2,277 matches
-
dispuse de-a lungul a două linii, una în vale, spre nord, pe malurile răului, cu satele Podu lui Galben, Sfăcăru, Podenii Noi, Valea Dulce și Popești; și a doua în zona de sud, pe versantul unui deal, cu satele Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Sălcioara. Un alt curs de apă din comună este pârâul Oghiza. Prin partea sa nordică, comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102M, care o leagă spre vest de Bălțești și spre est de Apostolache, iar prin partea de
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,71%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova și era formată din satele Ghiocel, Mehedința, Rahova, Nevesteasca, Popești, Valea Dulce, Podenii Noi, Sfârcaru și Păcăloaia, cu o populație totală de 3760 de locuitori care trăiau în 675 de case. Comuna avea o școală mixtă frecventată în 1899 de 53 de elevi și 6 biserici
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
Sfârcaru și Păcăloaia, cu o populație totală de 3760 de locuitori care trăiau în 675 de case. Comuna avea o școală mixtă frecventată în 1899 de 53 de elevi și 6 biserici ortodoxe — în Podenii Noi, refăcută în 1827, în Ghiocel (1841), Mehedința (1861), Rahova (1832), Popești (1857) și Valea Dulce (1807). În perioada interbelică, comuna este menționată în anuarul Socec în componența actuală, acolo figurând și satul Podul lui Galben; comuna avea în total 4614 locuitori. În 1931, câteva sate
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
este menționată în anuarul Socec în componența actuală, acolo figurând și satul Podul lui Galben; comuna avea în total 4614 locuitori. În 1931, câteva sate ale comunei s-au separat și au format comuna Mehedința, aceasta având în compunere localitățile: Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Păcăloasa, Rahova și Sfăcărău; în comuna Podenii Noi au rămas satele Podenii Noi, Podul Galben, Popești și Valea Dulce. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
- UN SPAȚIU CULTURAL ROMÂNESC DE PRESTIGIU - Cu adieri de primăvară românească în mij loc de martie, dar departe de ghioceii care-și înalță capul din pământul nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în su flet cea de a 15-aniversare a existenței Can delei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților Arnota , Cacova și Piatra precum și pe culmile muntoase situate de-o parte și de alta
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
mario"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), gălbășoara de turbărie ("Lysimachia thyrsiflora"), "Cnidium dubium" o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau pipiriguț ("Eleocharis carniolica"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, broaște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
factorului antropic. Activitatea omului în ultimele două secole a dus la extinderea suprafeței terenurilor agricole, construirea rețelelor de drumuri, construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), angelica ("Angelica archangelica"), vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică nobilis") și rogozuri cu specii de "Carex acutiformis, Carex paniculata, Carex pendula" sau " Carex diandra". Aflat în arealul sitului, Geoparcul
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
din stupi și exploziile florale de la munte la mare, pe tot cuprinsul țării noastre frumoase ca o miss Europa. In orașele mari ne mai aduceau aminte ți găncile că avenit timpul să ne punem pe masă sau pe birou violete, ghiocei și lăcrămioare când ne îmbiau cu buchețele parfumate la fie care colț de stradă și atunci mă bucuram de parfumul florilor încercând să uit că tata fu sese ars de viu în corturi la Cotul Donului pentru apărarea țării, că
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
al ACSR, distinsul profesor Claudiu Matasa ar fi împlinit 81 de ani. Îi mulțumim colaboratoarei noastre pentru ingeniosul REMEMBER trimis. Îi subscriem în mod aparte pentru acuratețea textului său poetic. Îl vom păstra în amintire, ori de câte ori se va apropia Ziua Ghioceilor!
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
razele soarelui străbat printre pletele tale. Am scris că mi-ai adus lumină în suflet, că ai adus cu tine primăvara. Privește în jurul meu și spune-mi, ce vezi? Eu sunt cel mai frumos dintre pomi? Văd grădina înverzită, cu ghiocei râzând în soare, cu meri înmuguriți, dar tu strălucești. La revedere! Mă grăbesc să-mi fac temele. Ne vedem mâine. ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA
Alabala by ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_708]
-
lume-i primăvară ce-i dragostea, și-atunci am înțeles m-am gândit la prima mea iubită, și e musai să-mi cazi dragă. că toate-n lume au un început să-i dau trei dolari și elixir veșnici tineri ghioceii și din iubire multe versuri ies. și-am aflat c-au dus-o ca pe-o vită din vecii își cunosc rostu la Sfântul-Valentin ne-ndrăgostim și i-am plâns pe piept la cimitir. și din Cana-Galileii și-n pragurile
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Filip () [Corola-journal/Imaginative/87_a_87]
-
ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene heuffelii") sau iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
Legenda ghiocelului Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe pământ, le-a colorat frumos. Cand a făcut zăpadă, i-a zis: Pentru că tu umbli peste tot, să-ți cauți singură culoarea ce-ți place!". Zăpadă s-a dus mai întâi la
Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_704]
-
verde atât de frumoasă!". Iarbă a refuzat-o. A rugat atunci trandafirul să-i dea culoarea roșie, vioreaua să-i dea culoarea albăstruie, floarea-soarelui să-i dea culoarea galbenă. Nici una nu ascultă rugămintea zăpezii. Tristă și amarata, aceasta ajunge în dreptul ghiocelului, căruia îi spune și lui necazul: -"Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea să. Toate mă alunga și-și bat joc de mine!". Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus: -"Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart
Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_704]
-
galbenă. Nici una nu ascultă rugămintea zăpezii. Tristă și amarata, aceasta ajunge în dreptul ghiocelului, căruia îi spune și lui necazul: -"Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea să. Toate mă alunga și-și bat joc de mine!". Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus: -"Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine". Zăpadă primi cu mulțumire darul ghiocelului. De atunci, ea poartă vesmântul alb că al ghiocelului. Drept recunoștință, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară de
Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_704]
-
vrea să-mi dea culoarea să. Toate mă alunga și-și bat joc de mine!". Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus: -"Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine". Zăpadă primi cu mulțumire darul ghiocelului. De atunci, ea poartă vesmântul alb că al ghiocelului. Drept recunoștință, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară de cum începe să se arate primăvară. Inst. Bugalete Felicia
Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_704]
-
și-și bat joc de mine!". Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus: -"Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine". Zăpadă primi cu mulțumire darul ghiocelului. De atunci, ea poartă vesmântul alb că al ghiocelului. Drept recunoștință, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară de cum începe să se arate primăvară. Inst. Bugalete Felicia
Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_704]
-
orhidee sălbatică (cu specii de: "Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii, Dactylorhiza incarnata"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin ("Linum uninerve"), crin de pădure
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]