5,548 matches
-
fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
lor. e. Factorul de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează legăturile peptidice ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
epiteliale gastrice. Mai mult, aceste celule sunt capabile să secrete cantități reduse de bicarbonat realizând astfel o dublă protecție. Acest mecanism de protecție constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al HCl HCl este secretat activ de către celulele oxintice ale glandelor fundice. H+ din HCl provine din ionizarea apei în celulă () sau din dehidrogenarea glucozei. Ionul de H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme active care necesită consum de ATP (furnizat de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
CCK. Substanțe coleretice sunt substanțe care măresc secreția biliară. Substanțe colagoge sunt substanțe care produc evacuarea bilei (sulfat de magneziu, gălbenuș de ou, frică, smântână). 4.4. Sucul intestinal Sucul intestinal este un lichid tulbure, secretat de celulele imature ale glandelor Lieberkuhn în cantitate de 1-3 l/24 ore; are un pH alcalin (7,6-8) și o densitate de 1010. Compoziția chimică a sucului intestinal. Sucul intestinal conține apă și reziduu uscat din care fac parte ioni și fermenți. Enzimele din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml/zi de conținut intestinal din ileon. La nivel colic este absorbită cea mai mare cantitate de apă și sare, prin fecale eliminându
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
grași cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate în profunzimea glandelor mucoase din porțiunea superioară a intestinului subțire. Are o structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține VIP și un polipeptid apropiat numit PHM-27. Rolurile VIP: stimulează secreția intestinală de apă și electroliți, inhibă secreția gastrică acidă, potențează acțiunile acetilcolinei la nivelul glandelor salivare. Alți hormoni gastro-intestinali Motilinul este un polipeptid care conține 22 de aminoacizi; a fost extras din mucoasa duodenală. Are rol în stimularea secreției acide gastrice. Substanța P se găsește la nivelul celulelor endocrine ale tractului gastro-intestinal; stimulează motilitatea intestinului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
doi acizi grași liberi. Colesterol hidrolaza acționează asupra esterilor colesterolici cu producere de colesterol și acizi grași liberi. Fosfolipaza A2 scindează legăturile esterice ale AG cu producere de AG liberi și 1-lizofosfatide. In stomacul sugarului acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de grăsime în picături
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
majore ale angiotensinei II sunt mediate de receptori specifici de tip AT1. In ultimul timp s-au acumulat numeroase date noi privind metabolismul angiotensinelor și mecanismul lor de acțiune. Aldosteronul este un hormon clasic, din categoria steroizilor, fiind secretat de glandele corticosuprarenale sub controlul angiotensinei II. Aldosteronul acționează la nivelul tubilor uriniferi, unde stimulează reabsorbția sodiului la schimb cu potasiul. Secreția de aldosteron este reglată prin mecanisme de feedback negativ de către natremie și kaliemie. Excesul de aldosteron poate fi un factor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]