7,204 matches
-
nu s-a putut stăpâni să nu râdă, amuzat de deznodământul întâmplării pe care nici nu apucase încă să mi-o povestească. Nu de mult mă aflam cu Todoran la Lloyd, continuă în cele din urmă, să îmbucăm ceva în grabă, fiindcă el avea în după-amiaza zilei aceleia examen și, cu toate că e comod și foarte măsurat în mișcări, ține să fie punctual la întâlnirile cu studenții. La un moment dat, se ridică unul de la o masă învecinată, cunoștință mai veche a
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
în clasă ca smintiții, fără să mai gândim ce facem. Doream să ajungem la locșoarele noastre din bancă și să luăm poziții de îngeraș cu mâinile la spate. Ce cuminți... cu buzunarele pline de caise crude! Toți le zvârleam în grabă pe sub bănci. În uimirea sa, domnul Arsu s-a transformat în stană de piatră cu mâinile încrucișate la piept, lăsându-ne să alergăm disperați pe lângă el. După câteva minute a intrat și dumnealui în clasă, prefăcându-se că nu vede
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
o fetiță, care trăi doar două ore. Se întoarse acasă după patru zile. Criști părea și mai bolnav decât ea. Cand Delia anunță salvarea nici nu avu putere să-l anunțe și pe Criști. Lucrurile s-au desfășurat în mare grabă, el a fost informat că soția sa este în sala de nastere abia la ora prânzului. Criști se așeza pe marginea patului. Delia nu se simțea încă prea bine, iar el și-a luat câteva zile libere să stea lângă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
Autorului Asemeni unui munte Stă Timpul maiestos, Ai vrea să-ajungi la vârfu-i Fără s-o iei de jos. Deși-ți pare că trece Mereu pe loc a stat, De dinaintea ta e-acolo Tu mergi prin el,atât! Te sui în grabă agățându-te Orbiș pe povârnișul vieții, Socoți doar c-a ta este Poteca ce-ai ales să urci. Te-cumeți către zări înalte Și îți epuizezi resurse Dorind să-ajungi pe culmi, Mirat vezi atunci la poale Că pașii-ți sunt imprăștiați
TOTUL SE SCHIMBĂ,TRECE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383277_a_384606]
-
pe culmi, Mirat vezi atunci la poale Că pașii-ți sunt imprăștiați! Totul se schimbă,trece Dar Timpu-n veci va sta La fel de neclintit Va fi și după tine,același Ca pentru cei care-au sosit. Ei vor urca-n aceiași grabă Pe urmele ce-ți aparțin, Măcar curaj de vor avea Să nu mai aibă frică A porni pe jos, Spre înălțimi! Referință Bibliografică: Totul se schimbă,trece! / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie
TOTUL SE SCHIMBĂ,TRECE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383277_a_384606]
-
Frunze-n buze, Lapte-n țâțe, drob de sare / În spinare, Mălăieș / În călcăieș Smoc de flori / Pe subsuori. Deschideți ușa! Hai, fuguța! Deschideți că s-a-ntors mămuța!” Iedul cel mare-a auzit / Și către ceilalți s-a răstit: „Haideți de grabă, nu mai stați, / Și ușa o desferecați! Deschideți dar, în graba mare! / Vine mămuca cu mâncare!” „Sărac de mine! Te-ai prostit?” Zise cel mic, neliniștit. „Să nu deschizi cumva, măi frate! / Nu e mămuca! Nu se poate Să fie
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Mălăieș / În călcăieș Smoc de flori / Pe subsuori. Deschideți ușa! Hai, fuguța! Deschideți că s-a-ntors mămuța!” Iedul cel mare-a auzit / Și către ceilalți s-a răstit: „Haideți de grabă, nu mai stați, / Și ușa o desferecați! Deschideți dar, în graba mare! / Vine mămuca cu mâncare!” „Sărac de mine! Te-ai prostit?” Zise cel mic, neliniștit. „Să nu deschizi cumva, măi frate! / Nu e mămuca! Nu se poate Să fie ea! Îi știu și pasul / Și îi cunosc prea bine glasul
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Pe cel mic frica l-a pătruns / Și iute-n horn el s-a ascuns: Tăcut ca peștele era / Și precum varga tremura. Dar frica-i bună câteodată, / Că ea este din rai luată. Iedul cel mijlociu, la fel, / În grabă s-a ascuns și el Sub un cherșin; s-a-nghesuit / Cum a putut și s-a pitit, Căci frica este sănătoasă / Chiar dacă este rușinoasă. Văzând că cei doi s-au ascuns, / Pe iedul mare l-a pătruns Spaima și
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
și viclean. Acolo și eu m-am aflat, / Că și eu fost-am invitat Atuncea, la praznicul lor, / La veselia caprelor. Am stat acolo cât am stat / Și-apoi eu am încălecat Pe-o șea, cu care am venit / De grabă, de v-am povestit Tot ceea ce s-a petrecut, / Tot ce-am aflat și ce-am văzut. Am mai încălecat pe-o roată / Și-astfel v-am spus jitia toată. Încălecat-am și-o căpșună / Și spusu-v-am astă minciună Ce
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Să vină după el de-a dreptul la Priorat! Și câinele acela de polițai care Îl tot fixa rânjind. — Fă repede ce ți-am cerut, porunci el sec. Observă plin de ciudă expresia plictisită a omului care se Îndrepta fără grabă de-a lungul scării, iar apoi se Întoarse În chilie și se așeză la masa de scris, În așteptare. Privirea Îi căzu peste grămada de file la care lucrase pe timpul nopții, Înainte să intre În Împărăția tenebrelor. Dizertația pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
masă de scris. Pe ea se găseau o cutie din lemn plină cu cărbuni pentru desen și câteva borcănașe din teracotă pentru cerneală. Probabil că una din călimări se răsturnase, producând o pată pe lemn, care fusese apoi ștearsă În grabă cu o cârpă lăsată pe jos. Printre hârtii se găsea o scrisoare de Însărcinare, cu sigiliul papal, care Îi poruncea meșterului să se deplaseze la Roma pentru executarea unor lucrări de consolidare În complexul mânăstiresc de la San Paolo fuori le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
umed ce măturase piața pe neașteptate, ridicând un nor de praf. Își trase vălul peste ochi. — Tibi benedicat Dominus, frate. Vom avea prilejul să ne reluăm conversația când vei reveni la cel de-al Treilea Cer. Filosoful se Îndepărtase În grabă, după ce Îl salutase pe Dante cu un semn scurt din cap. În preajmă, vociferările și zgomotele străzii Își recăpătaseră intensitatea, dar poetul nu auzea nimic. Se tot găndea la cuvintele lui Augustino, la aluziile lui obscure, la acuzația de trufie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
părea a fi un păienjeniș de zgârieturi Întâmplătoare alcătuia, În realitate, un desen precis: un pentagon. Acesta Îi aminti de pentagrama purtată ca talisman: steaua cu cinci colțuri, simbolul cel mai puternic al teurgiei. Desenul fusese trasat cu forță, În grabă. Privi În jur. Către centrul naosului era o scară În cavalet, lăsată deschisă pentru lucrări Înainte de tragedie. O trase spre mozaic, rezemând-o de perete, și așeză În vârf lampa, spre a examina mai pe Îndelete semnul diabolic. Își trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
afirmă că te cunoaște. Poetul simți cum i se Încordează mușchii maxilarului. Iarăși infamul acela de Manetto, cu pretențiile lui. Privi În jur nervos, căutând o cale de ieșire. — Nu acum. Cere-i să revină după ședința Consiliului. — Mereu În grabă, messer Durante, eh? La fel ca În coborâșul de la Campaldino! strigă o voce zeflemitoare. Dante se Întoarse ca un câine călcat pe coadă, gata să Își Înfigă colții. Se pomeni dinaintea unui bărbat cu un chip larg și surâzător, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se Întorseseră pe la casele lor. Putea profita de asta pentru a se ocupa În tihnă de crimă. Până În clipa aceea, explorase locul delictului, străbătuse străzile din Împrejurimi, căutase printre posibilii autori. În schimb, Încă nu examinase victima, altfel decât În grabă, atunci când cadavrul fusese descoperit. Trupul fusese transportat la Ospedale della Misericordia. La ora aceea, medicul șef trebuie să fi terminat examinarea post mortem. Poate că bețivanul acela descoperise ceva folositor. Parcă Îl avea și acum În fața ochilor pe bătrânul medic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Acum e În subterană, lângă incurabili... Medicul șef Își Încrețise nasul contrariat. — E o simplă zgârietură... — Orice poate fi important. Să mergem. Priorul dăduse ușa de perete și ajunsese deja În galerie. Medicul Îl urmă fără nici un chef. Străbătură În grabă marile Încăperi pregătite pentru Îngrijirea bolnavilor, atingând paturile simple din lemn. Între ele erau Întinse pânze din bumbac, În iar micile celule astfel obținute se Înghesuiau rudele, venite să Îi hrănească pe cei dragi. În fundul ultimei săli se deschidea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
totul lasă să se presupună, moartea meșterului e legată de opera lui, multă lume e de părere că În acea lucrare el voia să transmită un adevăr de care aflase la Roma. Oraș din care Își luase tălpășița În mare grabă, pentru a-și găsi adăpost aici. Se opri pentru a cântări efectul cuvintelor sale asupra adversarului. Un adevăr despre care considera că trebuia revelat prin forța artei. Vă amintiți că această biserică va deveni sediul universității florentine. Sub acea imagine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
punctul de a răspunde dar, oricare i-ar fi fost argumentația, ea fu Înăbușită de o larmă asurzitoare, provenită dinspre intrarea cârciumii. Un grup de oameni Înarmați dădea năvală, prin agitația mușteriilor din preajmă, care Încercau să se Îndepărteze În grabă, răsturnând bănci și mese. Dante se răsucise și el, În timp ce mâna Îi alerga spre daga ascunsă. Între timp, cu coada ochiului, căuta o cale de retragere spre centrul Încăperii. După ce Îl zări pe cel ce părea să fie șeful năvălitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
aceeași zi, după stingere Bargello chemase toate gărzile de cartier câte putuse, dar fără să lase fără garnizoană porțile și brigăzile de pompieri. În total, vreo patruzeci de oameni: prea mulți sau prea puțini, În funcție de ceea ce se Întâmpla. Străbătură În grabă strada care Îi separa de Ponte Vecchio. Uneori alergând, atât cât i-o Îngăduiau puterile, cu scurte pauze spre a-și recâștiga suflarea. — Se cunosc motivele ciocnirii? Întrebă Dante În timpul unui astfel de răgaz. — Cineva a răspândit zvonul că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și strigătele. Mai devreme sau mai târziu, pungașii aceia aveau să priceapă că fuseseră trași pe sfoară și aveau să se Întoarcă. Trebuia să profite pe cât posibil de avantajul acela momentan, pentru a-și căuta un refugiu sigur. Cântări În grabă dacă era cazul să se Întoarcă În stradă și să Încerce să ajungă la Porta Romana. Dar se temea că ceilalți mercenari, călăuziți de mistreț, se puseseră pe urmele sale. Dacă primul grup ar fi făcut cale Întoarsă, el s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ar fi jucat cu sonorul unui aparat de radio, răsucind foarte lent butonul de volum: mai Întâi un murmur difuz, care treptat se spărgea În bucățele și dobândea conturul vorbelor care Îl alcătuiau. - Le putem găsi și după, nu Înțeleg graba asta... - E mult mai bine să ai toate atuurile În mână... Oricum, treaba ta se sfârșește În această noapte; În rest, totul e pus la punct. Dacă nu le găsim nici acum, recurgem la varianta de rezervă. E mai zgomotoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
a pierde timpul cu prostii. Nu mi-a cerut-o. N-avea cine - Încă nu mă decisesem dacă să-i Împărtășesc lui Roger Howard marea mea descoperire, iar Eva era prea excitată de fantasmele ei. Se văzuse asta și din graba cu care mi-a bătut la ușă Înainte de ora stabilită. Dacă nerăbdarea ei ar fi fost mai mare cu numai câteva minute, nici nu m-ar fi găsit În cameră. Abia am avut răgaz să arunc Statutul În fundul unui sertar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
n-aveți nimic împotrivă - spuse viziriul - v-aș invita să luăm masa în oraș. Cunosc eu un armean unde se mănâncă excelent. Așteptați-mă puțin, mă duc să mă schimb. N-aș vrea să fiu recunoscut. Viziriul se îndepărtă în grabă, intrând în palatul interimar ce-i fusese pus la dispoziție. Rămași singuri cei trei moldoveni făcură câțiva pași, uitându-se pe la tarabe. — Uite, Măria-Ta, au smochine - spuse spătarul Vulture, arătând spre o tarabă. — Câți bani ne-au mai rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
căreia, ieșind din primul cat al clădirii ce înconjura curtea, se zărea o loggie. Dar Broanteș n-avea vreme să admire ancadramentele superbe ale ferestrelor, nici frontoanele semicirculare alternând cu cele triunghiulare, nici pilaștri în trepte, deoarece Cosette, cu aceeași grabă urcă la primul etaj, deschise o ușă și apucându-l de-o mână pe Broanteș, îl târî după ea. Ce noroc pe Broanteș! Să descriem puțin camera. în mijlocul ei, la dreapta patului cu baldachin roșu, trona un lavabou. O sobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să vie. Amin.” - încheie Metodiu, sculându-se de pe genunchi. — Amin - făcu și Iovănuț, înăbușindu-și un căscat. — Să ne strângem lucrurile, frate Iovănuț - zise Metodiu - și s-o luăm din loc, căci Râmul e încă departe, iar treaba noastră cere grabă. N-aș vrea să pățim precum acel trimis al lui Breb-Vodă care s-a dus să ceară ajutor polacilor contra turcilor, dar zăbovind el cam multișor la balurile pan-ilor, când s-a întors cu polacii, Breb-Vodă făcuse pace cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]