4,147 matches
-
Anul nou 1902 și le urează la mulți ani cu cele dorite.” Scârbit de viața din România el se exilează la Berlin, părăsind definitiv țara. Glume primite cu grimase ● Când se întâlnea cu cei de la „Junimea” unde-și citea piesele, glumea pe seama lui Alecsandri, care-l ura de moarte pe autorul „Scrisorii pierdute”, se certa cu Negruzzi și îl irita printr-un mahalagism ostentativ pe Titu Maiorescu. ● La un moment dat, în vârful carierei, i se cere un curriculum vitae. „Nu
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
aminti de accident, de aceea Laurențiu ne-a ”gonit’’ de acasă, mai spuse ea veselă. Eu sunt pe post de bodyguard. Urmăresc respectarea cu strictețe a tuturor procedurilor indicate de medicul terapeut. Altfel nu ne mai primește acasă, continuă să glumească doamna Trifan, bine dispusă. - Dar, chiar dacă mă repet, nu uitați că atât timp cât sunteți în baza de tratament lângă Dalia, profitați și dumneavoastră de dotările noastre, folosindu-le. - Să fiți sigur că voi profita de această oportunitate. Cina se desfășura într-
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
Se cutremură. Totuși crezu că e ceva trecător, o vremelnică slăbiciune... Dar nu fusese așa. Înlemni cu mâna dreaptă suspendată, sperând în revenire. Astfel îl găsise sculptorul, al cărui atelier se învecina cu al lui. Aflat în criză de inspirație, glumea, prietenul trecuse ca să-l salute. Și, de atunci, trăia o noapte prelungită... Groaza beznei îi era amplificată și de neputința de a vedea cu ochii minții. Începuse a crede că fusese orb dintotdeauna și că visase o clipă că ar
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
rezistat până la spital într-o stare foarte gravă, cu rupturi de organe interne. Făcu o pauză, timp în care își aprinse o nouă țigară. Eram numai ochi și urechi. - La puțin timp după ce am ajuns la spital am murit. Nu glumesc. Medicilor le-au trebuit zece minute să mă resusciteze. Au reușit până la urmă. De undeva de sus eu am văzut toate aceste manevre. Nu mă crezi, așa-i ? Rămăsesem fără grai. Încă nu eram pregătit să-i spun că trecusem
CONTINUITATEA VIEŢII DUPĂ DECESUL CORPULUI MATERIAL (PARTEA A CINCEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354021_a_355350]
-
în toată cartea de telefoane! Ce număr este scris? - 2017 de la un capăt la altul. Cu toții avem același număr de telefon. În clipa aceea, o mulțime de oameni a apărut în ușa cabinei telefonice în care mă aflam. Erau veseli, glumeau și aruncau în mine cu confetti. - Haide, m-au chemat, vino, a sosit Anul Nou, a bătut ora zero, este 1 ianuarie 2017. - Dar nu vă cunosc, le-am spus, nevenindu-mi să-mi cred ochilor. Cine sunteți voi toți
PENTRU LUNA IANUARIE APĂSAȚI TASTA 1! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353224_a_354553]
-
la Elvis Presley, un nas potrivit, o gură cu buze subțiri și o dantură frumoasă. Chiar îl plăcea și se gândea cum de nu-l observase până atunci că o privea ostentativ, de pe balconul lui. - Nu erai interesată de mine, glumi Teo! Eu te-am observat de când te-ai mutat; știu și când ai cumpărat mobila, frigiderul, tot. Ina nu știa ce să mai spună. - Ina, te invit marți la un film la sala ARLUS, vis-a-vis de ambasada americană, unde am
CUNOŞTINŢE (CAPITOL DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352646_a_353975]
-
serviciu! - Bine, ți-l dau pe al meu de la serviciu. Eu nu prea caut bărbații, spuse zâmbind, Ina. - Și chiar de nu te găsesc la telefon, știu unde stai, spuse zâmbind Teo. Acum, nu te mai las să-mi scapi! glumi el. Teo și Tudor au plecat. Ina a rămas singură și nu mai știa ce să creadă; era bulversată de ceea ce i se întâmplase. (fragment din romanul "Ape limpezi, ape tulburi") Referință Bibliografică: Cunoștințe (capitol de roman) / Vasilica Ilie : Confluențe
CUNOŞTINŢE (CAPITOL DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352646_a_353975]
-
fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
bine, n-ai voie să curmi suferința unui condamnat, decât plătind cu aceiași monedă. Dar spune... Să te-aud... -Ei bine, nanoroboții transmit impulsuri electrice și cu puțin efort mental poți crea un ecran cu propria ta minte! -Glumești! -Nu glumesc de loc. Andermenii sunt specialiști în așa ceva. Doar știi că sunt dintre ei care au fost forțat implantați cu nanoroboți și apoi au reușit să se refugieze pe teritoriile lor. Ei bine, nanoroboții n-au nici un efect asupra lor. -Nu
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
se degaja în momentul impactului. Pleată a intrat în subsol urmat de noi ceilalți. Subsolul clădirii era imens. Tu unde erai Shantal în momentul când am intrat? -Drept să-ți spun nu mai știu Arc. Eram printre ultimii oricum. -Pleată glumea, poantele lui obișnuite pe care le repeta într-una în căști. Dintr-o dată ce să vezi? Pista de beton pe care ne mișcam s-a-nmuiat ca untul și toți ne-am pomenit până la glezne în betonul moale care părea că atunci fusese
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
acasă, doresc să-i vorbesc câteva minute?” spuse cu ironie Silviu. De fapt de câte ori vorbea cu cineva afișa un aer de superioritate și ironie încât cu greu discerneau oamenii care vorbeau cu el dacă într-adevăr vorbea serios sau doar glumea. „Intră te rog Nicolae este în sufragerie”, îi spuse Sandu. Intrând în sufragerie și dând cu ochii de Nicolae, fața lui Silviu arăta și mai mult dispreț, pe când Nicolae se încruntă ca omul ce vede deodată un lucru ce îi
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352716_a_354045]
-
lampioanele păcătoșilor îngeri, femei frumoase mă înconjoară. Esti pervers , spune o hârcă, piei, hârcă, piei, viața mea este ca un cristal de nesdruncinat din strânsoarea fericirii.Copiii au desenat în lagărul de la Terezin, au putut desena, un fel de a glumi cu moartea, cum numai copiii pot glumi, desenele lor au rămas caraghioase, strâmbe, glume triste, iar micii lor autori plutesc pe cer, nori albi, zâmbesc ștrengărește, dar pe pământ nu vor mai reveni, probabil, niciodată.... Ca nunțile ăn vreme de
AFARĂ DIN VIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353558_a_354887]
-
Esti pervers , spune o hârcă, piei, hârcă, piei, viața mea este ca un cristal de nesdruncinat din strânsoarea fericirii.Copiii au desenat în lagărul de la Terezin, au putut desena, un fel de a glumi cu moartea, cum numai copiii pot glumi, desenele lor au rămas caraghioase, strâmbe, glume triste, iar micii lor autori plutesc pe cer, nori albi, zâmbesc ștrengărește, dar pe pământ nu vor mai reveni, probabil, niciodată.... Ca nunțile ăn vreme de război, cuvintele, frumoase adăposturi, îmi amintesc de
AFARĂ DIN VIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353558_a_354887]
-
le făcea Mirelei, la un moment dat îi mărturisi că-și va lua concediu zece zile și că va pleca în Austria împreună cu familia - familia, fiind alcătuită din fratele său cu soția. Bineînțeles, Mirela îi ură distracție plăcută! în concediu, glumind cu el, spunându-i să aibă succes la austriece, dar știind că-i va fi dor de el și că-i va lipsi foarte mult. Și-au luat rămas bun unul de la celălalt prin intermediul telefonului, că bineînțeles, între timp facuseră
CEALALTĂ MIRELA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353615_a_354944]
-
și buna dispoziție, să nu pară ridicol în fața amicilor de la masă. Era un ghem de nervi și îi era teamă să nu răbufnească instantaneu. Nici atențiile șatenei care nu se mai dezlipea de el nu-i mai satisfăceau orgoliul. Andrada glumea cu toată lumea, vorbea, râdea, numai lui nu-i adresa niciun cuvânt ignorându-l total. Îi venea să-l strângă pe Marian de gât. Chiar să-i fi povestit fetei despre pariul lor ca să-i capteze atenția și să evite cheltuielile
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
care sper să te bucure, așa cum m-a bucurat și pe mine. - Da? Și care ar fi aceea ca să încep o nouă săptămână cu dreptul? - Cristian este îndrăgostit pe bune de tine. - Hm! Ce glumă mai este și aceasta? - Nu glumesc. Mi-a povestit ce s-a întâmplat între voi și vrea să-și ceară scuze personal. - Cum adică, ți-a povestit? Ce ți-a povestit de fapt că s-a întâmplat? întrebă ea pe un ton iritat. - Multe nu prea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Aaa, scuză-mă. Nu știu ce mi-a venit. Îmi era teamă că nu vei accepta întâlnirea și poate că m-ai luat prin surprindere sosind din sens invers, de unde nu te așteptam... - Numai pentru atât trebuia să mă strângi de gât? glumi fata. Pot apare în sufletul cuiva drag de pretutindeni, nu numai dintr-un sens anume. - Din dragoste și nu din alt motiv te-am strâns în brațe. - Să te cred? Mulțumesc pentru frumoșii trandafiri. Este al doilea buchet pe care
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
exclamă mama copiilor . Ce?!... El e de film la ora asta?!... L-as că-i arăt eu film!... - Să nu uiți să-i spui asta când o veni acasă! comentă pădurarul și-și văzu de-ale lui. Nu era de glumit. Ionică nu mai venea acasă, deși era aproape ora de culcare. Unii s-au și culcat deja. Dar n-aveau tihnă și somn. Soția pădurarului nu putea să se culce nicicum. Unde o fi Ionică? Când situația deveni critică, iaca
CASA PĂDURARULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353738_a_355067]
-
de ani și care mi-a urmărit evoluția. Al doilea a fost vărul lui, poetul Marcel Gafton, care avea un șarm deosebit, mă întreba mirat dacă știu ce am scris într-o anume poezie... și-mi spunea, tot entuziasmat și glumind: „dă-mi mie acest vers”... Al treilea a fost poetul Nicolae Ioana care mi-a apreciat versurile și a scris un articol elogios. Dar când am încercat să public, materialul a fost refuzat de marile edituri din Capitală, iar manuscrisul
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
corupt” pe creștini deschizându-le pofta de ”bisericuțe și ierarhii”, înfrânând astfel propagarea Cuvântului până la marginile Pământului a Sfintei Sale Învățăturii, până acum ar fi revenit Hristos și a treia oară, nu numai a doua” - zicea un evreu mesianic bătrân, glumind cu mine!... Într-una din dimineți, ducându-mă la Biserică după cum îmi și era de-acum obiceiul, îl găsii pe Heiki stând de vorbă cu unul, Carol Roberth, un evreu în vârstă de optzecișișase de ani venit din România odată cu
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
un restaurant prin Tel-Aviv, unde mă duceam să mai beau o cafea, căci mi-am câștigat repede, și între voluntarii Hostelului ca și între toți cei care m-au cunoscut, acest ”renume” de înverșunat cafegiu. Râzând, chiar le spuneam, când glumeam pe tema cafelei, că ”Eminescu, cu ajutorul cafelei a putut atinge Nirvana!”, vorbe ce provocau românilor nestăvilite torente de râs... Coborând într-o seară deci în Camera Albastră a Hostelului, am zăbovit cam o jumătate de oră, fixând eventualele figuri noi
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
atât de crudă? Copilul ei bolnav ce acea boală cumplită nu putea fi oare vindecat și altfel? Când l-am auzit pe bătrânul meu maestru că o să ia asupra lui boala copilului și acesta va fi sănătos, am crezut că glumește. Așa ceva nu se poate. Mintea mea refuza această posibilitate, dar, iată că maestrul a avut ca de fiecare dată dreptate. Încă de atunci știa că trupul lui bătrân nu va putea învinge boala, știa că se sacrifică. Mama aceea și
MOARTEA MAESTRULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354220_a_355549]
-
pentru o oră! Îți plac plimbările cu barca pe lac? - Îmi plac dar să nu mă pui să vâslesc că nu mă pricep! - Ha, ha, ha! Pot să te învăț dar mi-e teamă să nu cădem amândoi în lac! glumi el. Era o zi călduroasă, strălucitoare, cu cer senin. Doar câțiva norișori albi se vedeau pe cerul albastru iar razele soarelui se jucau cu ei. Din când în când se ascundeau după nori iar ei parcă le-ar fi spus
ÎNTÂLNIRI (FRAGMENT DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354214_a_355543]
-
Autorului Privesc atent în jurul meu, La oamenii ce-i întâlnesc, Să-i ascult și să-i privesc, Nicicând nu mă plictisesc. Merg prin parc și îi privesc, Cum se plimbă și vorbesc. Unii stau și doar gândesc, Alții aleargă sau glumesc. Unii râd, iar alții plâng, Unii-s tineri, iar alții bătrâni. Unii-s sprinteni merg grăbit, Alții-ncet că-s obosiți. Cei mai tineri sunt grăbiți, Cei bătrâni sunt obosiți. Unii zâmbetul își poartă, Fericiți de a lor soartă. Alții
PRIVESC ATENT ÎN JURUL MEU, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354567_a_355896]
-
cu pălăvrăgeala ta. -Este o zi minunată, cum să dormim? Până și bătrânul Soare este în formă! -Hei, obrăznicătură, pe cine faci tu, bătrân? Acum te ard! -Ei..e așa..o vorbă de-a tinerilor ... nu trebuie să te superi! Glumeam. -Ce tot sporovăiești acolo, micuțule? auzi vocea profundă a Crinului Imperial. -Chiar așa! Ne tulburi somnul de frumusețe, nesuferitule! se zburli Păpădia. -Ei lasă, madam Zbârlici, că nu ți se ofilesc „fulgii”! Nu mai face atâta tam-tam. E un copil
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]