2,286 matches
-
ecumenice doar ca interfață conduc deocamdată la imposibilitatea concretizării de facto a unui dialog interreligios. O dezbatere cu privire la „minorități religioase“ într-un anume spațiu va face inevitabil referire la repere de ordin politic și, în cazul delimitării spațiale, de ordin geopolitic. „Europa Centrală și de Est“, de exemplu, va funcționa în cadrul unei asemenea dezbateri ca parte a unei „hărți“ în primă instanță identificate și particularizate politic. Nu este vorba despre o zonă decupată strict geografic, aleasă și nu mită astfel doar
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sticlei, se construiește o imensă infrastructură rutieră. Crește sectorul bancar, se dezvoltă comerțul, transporturile. Apare modelul "T" al companiei Ford (lucrul la bandă, produsele în serie) etc. Noul "centru" al lumii devine SUA. Asigurarea accesului la resursele petroliere devine miză geopolitică fundamentală. Armata trebuia să securizeze sursele de aprovizionare și rutele. În Primul Război Mondial SUA a intrat și pentru a fi parte la împărțirea influenței asupra rezervelor de petrol din Orientul Apropiat. Europa ieșea secătuită din război, dar SUA erau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
afectată de posibilitatea ridicată a declanșării unui război, a modificării frontierelor sau a unei lovituri de stat sprijinite din exterior. Uneori, statul poate fi mai redus ca Întindere și ca influență decât legăturile etnice, religioase existente peste granițe. 110. Importanța geopolitică a țării. Indicatorul are În vedere rolul strategic pe care o țară Îl poate juca În plan internațional prin poziția geografică pe care o are, prin resursele strategice pe care le deține, dimensiune, 111. Apartenența la grupări economico-politice internaționale (comunități
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de implicare a statului; modul de formare a prețurilor; prioritățile În investiții; structura financiară 2.2. Factorii de natură politică: factorii situației politice interne (structura socială, cadrul instituțional, personalitățile, mecanismele de control); factorii situației politice externe (instabilitatea politicii regionale, importanța geopolitică, apartenența la o grupare politică, instabilitatea economică regională). 3.Conform relației risc-rentabilitate 3.1. Factorii care determină potențialul țării de asimilare a investițiilor (resursele materiale, potențialul productiv al țării, infrastructura, calitatea forței de muncă, calitatea instituțiilor ) 3.2. Factorii care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și avansarea construcției Uniunii Europene, avântul economic, cultural, politic și militar al Chinei, Indiei și Braziliei, secondate de regăsirea drumului pierdut de către Rusia ori de promovarea tot mai clară a intereselor Turciei,Africii de Sud ori Nigeriei, desenează în prezent un peisaj geopolitic în care echilibrul mondial de forțe se așază pe baze noi, în funcție de mizele locale sau regionale dar mai ales în funcție de noile sfidări globale: criza economică, criza de energie și de materii prime, schimbările climatice, gestiunea resurselor de apă etc. În
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
pot fi sesizate în Orientul Mijlociu și Apropiat ori pe rama africană a spațiului arabofon. Tropismele statelor arabe, eforturile lor de găsire și de punere în loc a unor structuri panarabe, cu reușitele (puține) și eșecurile lor (mult mai numeroase), ierarhizarea lor geopolitică și încă multe alte elemente prezentate de autor, asigură cititorului o înțelegere cuprinzătoare a rolului și locului lumii arabe în arhitectura mișcătoare a sistemului mondial care se ordonează sub ochii noștri. prof. dr. Octavian Groza
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
tot evrei, francmasoni, iezuiți, ruși), complex al cetății asediate care și-a atins apogeul în totalitarism (de la iacobini la Stalin).398 Imaginarul, consideră același autor român, învinge chiar și geografia, deoarece nu există granițe naturale decât în imaginar, în "imaginarul geopolitic". Determinismul geografic poate favoriza conceptul de frontieră, cu sens profund simbolic, dar semnificația oricărei frontiere este mai degrabă fictivă decât reală, căci "doar omul unește și desparte, nu geografia".399 Mai departe, cel mai mare proiect politic al lumii actuale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
regiune, cu deosebire în teritoriile palestiniene autonome, în Liban, dar și în alte zone din această regiune frământată, în care are interese economice majore. Paralel cu progresele înregistrate pe calea integrării în structurile euro-atlantice și punerea în valoare a poziției geopolitice a României ca spațiu de stabilitate între două zone de conflict, anul 1994 a patronat importante acțiuni, a căror amploare, conferită de valoarea rezultatelor cu care s-au încheiat, a marcat momentul relansării raporturilor bilaterale tradiționale de prietenie și de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
își poate asuma un rol pe scena vieții internaționale, mai mare sau mai mic. Apariția unui stat care își proclamă independența produce mutații în cadrul relațiilor internaționale și implicit, statul devine actor. Există actori internaționali cu rol important într-o arie geopolitică limitată comparativ, de exemplu, cu o superputere ca S.U.A., a cărei omniprezență în viața internațională face din ea, încă, un actor important. Există state care își justifică această calitate - de actor important al vieții internaționale doar în legătură cu un anumit moment
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
puteri își aveau și ele rolul lor de netăgăduit. Tendințele care își croiesc drum la granița dintre sec. al XX-lea și al XXI-lea indică două evoluții cu probabilitate mai mare de realizare. Se conturează un triunghi de forțe geopolitice: Europa, S.U.A., Japonia, ca principali actori ai vieții internaționale. Relațiile dintre ele se anunță complexe, cu numeroase șanse de cooperare, dar și de conflict. Această configurație tinde să se modifice prin afirmarea - ca actor cu rol tot mai important în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Europa să facă uz de importanța sa economică pentru a exercita o influență politică mai mare și a asigura stabilitatea în jurul granițelor sale. Negocierile din 1991, de la Maastricht, privind Tratatul asupra Uniunii Europene, au avut loc în contextul unui seism geopolitic care a lovit Europa în urma prăbușirii comunismului. Nu numai că ele nu au încercat să abordeze problemele imense create de unificarea Germaniei, de schimbările uriașe din Europa Centrală și de dezintegrarea Uniunii Sovietice, dar nici măcar nu le-au luat în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Privire generală Tendințele care își croiesc drum la granița dintre secolele al XX-lea și al XXI-lea indică două evoluții cu probabilitatea cea mai mare de realizare. Prima dintre ele ne atrage atenția asupra constituirii unui triunghi de forțe geopolitice, la nivel global, format din Europa, Statele Unite și Japonia. Relațiile dintre acestea se anunță a fi complexe, încărcate de numeroase necunoscute și cuprinzând în sine motive de cooperare, dar și de conflict. Mai mult, această configurație tinde să se transforme
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Japonia. Relațiile dintre acestea se anunță a fi complexe, încărcate de numeroase necunoscute și cuprinzând în sine motive de cooperare, dar și de conflict. Mai mult, această configurație tinde să se transforme într-un dreptunghi, prin apariția unui nou pol geopolitic al lumii: China. A doua tendință remarcabilă arată o deplasare a principalului teren de confruntare în aria AsiaPacific. În perimetrul marcat de bazinul Pacificului se vor desfășura principalele provocări și, în același timp, încercările de forță pentru preluarea și exercitarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
AsiaPacific. În perimetrul marcat de bazinul Pacificului se vor desfășura principalele provocări și, în același timp, încercările de forță pentru preluarea și exercitarea rolului de lider mondial de către una din puterile actuale ale lumii. Regiunea Asia-Pacific posedă propria sa dinamică geopolitică, ce nu este la adăpost de răsturnările care au avut loc în Europa și evoluțiile prin care trec Statele Unite. Identitatea asiatică în politica mondială este însă din ce în ce mai bine conturată. Are loc o „asiatizare” a Asiei și nașterea unui punct de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
prin care trec Statele Unite. Identitatea asiatică în politica mondială este însă din ce în ce mai bine conturată. Are loc o „asiatizare” a Asiei și nașterea unui punct de vedere asiatic asupra lumii caracterizat prin pragmatism. Consecințele acestui proces se fac simțite în plan geopolitic, social-cultural, dar mai ales în competiția economică globală. Vectorii acestui avânt economic de excepție au situații diferite, fiecare oferind lumii o experiență inedită. Din acest punct de vedere, Japonia a devenit cel mai mare centru financiar mondial și o forță
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
religioase, susceptibile de a provoca secesiuni. China și Indonezia sunt și ele confruntate cu posibilitatea unor explozii sociale și migrări ale populației din zone sărace spre zonele în dezvoltare. Între China și Vietnam, între China și Filipine, pot apărea conflicte geopolitice pentru resursele din Marea Chinei de Sud. China poate avea probleme cu India și cu alte țări, întrucât are nevoie de linii maritime deschise spre Oceanul Indian. Coreea de Nord și Coreea de Sud sunt confruntate cu problemele dificile ale unificării statale. Raporturile dintre Statele Unite
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Japonia poate astfel să facă față provocărilor viitorului prin angajarea sa într-o reutilare industrială de mari proporții. Documentul „Planul japonez pentru lumea post- 2000” prevede măsuri pentru menținerea unui loc prioritar pentru Japonia în secolul al XXI-lea. Schimbările geopolitice în curs de desfășurare pe plan mondial și evoluțiile regionale din Asia ar putea obliga conducătorii politici ai Japoniei să reconsidere situația militară a țării. Japonia este mult mai capabilă, din punct de vedere economic și tehnologic, să creeze forțe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
oferea argumente aripei politice chineze dure. Oricare altă alternativă era preferabilă și, mai ales, ar fi de dorit să se mențină dialogul între cele două puteri. IV. 1.3.3. Raporturile cu statele vecine O explorare prospectivă a evoluției raporturilor geopolitice din zonă indică următoarele posibilități: 1. Dacă China reușește în aplicarea proiectului său economic și social (înaintând pe o cale doctrinară chineză deschisă inovării), atunci capacitatea concurențială chineză va pune numeroase probleme pentru comerțul mondial. Desigur, această evoluție pozitivă oferă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
avea un rol esențial în stabilirea unui nou echilibru de forțe geostrategice pe plan global, alăturându-se Statelor Unite, care în prezent poartă principala responsabilitate pentru gestionarea crizelor internaționale sau locale. Zbiegniew Brzezinski considera într-o manieră prospectivă că în privința viitorului geopolitic al Chinei sunt posibile trei opțiuni: 1. China va continua să proclame idealurile comuniste și, în același timp, va practica un sistem comercial pragmatic, căutând să devină liderul lumii sărace în confruntarea cu blocul SUA-Japonia-Europa. 2. China devine nu numai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
deplasări în balanța lumii, astfel că lumea va trebui să găsească în următorii 30-40 de ani, o nouă balanță de putere.” IV. 1.4. Concluzii La sfârșitul secolului al XX-lea, Europa, S.U.A. și Japonia se afirmă ca importante forțe geopolitice, la nivel global. China pare să devină, și ea, un pol geopolitic al lumii. Zona Asia-Pacific, o zonă cu propria dinamică geopolitică, devine interesantă sub mai multe aspecte. Alte țări, precum Coreea sau Singapore au demonstrat că se pot afirma
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
următorii 30-40 de ani, o nouă balanță de putere.” IV. 1.4. Concluzii La sfârșitul secolului al XX-lea, Europa, S.U.A. și Japonia se afirmă ca importante forțe geopolitice, la nivel global. China pare să devină, și ea, un pol geopolitic al lumii. Zona Asia-Pacific, o zonă cu propria dinamică geopolitică, devine interesantă sub mai multe aspecte. Alte țări, precum Coreea sau Singapore au demonstrat că se pot afirma ca forțe economice. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XXlea, zona
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1.4. Concluzii La sfârșitul secolului al XX-lea, Europa, S.U.A. și Japonia se afirmă ca importante forțe geopolitice, la nivel global. China pare să devină, și ea, un pol geopolitic al lumii. Zona Asia-Pacific, o zonă cu propria dinamică geopolitică, devine interesantă sub mai multe aspecte. Alte țări, precum Coreea sau Singapore au demonstrat că se pot afirma ca forțe economice. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XXlea, zona Pacificului rămâne fragilă datorită mai multor factori: intersectarea, în zonă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ultima jumătate de secol, când era o țară slabă. China nu revendică teritoriile luate de Rusia și nici reintegrarea Mongoliei. China vedea în Statele Unite un factor destabilizator, mai ales prin sprijinul deschis acordat „dizidenților” chinezi. O analiză a evoluției raporturilor geopolitice din zonă evidențiază anumite posibilități: 1. Dacă China reușește în aplicarea proiectului său economic și social (înaintând pe o cale doctrinară chineză deschisă inovării), atunci capacitatea concurențială chineză va pune numeroase probleme pentru comerțul mondial. 2. E posibil ca relațiile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
iar țările lumii dezvoltate industrial vor fi amenințate de o migrație de mari proporții. China secolului al XXI-lea va avea un rol esențial în stabilirea unui nou echilibru de forțe geostrategice pe plan global, alăturându-se Statelor Unite. În privința viitorului geopolitic al Chinei sunt posibile trei opțiuni: 1. China va continua să proclame idealurile comuniste; ea va practica un sistem comercial pragmatic, căutând să devină liderul lumii sărace în confruntarea cu blocul S.U.A.- Japonia-Europa. 2. China devine nu numai o putere
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
răspunderi alături de celelalte superputeri. Indiferent de opțiunea pe care o face, China este deja o alternativă pentru dezvoltare și o provocare la adresa actualei distribuții a puterii globale. În secolul al XXI-lea, China are oportunități pentru a deveni o provocare geopolitică la adresa unei lumi bipolare, formată din Europa Occidentală, S.U.A. și Japonia. Dacă zona AsiaPacific va constitui centrul economic al lumii, China și S.U.A. vor deține în mâinile lor destinele secolului al XXI-lea. IV. 2.2. China și fenomenul de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]