt lirice și cuprinse de fiorul geografiei spirituale de unde sunt culese ca un restitutio moral al mărilor ori a bălților Dunării de pe oriunde de aiurea Opera mustește de titluri îbietoare Semnul din larg Oceanul Când mă grăbeam spre mare Lauda fluviului Poeme Tuturor drumurilor Și totuși parcă
TRAIAN COŞOVEI SAU LA ŢĂRMUL CU LUNĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362831_a_364160]
-
În loc de pernă dorm pe-un munte și mă-nvelesc c-o plapumă de nori când infinitul nu mă mai ascunde visez năprasnic și-atunci cobor Mă învelesc c-o plapumă de nori mi-e somnul cât istoria de lungă cu geografia dragostei măsor eternitatea poate-o să-mi ajungă Mi-e somnul cât istoria de lungă când infinitul nu mă mai ascunde nopții îi bag iar stelele în strungă în loc de pernă dorm pe-un munte Și mă-nvelesc c-o plapumă
METAMORFOZELE NOPŢII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362864_a_364193]
-
uman, într-o confruntare trecut-prezent, blândă ca o amintire... Pe firul povestirii celui bătrân fără bătrânețe, domnul Frâncu Făcăianu Ion, veteran de război, am purces și eu, într-un timp fără de timp, călăuzită cu iscusință de întrebările doamnei profesoare de geografie: Crina P.: Câți ani aveți, domnule Frâncu? Veteranul: 101 ani, dar e mai puțin important. Au trecut repede... Crina P.: Ce ne puteți povesti despre război? Ce vă mai amintiți? Veteranul: Tot, n-am uitat nimic. Am plecat optsprezece din
TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE MOARTE... de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363351_a_364680]
-
living se așeză în fața bibliotecii și urmărea cu interes cam ce cărți deținea colegul său. I se păru firesc să aibă multe din specialitatea sa, dar descoperi că nu numai din această gamă avea ci și de istorie, filozofie, enciclopedii, geografie și chiar beletristică. Luă o carte a lui Garabet Ibrăileanu „Spiritul critic în cultura românească” și așezându-se în fotoliu, începu s-o răsfoiască. Era surprinsă de existența acestui important om de litere din istoria literaturii române, istoric literar, pedagog
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
Ninel, secretarul școlii, se căsătorise cu Ella, învăță- toare, care fusese colegă de grupă și an cu Emil la Spiru Haret. Emil era și el în discuție cu Adina, o fată frumoasă, isteață, cu ceva stare materială, profe- soară de geografie. Se potriveau de minune: tineri, frumoși, deștepți, manierați... Pe Sofica iar n-o încăpea cămașa de mândria de care se umflase. Avea motivele ei. Augustin, un om domol și calculat, era mai ponderat. Au început să se pregătească de nuntă
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
brazilor, pe coaste, poziții indecente.” El face din romanța o mică enciclopedie sentimentală. Astfel apar fauni, parce, nimfe, silvani, bacante, persoane notorii din lumea artelor, titluri din creații célèbre. Enigmă eternului feminine devine și mai profundă când e purtată prin geografii vechi, cu nume fascinante; exotismul că și senzualitatea, are la Minulescu o expresivitate docta: “Lesbos mi-a dedicate un temple, Citera altul, Mi-a dăruit arhipelagul cu toate florile Și-argintul Monezilor cu efigia lui Eros-blond Din Orient, Ovidiu m-
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
Mircea Iorgulescu Încă de la început poetul și-a proiectat un univers coerent, populat de elemente mitologice autohtone, între care semnificative prin ele însele, dar și prin recurență, erau Muntele, Matca, Fluviul, Curcubeul; intenția acumulării acestora era de a contura [...] o geografie lirică a spațiului carpato-dunărean, de nu chiar consacrarea mitologiei dacice în registru liric; fiecare carte adaugă ceva universului astfel gândit, de unde unitatea de viziune și coerența de lanț a tuturor. De la instaurarea unui climat cosmogonic într-o abundență vegetală, în
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]