2,083 matches
-
o carte literară trăiește nu prin viața lor proprie, ci prin viața timpului în care s-a născut, prin viața interioară a generației pe care o rezumează, prin viața marelui suflet colectiv al poporului pe care îl sintetizează opera literară”, grăia „Cronica „ din nr. 6 a revistei iar Tutoveanu în numărul următor completa: „Pe umerii acestei generații - a tineretului, apasă greutatea unei cumplite răspunderi: să statornicească pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2-7, p. 166-167. footnote>. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, împăratul prigonitor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai întâi cel mai mare dintre frați, însă acesta a grăit râzând: „«Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că începi cu mine. Ce vrei să mai
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
duhovnicească; nu auzeau ca mai înainte o voce omenească, ci o voce dumnezeiască, duhovnicească, superioară firii noastre. Toți alergau să o audă, de sus, îngerii, de jos, oamenii. Toți doreau să vadă o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era într-adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”<footnote Sf. Ioan Gură
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
firii noastre. Toți alergau să o audă, de sus, îngerii, de jos, oamenii. Toți doreau să vadă o gură fără limbă și să o audă grăind așa. Și era într-adevăr minunat și nemaivăzut și nemaiauzit ca o gură să grăiască fără să aibă limbă. Asta a adus diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
trezi interesul în urmărirea unor situații minore, fără nici o importanță. Exemplificăm prin cazul unei digresiuni narative rupte din contextul desfășurării evenimențiale, de genul povestirii despre matroana din Efes; aici, formula tradusă în limba română drept "a început cam așa să grăiască", în originial sic orsus est, amintește de începutul cărții a doua din Eneida, unde apare toro pater Aeneas sic orsus ab alto163. Formule precum cea de mai sus ne introduc într-un univers în care rolul parodiei e să amestece
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
denumite cărți (s.n.)". Proorocirile îi aparțin unei "dumnezeiri răufăcătoare, denumită Critica" și "lăfăindu-se în bârlogu-i printre rămășițele foarte multor cărți pe jumătate sfârtecate". Din tabloul descrierii luptei propriu-zise nu lipsesc nici parafrazările comice ale stilului homeric, de genul invocației "Grăiește, zeiță mai mare pe veac și istorie, și spune-mi pe cel ce păși mai întâi pe câmpul de luptă". Importanța textului în economia lucrării noastre reiese însă din sublinierea ludicului drept parte esențială a parodiei literare. Această a doua
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de către toată obștea fiilor lui Israel, afară din tabără“ (Num 15, 35); a impus pedeapsa cu moartea evreului care trecea la idolatrie (Deut 13, 8-9) și profetului care nu vorbea în numele lui Dumnezeu, spunând că profetul care va îndrăzni să grăiască în numele meu ceea ce nu i-am poruncit Eu să grăiască, și care va grăi în numele altor dumnezei, pe un astfel de profet să-l dați morții (Deut 18, 20); lui Iosua să-l dea morții pe Acan, mânjit de furt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
15, 35); a impus pedeapsa cu moartea evreului care trecea la idolatrie (Deut 13, 8-9) și profetului care nu vorbea în numele lui Dumnezeu, spunând că profetul care va îndrăzni să grăiască în numele meu ceea ce nu i-am poruncit Eu să grăiască, și care va grăi în numele altor dumnezei, pe un astfel de profet să-l dați morții (Deut 18, 20); lui Iosua să-l dea morții pe Acan, mânjit de furt față de Domnul, cu toții copiii săi, băieți și fete, care erau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pedeapsa cu moartea evreului care trecea la idolatrie (Deut 13, 8-9) și profetului care nu vorbea în numele lui Dumnezeu, spunând că profetul care va îndrăzni să grăiască în numele meu ceea ce nu i-am poruncit Eu să grăiască, și care va grăi în numele altor dumnezei, pe un astfel de profet să-l dați morții (Deut 18, 20); lui Iosua să-l dea morții pe Acan, mânjit de furt față de Domnul, cu toții copiii săi, băieți și fete, care erau inocenți și toți izraeliții
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și a fost fericit să poată săvârși minunea pentru aceștia, lăudându-le credința, după cum nu a lăudat-o și nici nu o va lăuda la nimeni altul dintre iudeii care îl ascultau. De față cu centurionul, le-a spus: Adevăr grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credință (Mt 8, 10). Ba mai mult chiar, nu a refuzat să intre în casele celor care îl chemau și nici nu a rostit vreun reproș împotriva carierei întreprinse de aceștia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Acest episod deschidea calea Evangheliei și lumii păgâne, Evanghelie predicată anterior doar iudeilor din diasporă datorită tulburărilor ivite între aceștia și iudeo-creștini pentru moartea lui Ștefan, primul martir, când au trecut până în Fenicia și în Cipru, și în Antiohia, nimănui grăind cuvântul, decât numai iudeilor (Fap 11, 18). Au mai fost atrași la Evanghelie și alții, așa încât erau unii dintre ei, bărbați ciprieni și cireneni care, venind în Antiohia, vorbeau și către eleni, binevestind pe Domnul Isus. Și mâna Domnului era
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și istoria păgânismului. În această situație putem observa două lucruri: a) acceptarea creștinismului de către unii aristocrați a fost facilitată de obiceiul împământenit, de aderare ori de simpatizare a religiei mozaice: Cornelius era un exemplu dintre atâția cucernici, despre care ne grăiesc Faptele Apostolilor, 10; b) exercitarea unei influențe sociale precise nu pretindea neapărat aristocrația centurionului nostru, deoarece știm că la Roma mulți liberți deveniseră puternici și se bucurau de un mare prestigiu. Deși a fost libert și centurion, Cornelius se bucura
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dar și a acelor pelerini romani, despre care ne vorbesc Faptele Apostolilor că ar fi asistat la începutul predicării lui Petru la minunile și la semnul prevestitor al limbilor, când, la Rusalii, apostolii vorbeau în arameică iar străinii îi auzeau grăind în limbile lor materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
noastre, precum și al încercării de a înțelege din punctul de vedere al persecutorilor aspectele politice, sociale și religioase ale acțiunilor lor, variabile în funcție de persoane, locuri și perioade etc. devine tot mai evidentă. Tot aici amintim și diversitatea martirilor care ne grăiesc despre varietatea creștinismului antic, care deși aparține marii Biserici astăzi nu mai prezintă aceiași stare de spirit și nici aceleași motivații. Fenomenul martiriului în creștinismul antic nu poate fi minimalizat ori banalizat în ciuda oricăror afirmații: mai mult chiar, reducerea justelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
umanității însemna restructurarea instituțiilor statului, prin care trăiește însăși țara. Omenirea, obosită de anii războiului încheiat, aștepta compensarea energiei cheltu ite cu atâta risipă. În 1933 când apărea lucrarea „Din opera legislativă”... Hamangiu avea curajul să și liniștească compatrio ții grăindu-le: „încetul cu încetul oamenii sunt nevoiți să și de a seama că viața este aceeași, mereu aceeași, asemenea cum boa bele de rouă cad de miriade de ani la fel, pe aceleași frunze și f lori. E o închipuire
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care americanii le țin sub șapte lacăte. In lipsă evidentă a acestora din urmă, nu ne rămâne decât să ne resemnăm și să vedem ce minuni a mai făcut Măria Sa Băsescu. „Nu mă faceți să dau drumul la dosare!" Așa grăiește ferm președintele României într-un document atribuit WikiLeaks. Ce să înțelegem noi de aici? Noi înțelegem că dosarele sunt ținute de președinte, nu-i așa? Sunt bine ținute sub cheie și împiedicate, cu alte cuvinte, să iasă la iveală. Cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spune acolo în carte, că în țara Uț (???) trăia un om grozav de bogat și tare temător de Dumnezeu. „Dar într-o zi fiii lui Dumnezeu veniră și statură în fața domnului și Satan veni și el printre ei. Ci Domnul grăi către Satan: «De unde vii?» (unii spun că i s-ar fi exprimat mai plastic, pe unde dracu' ai umblat?). Iar Satan răspunse Domnului și zise: «Am dat târcoale pe pământ și am hoinărit prin el». Atunci Domnul, (probabil ca să se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vii?» (unii spun că i s-ar fi exprimat mai plastic, pe unde dracu' ai umblat?). Iar Satan răspunse Domnului și zise: «Am dat târcoale pe pământ și am hoinărit prin el». Atunci Domnul, (probabil ca să se dea mare boss) grăi către Satan: «Ai luat tu seama la robul meu Iov? Că nimeni nu este ca el, pe pământ, bărbat fără prihană și drept, temându-se de Dumnezeu și ferindu-se de ce e rău». Satan, cică l-ar fi privit un
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
întors vreo orânduire, aceea este cu siguranță comuna primitivă. Dar diferența este foarte mare, fiindcă față de primitivismul extrem de manifest din ziua de azi, pe atunci Mama Natură, era mult mai respectată. Ba chiar venerată, divinizată! Schuman vs România Adevăr, adevăr grăiesc vouă „Când mai toată lumea va avea o singură țară, o singură voce, o singură conducere, o singură voință, Antichrist o va avea la picioarele lui și o va putea stăpâni în totalitate. Manifestările și mârâielile lui, pot fi deja văzute
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în tot felul de tâmpenii sociale, știe foarte bine lucrurile astea, dar ne arată periodic, chiar în față, imensa scârbă pe care-o are față de poporul acesta, care l-a ales pentru încă cinci ani, la stâna Cotroceni. Poate adevăr grăia cineva, că Băsescu nu mai are decât un pas ca să legifereze și siktir-ul. Cură garantată de slăbire M-am lăsat de fumat. Bravo, felicitări, să fii sănătos și să- ți fie de bine, îmi veți zice, nu-i așa. Când
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
these rogues and cowards But Ajax is their fool. CORNWALL: Fetch forth the stocks! You stubborn ancient knave, you reverend braggart, We'll teach you. Obraznica asprime, portu-și constrîngînd În contra firii-i. El nu stie linguși; Cinstit și franc, în grăi doar adevăr, Și toți îl iau de bun; de nu, e franc. Cunosc felu-ăsta de misei, care-n franchețe-au Mai multă viclenie, măi pervers scop Decît treizeci de sicofanți servili, Ce datoria-și împlinesc supuși. KENT: Șir, în credința
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acolo o bogăție de negrăit<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 13, 1 la Facere, P. G. LIII, col. 106. footnote>, căci mare câștig dobândim din citirea Sfintei Scripturi și a scrierilor patristice: „mai întâi, ni se îmbogățește limba (nemaigrăind cuvinte urâten.n.): apoi sufletul se întraripează și se înalță; se luminează cu lumina Soarelui Dreptății; scapă totodată de vătămarea gândurilor rele și se bucură de tihnă și liniște multă ... Citirea este hrană duhovnicească; întărește cugetul, face puternic sufletul, îl
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
în tot felul de tâmpenii sociale, știe foarte bine lucrurile astea, dar ne arată periodic chiar în față, imensa scârbă pe care-o are față de poporul acesta, care l-a ales pentru încă cinci ani, la stâna Cotroceni. Poate adevăr grăia cineva, că Băsănău nu mai are decât un pas ca să legifereze și siktir-ul. Cine a fost Mafalda A m citit cândva, demult, demult, pe timpul când lui Pleșu nu-i crescuse blană pe față, Liicenu nici nu se vedea, piticul se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bună. Legați printro dragoste mai presus de cuvinte, cei doi soți se cunosc atât de profund, încât Vitoria intuiește toate acțiunile și deciziile lui Nechifor, refăcând drumul lui fără greș, comunicând cu el întrun alt plan, care sfidează moartea (vedenia [...] grăind lămurit numai pentru urechile ei). Aceeași înțelepciune se manifestă și în modul în care Vitoria regizează, magistral, mo mentul dovedirii vinovăției celor doi ucigași. Scena care constituie punctul culminant al ro manului e de un intens dramatism: în fața celor adunați
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viață veșnică, adunând pe creștinii de pretutindeni într-o singură adorare. În viziunea Sfântului Niceta, Sfântul Duh îmbrățișează cu aceeași dragoste dumnezeiască toată lumea, îndreptând-o spre iubirea lui Dumnezeu și spre libertatea harică. El era prezent la crearea lumii, a grăit prin prooroci, a sfințit trupul în care s-a întrupat Cuvântul și din plinătatea Lui au primit Sfinții Apostoli „har peste har” (Ioan, 1,16). Totodată, El este prezent în lume ca Duh al înfierii, izvor al sfințeniei, lumină a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]