2,903 matches
-
care o reprezintă. Tot la Florența, unde artiștii profită în același timp de prosperitatea orașului, de generozitatea familiei de Medicis și de noua considerație de care se bucură profesiunea lor, Fra Angelico exprimă o mistică senină într-o tehnică încă gotică, în timp ce Masaccio, din contra, inaugurează în frescele din capela Brancacci o artă care, prin simțul reliefului și al expresiei anunța arta Renașterii, ca și cea a toscanilor Botticelli, Gozzoli, Paolo Uccello, Pierro della Francesca, a sienezului Simone Martini, a mantuanului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la curtea Franței, Jean Fouquet execută portretul Agnései Sorel, favorita lui Carol al VII-lea, în timp ce în Burgundia lucrează mari pictori flamanzi, ca Van Eyck și Roger van der Weyden. Arhitectura cunoaște o evoluție asemănătoare, în secolul al XIV-lea, goticul triumfa încă în Domul din Milano, dar la Florența, Brunelleschi se inspiră din bazilicile și decorul epocii romane pentru a construi Santa Maria delle Fiori, deschizînd astfel o nouă cale care va conduce, prin respingerea Evului Mediu considerat barbar, la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
același timp pe unitatea de civilizație și pe diversitatea formelor sale de manifestare. Această unitate în diversitate este ilustrată de avîntul artistic al Renașterii. * Apărarea și ilustrarea limbii franceze, (n. trad.) Epoca de aur a Renașterii italiene Renunțînd la stilul gotic chiar în momentul în care acesta iumfa în restul Occidentului, începînd din secolul al XV-lea, Florența a devenit teatrul unei adevărate înfloriri artistice. Încă din primele decenii ale secolului își fac apariția temele și tehnicile care vor caracteriza arta
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante, Petrarca și Ariosto). Strălucirea clasicismului roman este distrusă brusc în 1527, cînd trupele imperiale jefuiesc Roma. Alte centre artistice preiau atunci ștafeta. Mai ales Veneția, care, după ce a rămas timp îndelungat fidelă artei gotice, devine adepta școlii florentine și romane și dezvoltă o puternică școală de pictură reprezentată de Tizian. Fiecare curte princiară din Italia de nord protejează un artist celebru. Dar inspirația viguroasă care a creat bogăția artei italiene de la sfîrșitul secolului al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
concesiilor făcute păgînismului de către Renaștere. Dar, chiar în momentul în care capitala noii arte este jefuită, alte mari orașe ale Europei occidentale îi iau locul. Probabil, cea mai puternică influență a Renașterii se produce în Franța. Pînă către 1520, arta gotică este aici încă în plină perioadă de dezvoltare, în arhitectură (Saint-Gervais din Paris, Gisors, fleșa nordică a catedralei din Chartres), în artele decorative (vitraliile catedralei din Beauvais) sau în sculptură (Jean Colombe). Dar Carol al VIII-lea, după expediția în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sau în sculptură (Jean Colombe). Dar Carol al VIII-lea, după expediția în Italia (1494) și apoi Ludovic al XII-lea care ocupă orașul Milano, aduc cu ei în Franța artiști italieni. Aceștia acoperă cu elemente de artă italiană edificiile gotice (Amboise, Solesmes sau Gaillon). Sînt caracteristice decorațiunile rafinate ale scărilor de la Blois, Meillant sau Azay-le-Rideau. Această influență italiană se accentuează în timpul domniei lui François I (castelul Chambord) și se impune începînd din 1520. Aduși de François I, artiștii italieni introduc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Aduși de François I, artiștii italieni introduc în Franța clasicismul și manierismul la modă în peninsula. Construit și decorat în stilul Renașterii, castelul de la Fontainebleau servește drept model pentru noua artă care triumfa către 1540 în spatele ultimelor vestigii ale artei gotice. Artiștii francezi reușesc să realizeze o sinteză între contribuțiile italiene și tradițiile naționale: clasicismul francez. Arhitectul Pierre Lescot (aripa de sud-vest a curții pătrate de la Luvru) sau Jean Bullant (Écouen) pun bazele acestuia, în timp ce sculptorii Jean Goujon (Fîntîna Inocenților de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de dezvoltarea artistică a secolului al XVI-lea, care dă naștere unui curent puternic și înnoitor. Monumentele de la începutul secolului al XVI-lea (capela Saint-Sang din Bruges, clădirea Primăriei din Gand, biserica Saint-Jacques din Liege) își au toate izvoarele în goticul flamboiant, iar picturile lui Jeronimus Bosch reflectă clar inspirația medievală. Influența italiană pătrunde după 1520, mai ales la Anvers (Quentin Metsys). Manierismul italian își găsește centrul principal, prin Jean Gossaert zis Mabuse și prin Bernard von Orley, la curtea guvernatoarei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
VIII-lea și al Curții acestuia. Moartea lui Dürer (1528) și plecarea lui Holbein în Anglia (1532) marchează sfirșitul Renașterii germane. În celelalte țări ale Europei, influența artei italiene este încă și mai slabă. În Anglia, unde arhitectura rămîne fidelă goticului perpendicular, Renașterea în forma ei italiană trezește puțin interes. Numai adaptarea sa flamandă sau germană este adoptată. Spiritul înnoitor se manifestă doar în literatură, prin opera lui Shakespeare. Profund impregnată de credința creștină, Peninsula iberică este și mai reticentă față de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aici acel spirit de respingere față de noutățile venite din Italia, care surprind pe toată lumea într-o epocă cuprinsă în întregime de admirația față de modelele Antichității. În idealul care îl mînă, Carol se inspiră din Evul Mediu, în centrul acestei Europe gotice pe care vrea să o reînvie. Muncitor, prudent, chibzuit și tenace, el vrea să transforme fabuloasa moștenire pe care o datorează căsătoriilor și deceselor într-un Imperiu. Pentru a-și realiza acest vis trebuie îndepărtate multe obstacole. Trebuie înăbușit spiritul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este cunoscută prin broderia în piatră care îi acoperă întreg exteriorul. Are două turle și șapte contraforturi, este construită în stilul clasic a secolului al XVII-lea, în biserică se găsesc mormintele domnitorilor Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza. Sala gotică adăpostește o bogată colecție de obiecte de cult, precum și fragmente din pictura inițială. Mânăstirea a găzduit la 15 septembrie 1642 Sinodul de la Iași, eveniment de seamă din istoria creștinismului o rtodox. Mergem mai departe, către Palatul Culturii, în apropiere este
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
românesc, autorul lui fiind Gheorghe Șincai, care pe atunci era directorul școlilor naționale românești de confesiune greco-catolică din Principatul transilvan. În acest abecedar erau utilizate, pentru textele românești, atât literele latine, cât și cele chirilice, iar pentru textele germane, literele gotice. Manualul începea cu prezentarea literelor, după care se trecea la prezentarea de silabe, apoi de cuvinte, după care urmau texte închegate: rugăciuni, sentințe sau pilde morale, povestiri. Tot în ediție bilingvă a apărut și abecedarul tipărit la Sibiu în anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în alfabetul latin, folosit astăzi în cea mai mare parte a Europei. Mai tîrziu, din îmbinarea scrierii grecești cu cea latină s-a creat scrierea runică, folosită în epoca veche de popoarele germanice de nord. Numele acestei scrieri vine de la goticul runa "taină", întrucît, inițial, era folosită exclusiv de preoții deținători ai misterelor. Pornind de la alfabetul grecesc, s-a format și alfabetul chirilic, care a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin continuarea latinei, s-a menținut în mare măsură comunicarea interetnică în spațiul european, iar alfabetul latin s-a impus ca formă de redare grafică a limbilor pentru foarte multe dintre popoarele europene. De la alfabetul latin s-a format scrierea gotică dominată de unghiurile ascuțite în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea al XV-lea și folosită atunci de toate popoarele germanice, dar numai germanii au perpetuat-o pînă în secolul al XX-lea, cînd au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ei, prin unele interpretări diferențiate, printre care cea în legătură cu relația dintre om și divinitate, s-a ajuns la două stiluri culturale distincte. În Occident, prevalează monumentalul dominat de aspirația înălțării omului și ilustrat, în mod deosebit, în arhitectură, prin stilul gotic (cristalizat în secolele XI-XII), care cultivă cercul frînt, în vreme ce Estul european pregătește omul pentru a primi pronia cerească ce coboară spre el și promovează îndeosebi pictura figurii ascetice, împreună cu un stil arhitectonic care să sugereze umilința și abolirea curaju-lui de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest sens faptul că românii, în special moldovenii, au ajuns la cunoștința civilizației europene prin școlile poloneze, unde au învățat limba latină și au putut să constate că limba lor descinde de aici. Stilul biserici-lor maramureșene, cu turnul de inspirație gotică a putut fi sugerat de apropierea cehilor și tot în urma unei influențe venite de la ei, de data aceasta în spiritul Reformei husite, s-a inițiat traducerea cărților de cult în românește, la mănăstirea Peri din nordul Maramureșului 27. În aceste
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile indo-europene și s-a observat că, de la una la alta, există potriviri sau dezvoltări de fenomene asemănătoare, cu caracter de regulă, în sensul că, unui anumit sunet grecesc, de exemplu, îi corespunde un anumit sunet latinesc, un anumit sunet gotic etc., și nu numai într-un cuvînt, ci în toate cuvintele în care se găsește sunetul respectiv în aceleași condiții (de vecinătate, de accentuare etc.). La fel se prezintă situația în cazul formelor gramaticale (precum flexiunea substantivului, pronumelui sau verbului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de est cuprinde limbi astăzi dispărute, dintre care cea mai importantă este gotica, vorbită de o populație ce s-a extins din zona rîului Vistula și a întemeiat în secolul al II-lea d.Hr. regatele ostrogot și vizigot. Limba gotică este cunoscută din fragmentele păstrate din Biblia tradusă de episcopul Wulfila (Ulfilas), în secolul al IV-lea, cînd goții se aflau în regiunile Dunării de jos. Acest episcop a creat alfabetul gotic alcătuit din 27 de litere, bazat pe cel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-lea d.Hr. regatele ostrogot și vizigot. Limba gotică este cunoscută din fragmentele păstrate din Biblia tradusă de episcopul Wulfila (Ulfilas), în secolul al IV-lea, cînd goții se aflau în regiunile Dunării de jos. Acest episcop a creat alfabetul gotic alcătuit din 27 de litere, bazat pe cel grec cu semne preluate din cel latin și din cel runic. Această scriere a fost folosită în epoca veche de toate limbile germanice, unele dintre ele (precum germana) utilizîndu-l pînă în secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și din cel runic. Această scriere a fost folosită în epoca veche de toate limbile germanice, unele dintre ele (precum germana) utilizîndu-l pînă în secolul al XX-lea. Goții au creat și un stil arhitectonic, bazat pe arcul frînt (stilul gotic), cu o mare răspîndire în construcțiile europene realizate în zonele civilizate. Grupul limbilor germanice de nord sau scandinav cuprinde astăzi limbile islandeză (care este cea mai apropiată de germanica comună, avînd multe trăsături arhaice), norvegiană, daneză și suedeză, dar care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferențe locale vizează aspectul fonetic, chiar atunci cînd cuvîntul este același, dar, cu toate acestea, limba literară germană reprezintă un factor unificator important, asigurînd posibilitatea de înțelegere între toți germanii. Limba germană a folosit o lungă perioadă de timp scrierea gotică, care a fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
foarte apropiată a cuvîntului, din care se poate desprinde o invariantă a unui tip sonor [b][l]Vlab[m], care trebuie să se regăsească desigur și în cuvîntul originar din limba-bază, din germanica comună, fapt confirmat și de existența corespondentului gotic blōma. Ca atare, specialiștii au putut reconstitui cu multă probabilitate germanicul *blōmōn, prin care, pe baza legilor de evoluție fonetică, se pot explica cuvintele din limbile germanice. O situație specială o prezintă limba engleză unde, alături de cuvîntul germanic, bloom, există
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru noțiunea "frate", domeniul germanic prezintă următoarele situații: germ. Bruder [΄bru:dər], engl. brother [΄br(((r], dan. broder [bro:r], norv. bror [bro:r], neer. broeder, broer [΄brudər], [bru:r], sued. broder, bror [΄bru:dər], [bru:r]87. În limba gotică există corespondentul broțar, iar germanicul reconstituit este *brōțer. Pentru redarea noțiunii "lapte", există următoarele forme în limbile germanice: germ. Milch [milx], engl. milk [milk], neer. melk [΄mεlək], norv. melk [melk], dan. mælk [mölk], sued. mjölk [mjölk]. Forma gotică este miluks
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În limba gotică există corespondentul broțar, iar germanicul reconstituit este *brōțer. Pentru redarea noțiunii "lapte", există următoarele forme în limbile germanice: germ. Milch [milx], engl. milk [milk], neer. melk [΄mεlək], norv. melk [melk], dan. mælk [mölk], sued. mjölk [mjölk]. Forma gotică este miluks, iar cea reconstituită din germanică *meluk. O problemă importantă în cazul studierii fenomenelor ce se manifestă în cadrul familiilor de limbi este cea a legilor fonetice, adică a corespondențelor cu caracter de regulă între diferitele limbi din familie și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui [xt] german îi corespunde [it], însă în vechea engleză corespondentul era [igxt], așa cum rezultă din ortografia etimologizantă: night [΄nait], eight [eit]. Limba gotică prezintă corespondentele nahts, ahtau, ceea ce permite reconstituirea formelor din germanica comună *naht și *ahtau. Alături de asemenea corespondențe generate de originea în aceeași limbă-bază, un alt aspect al comunicării interger-manice este reprezentat de influențele reciproce care s-au manifestat de-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]