2,459 matches
-
mângâie pe cap și-i zise: -Fiecare om are destinul său! Dialogul lor fu întrerupt de Ionuț, care intrase în curte călare pe un armăsar frumos numit Murgul. Tocmai se întoarse din satul Daia, unde a fost chemat de un gospodar care avea o vită bolnavă. El se opri schimbând câteva vorbe cu domnul Gherasim, care se ocupa de animale, apoi dădu buzna în camera Ioanei. Aici, foarte surprins dădu cu ochii de doamna Angela. -Bună seara, zise Ionuț, ocolind privirea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
izbucni într-un râs nestăpânit. Speriase o vacă! Uitase că pe drumul îngust pe care rareori treceau căruțe, oamenii își lăsau vitele la păscut. Numai toamna, când începea culesul viilor și recoltatul legumelor, drumul era circulat. Uite așa, din cauza unui gospodar care-și lăsase vaca la păscut, s-alesese cu o spaimă grozavă. Într-o vară, când era prin clasa a treia primară, îl însoțise pe tata la prășit harbujii, fasolea și pătlăgelele roșii. Odihnindu-se, (recunoștea că tata îl menaja
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
-i zic tatii ce-am pățit?“ se-ntreba, strângându-și la piept mâna îndurerată. Pe-nserat merse cu unchiul, fratele mamei fost ofițer în armata rusă, la nașul său de botez, Vasile a’ lui Tofan, la care întâmplător mai venise un gospodar, felcer în sat. Acela-l privise lung: Băiete, de data asta eu ți-s nașul, da’ să nu ți-l faci de râs pe ăsta adevărat! Îl privi pe Vasile a’ lui Tofan: - Dacă mă vindec nașule, o să-ți păzesc
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de a se ști mereu cu mâna strâmbă. Printre sughițuri, reuși să îngăime: - Nașule, promit să suport totul în liniște, numai nu mă lăsa așa! Nici să mă îmbrac singur, n-aș reuși c-o mână! Din nou îl luă gospodarul în brațe, nașul îi trase mâna, el strângea din dinți. Se încuraja: Mă chinui acum, dar mâine, dacă mâna îmi va fi ca înainte, poate-o să râd de frica de acum.” Așa se-ncuraja la fiecare necaz: ,,Ce-i
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
suferise din cauza rănilor căpătate în timpul războiului, și psihic din cauza prizonieratului. Cu gândul la tata, se-ntoarse în timp. În vremurile bune, pe când era copil, într-o seară de iarnă târzie, întunericul își dovedise supremația asupra zilei, alungându-i pe gospodari în casă, tare devreme. Lui, fiind mezinul familiei, tata îi povestea. Odată, pe înserat, împreună cu doi camarazi reușise să evadeze din lagăr. Acum regreta că nu-l întrebase mai multe despre fuga din acel loc, probabil împrejmuit cu rotocoale de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
spre Cotnarul cu nuanțe gălbui. Invitația m-a trezit la realitate. - Și zici că ai porcul bolnav? îl întreb eu. - Da, și tocmai acum când trebuia să-l tai de Ignat. Imaginați-vă cum o să mă simt eu când toți gospodarii din sat mănâncă pomana porcului și eu nu? - Este ca un blestem, zice fratele tânăr, ștergându-și fața transpirată de căldură și băutură. Întreb: - Și zici că este abătut, nu doarme și are urechile lăsate în jos? Apoi continui: - Sunt
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
în ea urmând să se consume ceremonia de înmânare a 29 de diplome diplome de cetățean de onoare, diplome de onoare și diplome de excelență unor oameni care, prin activitățile lor de dascăli, ingineri, cercetători, poeți, dar și de buni gospodari -, și-au consacrat numele în cartea de suflet a comunei. Apoi, Fanfara „Bârlădeanca“, alături de Silvia Ene, face să trepideze mesele de veselie ca-n Moldova și veșnicie, ca la sat. A cântat apoi Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Fuego. Au urcat
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
flăcăii din comună, ce vor îmbrăca costumele căiuțiilor, al caprei, caută și împacă muzicanți Îlăutariă care îi vor însoți la parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului în ultima zi a anului, apoi se transferă pe la casele gospodarilor, a fetelor de măritat și pe la rude, ducând cu ei și urăturile de bun augur. Tonul plugușorul sau uratul, este dat de către copii care, în ultima zi din an, în preajma amiezei, încep a umbla pe la case, rostind urături și primind
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
gospodării, pe medii de rezidență; raportul dintre quintila superioară și cea inferioară a distribuției populației după nivelul veniturilor; rata sărăciei persistente; distanța mediană relativă; coeficientul de variație al ratei somajului pe regiuni; rata șomajului de lungă durată; proporția populației din gospodariile fără persoane ocupate; proporția tinerilor de 18-24 ani care au părăsit de timpuriu sistemul educațional; raportul dintre numărul persoanelor din quintila inferioară și cea superioară care își apreciază starea de sănătate ca rea sau foarte rea; rata sărăciei la pragurile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Ștefan cel Mare (1457-1504) domn al Moldovei domnia lui Ștefan a deschis o nouă etapă în istoria Moldovei și a poporului român; -în timpul său Moldova a cunoscut o perioadă de înflorire în toate domeniile; o a fost un bun gospodar, domn destoinic, geniu militar și diplomat, susținător al armatei și al culturii: a întărit instituția domniei descurajând acțiunile boierești; a sprijinit biserica; a sporit rolul dregătorilor de la curte; a urmărit întărirea armatei și a sistemului defensiv; a urmărit să evite
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Moldovei, der Fürst von Moldau”. Se explică astfel denumiri precum Neagra Vlahie, Maurovlahia, morlaci etc. Pe de altă parte trebuie avut în vedere faptul că vlah a fost interpretat în limbile germanice prin black “negru”, ceea ce explică și Marea Neagră. Io, gospodar, voievod sunt cuvinte din titulatura domnitorilor români pe care Hasdeu le consideră de origine slavonă, legate de folosirea de către români a primei limbi scrise a slavilor în administrație, în practica cultului ortodox și în cultură. Despre Iω̃ afirmă, după
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost nevoit să se retragă cu oastea lui în Ardeal, de unde urmașii lui, intitulați cu Ιω în cinstea înaintașului lor, descalecă voievodatele extracarpatice. În aceste condiții singura origine plauzibilă a acestui titlu rămâne pronumele personal de persoana întâia singular: eu. Gospodar este cuvânt compus, ca și Jupiter al latinilor: gospodar și Ju-piter. Părțile componente ale acestor nume sunt atestate în greaca veche ca substantive aparte folosite într-o sintagmă în care cel de al doilea funcționa subordonat primului ca apoziție: Ζευς
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ardeal, de unde urmașii lui, intitulați cu Ιω în cinstea înaintașului lor, descalecă voievodatele extracarpatice. În aceste condiții singura origine plauzibilă a acestui titlu rămâne pronumele personal de persoana întâia singular: eu. Gospodar este cuvânt compus, ca și Jupiter al latinilor: gospodar și Ju-piter. Părțile componente ale acestor nume sunt atestate în greaca veche ca substantive aparte folosite într-o sintagmă în care cel de al doilea funcționa subordonat primului ca apoziție: Ζευς πατήρ (άνδρον τε Θεον) “Zeus, tatăl (oamenilor și al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
πατήρ (άνδρον τε Θεον) “Zeus, tatăl (oamenilor și al zeilor)”. Situația aceasta, în care Zeus apare în sintagmă ca element dominant, este ulterioară, rezultată dintr-o structură primară, în care zeus = geos era obiect posedat de către pater, astfel că românescul gospodar însemna la origine “al pământului stăpân”. Comparând formele gospodar și Jupiter observăm că în forma latină (Ju-piter), ca și în cea umbrică (Iu pater), a fost anulată terminația posesivă -s prezentă la Jovis, forma de genitiv a lui Jupiter, formă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
marca faptul că “singur tatăl avea dreptul de proprietate în vechiul drept roman, ca și în rest, în vechiul drept i.-e.” (DELL, la pater). Atunci a fost adăugat înaintea lui pater genitivul geos, zeus “al pământului”, de unde Jupiter și gospodar. Lumea slavă a dezvoltat din substratul tracic pe de o parte forma gospod(ĭ) pentru a denumi zeitatea unică, deseori în îmbinare cu bog (înrudit etimologic cu bogat), iar pe de altă parte pe gospodin (pl. gospodá) cu sensul laic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe de o parte forma gospod(ĭ) pentru a denumi zeitatea unică, deseori în îmbinare cu bog (înrudit etimologic cu bogat), iar pe de altă parte pe gospodin (pl. gospodá) cu sensul laic de “domn”. Din același substrat unic românescul gospodar a evoluat în sfera laică ajungând să însemne în dacoromână: 1) Domn, prinț; 2) Om care are casă, vite și toate cele trebuitoare la gospodărie, țăran cu stare, mic proprietar, econom; 3) Om care știe să-și administreze bine gospodăria
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dar crede pe om când n-are... și, la nevoie îl ajută“. „...Are suflet delicat și inimă bună, mai ziceau unii... vorbește limba neaoșă, moldovenească, poate pentru că‟i din mediul de țară, din Negreștii Vasluiului!“. La o masă petrec niște gospodari, încă de dinaintea amiezii, și beau de sting... - Bună-i, măi zghihara ‟iasta... da‟ șî Frâncușa‟i grozavî! ..zice unu‟ lăudând soiurile de vin de Huși. - Da‟i mai strașnică tămâioasa... ori, mai cu samă busuioaca di Bohotin ..zice altul. Nu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
inventiv; Va mai sta cu leacul dat; Și i-a stat! Definitiv! GÂND SINISTRU Să-mi declar averea?! Toată!? E-un gând prost, ba chiar... sinistru; Făr-avere, făr-de-amantă, Aș fi ce fel de...ministru!? CAUZĂ SAU...EFECT?! Prea bogat, dar ...gospodar, De opt ani e bun primar; Bogăția-ntreb...direct: E cauză ori...efect?! NEMURIRE Pentru excelenta-ți carte Bani n-ai primit ca prețuire; Ai carte! Dar...n-ai parte, Decât de...NEMURIRE! AFECȚIUNE Cu ce cuceresc...studente, De la Școala
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
un oarece... individ, Neo-nu știu cum, vorace și-avar, Ca omida păroasă-n....stejar?! BURSUCII APOLITICI La Văleni în nuș’ce huci, Într-un teren abrupt, nisipos, Locuiau circa...optzeci de bursuci; Vizuini suprapuse pe sus și pe jos; Harnici, gospodari, gospodine, Munceau! Dar...aveu cămările pline! Fiind...oarecum...primitivi, Nu erau comunicativi, Nici...amabili, Și deloc... sociabili; Nu mergeau nicicând la adunare, Sistematic lipseau la...votare! Că...bursucii, ca bursucii, Aveau singura grijă a șuncii! În Văleni...probleme erau de
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
odată ca niciodată, acum mii de ani, un loc unde era mereu cald. Acolo își găsiseră sălaș, ferindu-se din calea jivinelor și a altor oameni potrivnici, mai multe familii a căror origine mergea până la strămoșii daci. Sătenii erau harnici gospodari și se ajutau la strângerea grânelor și a tuturor bogățiilor dăruite de pământul roditor. De asemenea, creșteau numeroase animale, datorită pășunilor mănoase și izvoarelor de apă cristalină, care se iveau tainic din întunecata pădure, întinsă de-a lungul așezării. Oamenii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
suflarea aștepta cu mâncăruri alese și băuturi meșteșugite oaspeții care adăstau în acel loc feeric, desprins parcă din scrierile evlaviosului călugăr Zagavei, despre viața de apoi. Ca orice așezare omenească, satul era condus de un staroste, Vasile, cel mai vrednic gospodar, de care trebuia să asculte orice locuitor. Moș Vasile, căci avea peste șaizeci de ani bătuți pe tâmplele sure, avea doi copii, Vasilică și Ionică, la care ținea ca la ochii din cap. Așa de mult îi iubea, încât le
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
stăpână pe acele meleaguri, până când Sfarmă Piatră, Crăiasa și Craiul au luat-o și au închis o în peștera Uitării. Dar, totdeauna, s-au găsit prin acele locuri câțiva voinici, care au adus-o înapoi, bucurând copiii și înveselind casele gospodarilor dornici de petrecere. Nici Baba Iarnă n-a rămas datoare. Pentru jertfa moșului Dumitru, a hotărât să-și plimbe singură cojoacele, întorcându-se, în fiecare an, în Peștera Uitării, istovită de izbiturile Crivățului, tăișul Gerului și de atotputernicia mantiei albe
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Miletinului, la care se putea ciocni un pahar de vin de Cotnar, și să aruncăm o privire spre curtea boierului Iordache. Avea clucerul Grigore Iordache o bucată de vie spre Horodiștea Cotnarilor, înâlțându-și aici trainice ziduri, care apărau hambarele Domniei. Gospodar din fire, grecul se înconjură cu slujitori destoinici, care apărau avutul magaziilor domnești. Avea și boierul o slăbiciune, pe Ilie, o odraslă pricopsită pe la curtea sa, pe când băitanul avea vreo zece ani, gurile rele asemuindu-l cu Iordache, chiar dacă și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
vântului. Bărbatul, țâfnos, înfșăcă furca, aburcă fânul în spate și porunci băiatului cel mare, Ivan, să aducă, la ușa grajdului, fânul rămas. Porni, hotărât, prin pârtia reavănă, dar se întoarse auzind glasul demult știut al vecinului Dimitrie: Ceas cu noroc, gospodar! Nu vrai să-ți dau din norocul meu? Ho, Ivan, davai tabac? Nu te-ai putut rupe de limba rusă, cazac necredincios? Astăzi, n-am luat nici un boț de mămăligă! Ai uitat că-i ajunul Crăciunului, păgânule? strigă răspicat Fetea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]