1,645 matches
-
pentru a relua plimbarea pe alte străzi strategice... Ajungeam acasă tocmai seara, obosiți dar... fericiți. Soția mea își exprima adeseori nedumerirea: cum de poate să facă față atâtor programe sahaj fără a simți epuizarea, fără a-și neglija îndatoririle de gospodină? - și, credeți-mă, nu reușeam să găsim un răspuns coerent în logica pământeană. Explicația o găseam doar în energia și entuziasmul de care debordam cu toții, toți cei ce, cu mândrie ne numeam sahaja yoghini. Așa ne-am manifestat în primii
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
S. Netea un comentariu al cărții „Înfruntarii” tipărită în 1871, „Istoria banului și datoria României”, de Șt. Moldovan, care făcea referiri concrete și la Tezaurul României depus la... Moscova; „Socialismul și formele lui” de N. Sorin, „Chemare către gospodarii și gospodinele din Moldova întreagă” de Petre Poni, membru al Academiei Române, prilejuit de marea Expoziție agricolă a Moldovei întregi ce avea să se deschidă în septembrie 1923 la Iași. Mai semnau: Maxim Boscoianu, At. Mitric, D. Prosincu, Tucu Călin, Orest Horea Pașcanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o constatare de la Oficiul școlar Costâna din 18 iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică, țesută de gospodine și lucrată din lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vitele cornute”, ambele de I. Bodnariuc, agronomul - regional; „Compostul” (gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii!” de P. Halippa din Foaia Plugarilor - Chișinău. Revista Agricultorul publica multă reclamă comercială, dar și materiale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
practice pentru sătence dar și pentru orășence - de Cornelia Vântu; Realizarea de jucării din restul de stofă - de prof. M. Botescu, dar și versuri, colinde culese din diferite localități de elevi, până și de cei din clasa I. Utile pentru gospodine sunt diferitele preparate realizate din carne de porc, mâncăruri de post, o listă de bucate pentru cele trei zile ale Crăciunului și noaptea Anului Nou, aperitive, sfaturi practice pentru făcutul săpunului în casă, curățarea ștergarelor de borangic, curățirea cojoacelor etc.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui martie ’53, le-am auzit pe cele două fete-femei Ostfeld plângând și rupându-și părul cu hohote înalte, dincolo de ușa de sticlă ce ne despărțea și îngustul vestibul. Dna Ostfeld, par contre, era „dulceața pe pământ”: mică, grăsuță, bună gospodină, stăteam ore întregi în bucătăria comună - eu nu aveam acces la baie decât prin curte -, un personaj decupat din Gogol sau din Ury Benador, „gata descrisă”, un aliat al meu contra celor doi Segall, cam dușman de clasă cum eram
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță. Povestea pe care-o va auzi când va fi mare despre nenorocirea acestui genial prietin al copilăriei lui... 10 Iulie 1925 Ungheni. Găzduire la un gospodar bun: Crețu. Dimineață, când plecăm, întreb pe gospodină, care pleca la prășit: Pe cine lași acasă, în lipsa d-tale? Pe fată? Da, pe dumneaei. Acest dumneaei am aflat pe urmă, însemna că fata e la școala normală de învățătoare, în clasa a V-a. Și tatu-său și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
această mare mișcare de civilizare a satelor. În raionul Manciajschi patruzeci de sate au dobândit curent electric, fie transformând morile de apă în stațiuni hidroelectrice, fie cu mașini cu aburi, unde nu erau pâraie. Progres la învățătura școlarilor; a lucrului gospodinelor. Oamenii nu se mai culcă odată cu găinile. Apa se încălzește în căzănelul electric; mâncarea în reșou. Vacile se mulg cu aparate electrice. Grădina se stropește cu ajutorul puterii electrice. Gospodarii treeră, vântură și usucă grânele, taie nutrețul vitelor, macină, scot apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de valorificare a lor prin mânuirea firului), este momentul conștientizării puterilor proprii. Fetele harnice fac acum promisiuni maritale și, dintre ele, numai mezina poate să aducă pe lume prunci cu însemne astrale. Petru Caraman consideră cusutul drept caracteristică a fetei gospodine, „lucrul cel mai nobil. De cele mai multe ori îl aflăm ca motiv de cadru fără importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii lui Grigore și Gheorghe n-au avut nici un stup. Mama mea, Pachița lui V. S. Iftimie și a Ancuței I. Roșca, era de statura mijlocie, harnică, religioasă, bisericoasă și foarte bună mamă și foarte bună gospodină și frumoasă și drăgălașă. Și de cumințenie rară. Nu așa tare de voinică. Dar și muncea foarte mult. A născut 9 copii: 4 băieți și 5 copile, mai frumoși unul decât altul. La 2 ani după mine a născut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
biata mamă cu multe lacrimi, l-a plâns bietul tatăl meu și tare mult l-am plâns eu că mi-a fost foarte drag. Apoi mama a născut o copilă Frăsina, care a trăit numai 3 ani. Și parcă era gospodină de când lumea, așa vorbea și spunea ghidușii. Iar mama zicea: "tare mă tem să nu facă broasca mușuroi"! Și a făcut broasca mușuroi, că Frăsinica a răcit și așa voinicuță și foarte deșteaptă a murit și ea! A născut mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că a tăiat în pădure și deși avea atâția ani, n-a înjurat nici de mamă. Dar în ziua de 11 august 1970, într-o poiană în Râșca a fost trăsnit el și cu nora sa Alexandrina care era o gospodină de mare vrednicie. Și la urmă a născut în 1900 pe Iosif, care trăiește și azi. Îi foarte deștept, dar mai smucit 14. Eu am fost cel dintâi copil născut la părinți. Eu i-am legănat pe toți și le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încă 35 de ani, adică 115 ani. Gheorghe Apopei cu Zoița a avut 4 fete și un ficior. O fată Smaranda era mama tati; 2) Anica Ursăi era mai sglobie; 3)Ruxanda lui Costache Mărzan nu era frumoasă, dar bună gospodină și 4) Savastița lui Toader Macovei. Toader Macovei era un om de rară frumusețe și de rară vrednicie. L-am cunoscut, că venea la noi la hram. Costache Mărzan era rotar și sta în Fălticeni la o casă a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bine. A luptat la Mărășești cu gradul de căpitan. Deci a fost cineva. Și a fost de mare modestie. I-a murit soția dintăi, dna Adela, soră cu dna învățătorului Gh. Lavronschi din Dorohoi. Amândouă surorile au fost foarte bune gospodine și de mare cinste și rară vrednicie. Să le fie veșnică amintirea. Eu i-am cunoscut în timpul războiului din 19161918. La Istorie și Geografie asculta Ioan Mitru, directorul Școalei Normale. La Istorie m-a întrebat despre Matei Basarab [24] și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mecanicului Edmund Vișec din Bacău, unde am stat eu în 1916-1917. Și iată ce ne-a spus: Maria soția lui Edmund Vișec a murit cu amândouă picioarele tăiate de tren în chinuri groaznice, ea care a fost un odor de gospodină, de hărnicie și cumințenie. Și el mâncând niște conserve de Paște s-a intoxicat și i s-au umflat picioarele foarte tare și a murit intoxicat, el care a fost un om de mare bunătate și mare modestie. Și așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Fălticeni. Bătrânul Zingher avea un ficior Ricard, care ducându-se la război a dezertat la nemți și 2 fiice Natalia și Olga, care au rămas nemăritate. Natalia era mai mare de ani și Olga mai tânără. Amândouă erau foarte bune gospodine și foarte cuminți. Și ne-au făcut foarte mare bine, dându-ne ce noi nu aveam: tacâmuri. Pe tatăl lor Vențel Zingher l-au omorât niște copii răi, l-au băgat cu capu în apă și i-au luat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o casă frumoasă și spațioasă, în satul bunicilor dinspre mamă, cu gândul să se retragă în ea la pensie; până atunci stăteam în ea doar din când în când, vara, în rest la Noua Suliță. Era în noaptea de înviere; gospodinele înconjurau biserica din centrul satului, așteptând, conform datinii, în mâini cu coșurile de pască, cozonaci și ouă roșii, să vină preotul. Acesta veni târziu pe la 4 dimineața (mai slujise începând cu orele 12 noaptea încă la trei patru biserici din
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
multe ori zvonuri alarmiste ne scoteau din casă, după care reveneam înapoi. Povestea mamei după arestare, am aflat-o mai târziu, când după multe luni a reușit să se întoarcă acasă. Mama era o femeie deosebită, energică și foarte bună gospodină. Absolvise 7 clase în limba germană, a știut să transmită copiilor ei dragostea de carte și a urmărit să ne dea o educație sănătoasă. Dorința ei din vara anului 1940, de a solicita repatrierea familiei în Germania unde avea o
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
Maniu, Cincinat Pavelescu, epigramistul, Ionel Teodoreanu, romancierul. În afara preocupărilor serioase care căpătau viață aici, devenind proiecte sau opere literare, îi chema atmosfera liberă, dezghețul discuțiilor, călătoriile lor cu gândul sau cu pasul mereu în efervescență, soția gazdei lor fiind foarte gospodină și ospitalieră ca și amfitrionul. Biroul poetului era amenajat în camera de la stradă, pereții îi erau aproape în întregime acoperiți cu cărți, puțin loc mai era destinat mobilei - o masă, o etajeră, câteva scaune...Pe pereții înalți ai camerei poetul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în gură. N-am putut deosebi ce coloare aveau ochii ei, pentru că erau duși în fundul capului, acoperiți de niște sprincene brumării mâncate ca de șoareci, iar bărbia mai, mai că i se lipise de vârful nasului. Ea era, se vede, gospodina casei, căci purta în brâu un smoc de chei. Manolucă se apropie de dânsa, îi spuse câteva vorbe la o parte, pe care noi nu le-am auzit, apoi dânsa clătină din cap în chip de ascultare și plecă. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
teama lui ca nu cumva căsătoria să-l ducă la ruină, el își luă într-o bună dimineață inima în dinți și se însură cu o femeie care, spre norocul lui, s-a întâmplat să fie vrednică, de treabă, bună gospodină, și care l-a deprins să nu-și mai hrănească musafirii cu alune, ceea ce nu l-a împedecat să-și îndoiască, ba chiar să-și întreiască averea. De atunci i-a fost casa, casă, și masa, masă. Colțata cea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-i mai convingi pe oameni să mai cumpere încă unul. A fost un caz nostim, când o firmă care producea detergenți, a făcut o prospectare a pieții. Reprezentanții ei au fost din casă în casă și le-au întrebat pe gospodine, cât de des spală ele ferestrele locuinței. Majoritatea au spus: „cam o dată pe lună, plus la marile sărbători”. În baza acestor informații, firma a adus pe piață o mare cantitate de detergenți pentru spălarea ferestrelor, dar au constatat cu stupoare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cantitate de detergenți pentru spălarea ferestrelor, dar au constatat cu stupoare că vânzarea a rămas mult sub valorile așteptate. Gândind că au făcut ceva greșit, aceiași reprezentanți au fost din nou din casă în casă, dar au întreba altfel pe gospodine: „cât de des spală geamurile vecina Dumneavoastră?” Și spre uimirea lor, gospodinele spuneau: „cel mult o dată pe an, poate chiar mai rar”!?! Iată cum se stabilește adevărul, iată unde se ascunde el. Tot cu referire la obținerea unui loc de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vânzarea a rămas mult sub valorile așteptate. Gândind că au făcut ceva greșit, aceiași reprezentanți au fost din nou din casă în casă, dar au întreba altfel pe gospodine: „cât de des spală geamurile vecina Dumneavoastră?” Și spre uimirea lor, gospodinele spuneau: „cel mult o dată pe an, poate chiar mai rar”!?! Iată cum se stabilește adevărul, iată unde se ascunde el. Tot cu referire la obținerea unui loc de muncă, la fel în țară ca și în străinătate, trebuie să găsești
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar ambulant cu cren vurști calzi, serviți cu hrean, cu vin fiert și pâine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]