1,462 matches
-
-se de la locurile lor, se prosternează la urmele pașilor săi și îi aduc nenumărate laude. Închinarea zeilor vrea să semnifice faptul că forțele naturii se supun spiritului uman. După patru luni, micul prinț intră în locuința tatălui său. 64 de ghicitori îi cercetează corpul și recunosc cele 32 de semne fundamentale și cele 80 de semne secundare ale „Marelui Om” (mahăpurușa). Printre acestea enumerăm: degetele lungi, călcâiele ieșite în afară, gleznele proeminente, 40 de dinți albi, ochii negri, limba mare, tenul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
candoarea, „primitivitatea”, iar în expresie - naturalețea sunt cultivate programatic, în contrapondere cu neliniștile secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba, 1971). A compus și drame cu caracter poematic despre destinul lui Dimitrie Cantemir (Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr de ghicitori, apărute, în parte, în revista „Familia”. O contribuție însemnată e adusă de volumul Colinde, cântece de stea și urări la nunți (1888), realizat de S. cu sprijinul elevilor săi. Dincolo de unele neajunsuri, care decurg mai ales din culegerea neriguroasă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
sonet de Baudelaire. Ascultă, am să-ți citesc. O să te amuze... Gândindu-mă că avea să fie vorba despre una dintre curiozitățile stilistice pe care Charlottei îi plăcea să le dibuie pentru mine în lecturile sale, adesea sub forma unei ghicitori, m-am concentrat, doritor să-mi etalez cunoștințele de literatură franceză. Nici măcar nu puteam bănui că sonetul acela de Baudelaire avea să însemne pentru mine o adevărată descătușare. Într-adevăr, femeia, în lunile acelea de vară, se impunea tuturor simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Pe de altă parte, Alo este spus pentru divertisment, de orice persoană din acea societate, are ca protagoniști animale și este considerată de Yoruba drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atrage atenția asupra caracterului ieșit din comun al performanțelor magico-ceremoniale și a specializării prin cunoașterea unor rituri și proceduri magice secrete și prin asumarea unei relații privilegiate cu universul sacru. În modelul turnerian, În familia specialiștilor religiei ar intra șamanii, ghicitorii, vindecătorii, profeții și preoții. Ultimul actor este Însă asociat cu sistemele religioase puternic instituționalizate și cu birocratizarea aparatului religios prin crearea a numeroase funcții și ranguri, impunerea ierarhiilor și a regulilor stricte de acces și promovare, caracterul impersonal al cultului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și se individualizează nu ca o relicvă a unor forme străvechi, ci ca un sistem mereu viu de ordonare și semnificare a realității Înconjurătoare, cu ajutorul unor unități simbolice luate din toate subsistemele culturii populare (de la datini la cântece lirice, de la ghicitori la legende etc.). În felul acesta, perspectiva propusă de mine conduce nu atât la definirea și descrierea unei mitologii populare românești, ci la mitologizarea Întregii culturi populare. În ultimii ani, mai multe dicționare ale figurilor mitologice au venit să umple
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Să hotărîm Cu cei bătrîni în lupte ce vom face. EDMUND: Vă aștepta-voi chiar la voi în cort. REGAN: Sora, tu vii cu noi? GONERIL: Nu. REGAN: Mai cuvenit e; te rog, hai cu noi. GONERIL (Aparte): Oho! știu ghicitoarea. (Tare) Am să merg. (Cînd sînt gata să iasă, intră Edgar deghizat). EDGAR: Maria voastră de-a vorbit vreodată C-un om așa sărac, am un cuvînt. ALBANY [To those going ouț]: I'll overtake you. [To Edgar.] Speak. Exeunt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
De asemenea, prin selectare și aranjare a termenilor, ființele umane se informează despre spațiul parcurs și despre ordinea folosită (aici, întrebările: de unde, încotro) și despre o cauzalitate nedeterminată, enunțată de întrebarea despre necunoscut, adresată spre cititorul necunoscut, care percepe succesiunea ghicitorii inițiatice (cine întreabă și cine primește informația despre mâini). Contemplatorul a înscris prin mâna sa (gest) o informație din aforisme, dar simplul fapt că selectat-o și a combinat-o cu un desen, o culoare, a creat o compoziție, în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
aromate și pietre scumpe. Lemnul roșu adus de corăbiile lui Hiram, regele Tirului, a fost folosit pentru balustradele Templului, pentru casa regelui, pentru chitare și harpe. Se spune că regina i-a pus la încercare inteligența, invitându-l să dezleze ghicitori, una dintre ele a fost: 7 ies, 9 intră, 2 pun băutura și 1 bea. Solomon a răspuns: 7 zile femeia este interzisă bărbatului, 9 luni e însărcinată, cu 2 sâni alăptează, un copil suge. Legenda spune că regina din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
perfectă și mai bogată. Diferitele categorii de preoți trebuiau să acopere diversele funcții ale templului. În perioada babiloniană antică se disting următoarele categorii: 1) cei dedicați propriu-zis cultului, Împărțiți În 19 subcategorii, dintre care prima era en/enu(m); 2) ghicitorii, Împărțiți În nouă subcategorii, dintre care cea mai importantă era barûm; 3) descântătorii, Împărțiți În șase subcategorii, dintre care cea mai cunoscută era ³șipu(m). După cum se observă din cadrul organizatoric sacerdotal, În cultura mesopotamiană nu aparțineau sistemului religios practic doar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care solicită actul magic să fie una obișnuită), care Însărcinează un specialist cu executarea ritului. De cele mai multe ori, acest specialist este un mag (LÚAZU, „exorcist”) sau o vrăjitoare (MUNUSȘU.GI, „bătrână”); uneori Însă ritualul este oficiat de personaje diverse: preoți, ghicitori, „unși” (o categorie specială de preoți), medici, hierodule, moașe și alte persoane a căror profesie nu este indicată (Gurney, 1997, pp. 43-47). În general, textele specifică numele țării de proveniență, precum și numele specialistului căruia Îi este atribuită codificarea ritualului respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Delfi, atunci când vorbește despre „pragul de piatră” trecut de Agamemnonxe "Agamemnon" ca să consulte oracolul zeului (Odiseea, VIII, 79-81). În afara acestora nu există multe alte indicații cu privire la locurile de cult specifice și tot atât de vag prezentat este și personalul sacerdotal, În vreme ce numai ghicitorii, cum este Calchasxe "Calchas", și aezii (subcapitolul 1.4; 3.6) par să se bucure de un oarecare statut religios. Este posibil ca În această perioadă datoriile sacerdotale să se fi aflat În mâinile capului familiei sau ale celui care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de „purificatori” itineranți care nu erau ușor de identificat. Ei Îi amenințau cu pestilența Hadesului pe cei care nu se supuneau ritualurilor lor de purificare, luate de altfel În râs de Aristofan (Broaștele, 145 sqq.). Acuzați că sunt „șarlatani și ghicitori”, În stare să plece În fața practicilor lor până și cetățile și gata să se Înfățișeze În casele bogaților ca să le ia banii, acești predicatori itineranți aveau și pretenția, nejustificată pentru cetate, că Îi pot supune pe zei voinței lor (Platon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiecărui cult În parte. Intrarea În templu era precedată de purificări și sacrificii; compensația pentru tratament se transpunea În oferte către preoți; vindecarea sau leacul erau date de epifania (arătarea) zeului, care Îi apărea În somn pacientului. 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poețitc "6. Operatorii \: preoți, ghicitori și poeți" Poziția personalului destinat cultului lui Asclepiosxe "Asclepios", la jumătatea drumului Între rolul de preot și rolul de medic, reflectă o ambiguitate care caracterizează aproape toate celelalte sacerdoții cunoscute În lumea greacă, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
templu era precedată de purificări și sacrificii; compensația pentru tratament se transpunea În oferte către preoți; vindecarea sau leacul erau date de epifania (arătarea) zeului, care Îi apărea În somn pacientului. 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poețitc "6. Operatorii \: preoți, ghicitori și poeți" Poziția personalului destinat cultului lui Asclepiosxe "Asclepios", la jumătatea drumului Între rolul de preot și rolul de medic, reflectă o ambiguitate care caracterizează aproape toate celelalte sacerdoții cunoscute În lumea greacă, unde nu s-a constituit niciodată o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și continuă, care transformă progresiv Delfi Într-un pol de orientare sistematică a vieții religioase publice și private a Greciei. Mijlocirea În raporturile cu lumea divină sau cu forțele extraumane și interpretarea voinței sau planurilor lor le revin, În schimb, ghicitorilor (manteis) și poeților, care par să se bucure de un statut religios Încă din epoca arhaică și care pot fi considerați „preoți ai cuvântului”. În afara locurilor destinate cultului oracular, Grecia cunoscuse, mai ales În perioada arhaică, nu puține figuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
manteis) și poeților, care par să se bucure de un statut religios Încă din epoca arhaică și care pot fi considerați „preoți ai cuvântului”. În afara locurilor destinate cultului oracular, Grecia cunoscuse, mai ales În perioada arhaică, nu puține figuri de ghicitori itineranți, cum sunt miticii Melampus și Tiresiasxe "Tiresias", și tot itineranți au fost mai Întâi aezii și rapsozii, apoi poeții, ca Simonides sau Pindar, și autorii de tragedii, ca Eschil. Dacă sunt cunoscuți „Homerizii” din Chios, ce trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
timpul, rolul lui a suferit un proces de laicizare, poetul avea o funcție orientativă atât pe plan politic și social, cât și pe plan religios, unde era un „Învățător al adevărului” care nu se deosebea de mantis. Așadar, poeți și ghicitori au participat la modelarea religiei grecești ca poli de orientare ai existenței umane În cadrul ordinii cosmice. Dar mantis Își avea propria sferă de acțiune, limitată la particularul unei situații de criză momentană care nu putea fi generalizată, În timp ce poetul sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să dea o configurație proprie acelor rites de passage („riturilor de trecere”). Sfătuirea și mângâierea nu fac parte din prerogativele funcționarilor cultului roman. Un ajutor pentru hotărârile ce trebuie luate este căutat pe lângă marile centre oraculare (Anzio, Praeneste) sau la ghicitorii itineranți. Pentru clasele mai Înstărite, cel care Își ia sarcina de specialist În chestiuni care privesc viața și morala sau concepția despre lume și zei este Îndeosebi filozoful. Numai atunci când creștinismul Își face simțită presiunea de concurent, Iulian (332-363 d.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a „falsului profet” Alexandru, un fragment de o extraordinară eficacitate evocativă a unei părți ample a vieții spirituale a elenismului târziu. Aceasta este o perioadă care, În analogie cu experiențele străvechi ale Greciei arhaice și clasice - cu figurile ei de ghicitori itineranți și purificatori, taumaturgi și predicatori religioși, ca un Epimenides din Creta și, În unele privințe, chiar Empedocle din Agrigent sau acei orfeotelestai, Înfierați de sentința platonică (Republica, II, 363e-366b) - vede ivindu-se numeroase personalități de profeți rostitori de oracole
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ambele grupuri și Îi pot desemna În mod unitar ca „zei”; Însă, Într-un trecut Îndepărtat, cele două grupuri au ajuns să se lupte Între ele. Cea mai veche atestare a acestui mit se găsește În poemul eddic Völospá (Profeția ghicitoarei), unde, Într-o formă voit obscură (profetesa povestește o viziune pe care a avut-o), se face referire la această Întâmplare (strofa 21 sqq.): Atunci a apărut războiul pe pământ 21 când a fost Gullveigxe "Gullveig" străpunsă cu o lance
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poemele eddice. El s-a născut „În zorii timpurilor” (Cântecul lui Hyndla, 35), fiind astfel, printre altele, strămoșul umanității și fondatorul Împărțirilor sociale („vă rog să mă ascultați voi toți, neamuri sacre, fii mari și mici ai lui Heimdallr”, spune ghicitoarea șVöluspá, 1ț, referindu-se la toți ascultătorii posibili din orice clasă socială). Dimpotrivă, natura sa „concluzivă” poate fi demonstrată doar din faptul că el este ultimul dintre Aesiri-i care dispare de pe câmpul de luptă În timpul Catastrofei Finale , unde el și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății 301 3. Dinamici și orientări 302 1. Un politeism pentru cetate 302 2. Supraevaluarea mitului și limitele ritului 304 4. Olimpian și misteric 307 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii viitorului 313 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poeți 316 Bibliografie 318 Religia etruscă (Mario Torelli) 321 1. Izvoarele și reconstituirea religiei etrusce 321 2. Protoistoria și concepțiile religioase cele mai vechi 322 3. Elenizarea cultului și definirea panteonului 326 4. Experiența religioasă etruscă 330 Bibliografie 335
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care ca mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea patologică postbelică a generației de azi”. Periodicul are rubricile „Epigrame”, „Traduceri”, „Din carnetul nostru”, „Din spicuirile lui Nicu”, „Diverse”, „Glume”, „Folclor”, „Ghicitori”, „Probleme”, „Însemnări”, „Note pe marginea revistelor”, „Cronici”. Instructive sunt articolele cu caracter didactic. Într-un studiu asupra operei lui Ion Budai-Deleanu, de pildă, se consemnează faptul că „în 1876, Al. Papiu-Ilarian publică în «Archivul» lui Timotei Cipariu un articol în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]