4,781 matches
-
mai prețioase amintiri despre atmosfera redacțională și despre prietenia dintre Eminescu și Caragiale. Cu „Roma învinsă”, Caragiale pătrunde la Junimea. Cu talentul său scenic, a prezentat junimiștilor piesa aproape jucată de el, mimând, gesticulând și rostind apăsat vorbele, dând întietate graiului vorbit asupra limbii literare. Cei trei puseseră la cale să scrie și o „ Gramatică”, împărțindu-și rolurile, Eminescu- etimologia, Caragiale cu sintaxa și Slavici cu topica, proiect care nu s-a finalizat niciodată. Ca să învețe de la Eminescu, Caragiale juca rolul
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
și Maricuța Manciuc Toma Publicat în: Ediția nr. 169 din 18 iunie 2011 Toate Articolele Autorului La steaua care-a răsărit, ...în 15 Iunie 1889 M-aș duce azi la Eminescu: O stea pe Ceru-albastru, Luceafărul de sus, ...iubit, Al graiului meu Astru! Și mă gândesc: Cum aș putea Pleca de pe Planetă? Căci sunt un om, nu-s ”Superman”, N-am bani, și nici ” Navetă”! ...De-odată simt materia, Că-ncepe-a se 'nălța, Din pulberea de colb și glod, ...mă
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
de fată! Dar seara, în odaia ei, Venea prea întristată... Văzând-o nopți la rând plângând, ...așa de-nsingurată, Mi-am zis că am să pot să-i fiu Al ei iubit, pe dată! De vină cred c-a fost și graiul În care îmi vorbea, Doinindu-și trist și romanțat Singurătatea sa... Și ea privea mereu, cum eu, Răsar și-i strălucesc Zilnic, acea fereastră-a ei, Dorind să îi vorbesc! Cum mă vedea c-apar pe Cer Mă și chema
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
am povestit că scriu un roman, da' că nu mai am bani pentru hîrtie, ca să-l scot la imprimantă și, ca un mecena îndrăgostit de artă, îmi dă o sută cincizeci de mii, ca să-mi cumpăr un top. Rămîn fără grai, pentru că este pentru prima oară cînd mi se întîmplă una ca asta și îi sînt recunoscător, dar trebuie să plec, mai ales pentru că am părăsit-o pe Roua tocmai cînd pe fruntea ei se așternea acea seninătate pe care i-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
se hotăra să treacă cu arme și bagaje în tabăra ei și să continue lupta dincolo de zidurile înalte ale cetății, grecilor le-a trebuit un cal Troian ca să pătrundă în miezul cetății și sigur că metafora ar trebui răstălmăcită pe graiul cel muieresc: ce mai aștepți, fato, ce-ai, ești proastă?! Nu, Adelina nu era proastă deloc, ba chiar se putea spune că își depășea colegii și în inteligență și în imaginație și în inițiativă, ea ducea greul firmei, redecora magazinele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Cum să nu te bucuri când, sătul de aerul poluat și de apa la sticlă a metropolelor occidentale, respiri iar aerul curat și să bei iar apa limpede de izvor? Dar eu, mă bucur și de oamenii care îmi vorbesc graiul strămoșesc în care m-am născut, căruia nu i-am putut aprecia importanța și gustul, decât după ce am fost nevoită să mă îndepărtez de el. Pe cei mai mulți dintre noi ne-a împins sărăcia, din păcate, pe drumul îmbolovănit și gloduros
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
-l în renume, căci monumentala sa operă din Parcul Tîrgu Jiu, închinată eroilor legendari care și-au dat viața pentru apărarea plaiului, este testamentul artistului față de țara sa, Mama România. Așa cum spunea genialul scuptor: „Zăvoiul m-a învățat să înțerleg graiul lemnului și al pietrei” la fel și scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu în opera sa îl adoră pe cel dârz și statornic, cel care a creat ca un zeu, a poruncit pietrei ca un rege și a muncit ca un rob, cel
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
să fiu cel dintâi ... PROPELIUS Victoriosul! CASSIUS Nimfe! Venere divine! Veniți să vedeți “Frumosul. “! (Toți râd în hohote.). SABINUS ( Către Licinius.). Aaa ... Poate cumva generalul să-mi ia înainte!? Dar, când îl văd pe gânduri stând, fără cuvinte, Fără un grai tăioas, fără o vorbă blândă, Îmi pare că el singur s-ar îndoi de izbândă. LICINIUS ( Se ridică.). Mă înveselesc glumele voastre, de aici, E bun mijlocul ... amici. Se cade să fim, însă, cu multă sârguință Și mai ales cu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
chema pactul Ribbentrop-Molotov, care îi obliga la o nouă și lungă robie.” Nu trebuie să uităm nici să iertăm atrocitățile comise și chinurile fraților noștri de când cizma străină stă pe grumazul lor. Nume schimbate, schimonosite, cruci distruse și morminte profanate. Graiul nostru dulce, pocit, istoria falsificată, lacrimi pe obrazul celor mai vârstnici, derută și îndoctrinarea interesată a celor tineri. Asta pătimesc frații noștri din teritoriile ocupate. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință să înțeleagă urmașii noștri și lumea
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
și încălcat în posesiunile sale, al Moldovei. Moldova era proprietara locului (...) A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești. Acest nume este o istorie întreagă”. Peste Prut, adevărata viață românească o duc țăranii. Totul este rusificat. Graiul este împestrițat cu cuvinte rusești. Cărturarul de acolo cu greu te va înțelege și poate că, din teamă, nu recunoaște că idealurile tale sunt și ale lui. Tot din teamă, în bibliotecile publice de acolo nu găsești cărți românești. Copiii
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
cea sfântă și dreaptă! Trezește-ți eroii cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! * La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. * Iubirea de glie în noi se coboară Și patriei-i crește pe veci rădăcină Din doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! * Tu, Țară, toți fiii cu crucea
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
niște cutii sonore, care reproduc diferite sunete umane, din natură, unele ritmuri, chiar si țipatul sau răgetul animalelor. -Dar muzică ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor. -Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul? -Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditiva... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
-Dar muzică ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor. -Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul? -Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditiva... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul, mușchii, atinge oasele... este o iradiere totală, care te face să plângi, să râzi, să sari, să dansezi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
niște cutii sonore, care reproduc diferite sunete umane, din natură, unele ritmuri, chiar si țipatul sau răgetul animalelor.-Dar muzică ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor.-Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul?-Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditiva... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
-Dar muzică ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzică e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor.-Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul?-Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditiva... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul, mușchii, atinge oasele... este o iradiere totală, care te face să plângi, să râzi, să sari, să dansezi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
ocupat cu puterea din tăria ta, le-am luat asupră-mi. Ascultarea din tine mă va însoți și anul acesta, pe drumul mioarelor din arcușul munților. Mă apropii de culmea unde norii ascund tăcerea pietrei, acolo unde poveștile vorbesc din graiul tainelor. Am lăsat, desprinzând din mine, clocot din clocot, veșmintele țesute care acoperă mioarele- rămase în cuvintele de alean ale păstorilor de peste an- și urc să mă apropii de tocmirea piscului care îmi va sorbi viul din chip, rămânere de
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
păstra focul viu încă un an. Din trupul meu fac jertfă pentru înfloriri și rodiri gemene, ating mugurii care vor plezni spre coacere, în miezul cel aprins și auriu al verii. Răsuflarea mea cheamă cântul păsărilor și se amestecă în graiul animalelor care se caută pentru a deveni pereche. Poate vor trece multe vremi până ne vom întoarce din povestea în care se desfac înțelesurile.Până când soarele din cer se va întîlni cu soarele din privirea de dincolo de genele mele. Iubirea
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
al sufletului uman pe care l-aș numi limbajul eternității, pentru că el poate trece chiar dincolo de moarte așa cum a fost simțit, cum i-au auzit șoaptele toți oamenii înzestrați cu sensibilitate specială. Unii reușesc să transcrie parțial acest limbaj în graiuri omenești și aceștia sunt poeții. Cred că nu trebuie să ne ferim de datele științifice pe care cunoașterea din ultima vreme ni le pune la dispoziție, pentru a ne explica unele din tainele existenței noastre, așa cum nici Eminescu nu ignora
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
povețe n-ai ascultat! . . Te stăpânește, fii ponderat, Tot ce e simplu, e minunat, Nu mai fă planuri, privește-n jur Și. . .te îmbată cu aer pur!. La Vatra - Dornei, i-un colț de rai, Cu oameni simpli, cu dulce grai, E alb ca-n basme, e iarnă grea, Ai vrea pe schiuri, de s-ar putea, Știu, dar așteaptă, firul se toarce, Iarna, ca roata, se mai întoarce, Mai este vreme, cu chibzuință Le faci pe toate și . . . cu Credință
PRINDE CLIPA NEMURITOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357613_a_358942]
-
ființa și destinul clădite cu meșteșug, încearcă să mai reziste, și-s trecute-adânc prin rug, doamne, ce blestem ne paște, mai întreabă visătorul, tot cu gândul la izvoare, îngânând doina și dorul, ce destin atât de aspru în ofrandele din grai încât ne-ai luat și speranța pentru petecul de rai. să plecăm cu toți de-aici căci stihia nu-i a noastră, cât mai este peste -ntinderi pata unui cer, albastră, oare vine-apocalipsa, turnul babel peste noi, de-notăm mereu
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
de mine Judecă-mă după dreptatea Ta azi Desparte prin vreme răul de bine Rușinați și înfruntați păcătoșii În minciuna lor suflete să nu cazi Liber spre ceruri doar ca albatroșii PSALMUL 35 Prin veac cel viclean născut să urască Graiul gurii lui arde de vicleșug Răutatea va crește până-n coșciug În urma lui vin diavolii să pască Doamne în cer este mila Ta sfântă Și adevărul Tău drept până la nori Din izvorul vieții lumina cobori Dreptatea Ta e-n inima mea
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
femeie puternică, deșteaptă, cultă, biruitoare în lupta cu viața și chiar cu moartea (dacă luăm în considerație profesia de medic) . “Nu vreau să am soarta trunchiului ce putrezește,/ Chiar dacă-n jurul lui domnește-un PARADIS!/ EU am și minte și grai și sufletul ce mă trezește/ Și mă îndeamnă să cred în mine, nu numai în vis!”(“ Nu mi-e deajuns”). Setea de a dărui și a primi iubire, atât de caracteristică firii omenești este și la poeta volumului „La răscruce
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
cazuri, cum ar fi cele independente de idiom, cum este pictura, are șanse să fie promovată ca o valoare culturală originală în Europa și pe mapamond, dar literatura, mai ales cea scrisă într-un limbaj dificil traductibil, în jargou sau grai local ori care discută probleme specifice ( românitate, istoria noastră pe care numai noi o înțelegem etc.), va avea mari dificultăți de receptare pe alte meridiane. Aceste cărți nu vor fi citite, oricâtă valoare i s-ar atribui în România.Mai
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358623_a_359952]
-
Eminescu, românul și-a scris doinele, și-a preamărit eroii în balade, și-a plâns amarul în bocete. Cât adevăr în spusele lui Sadoveanu: „La noi, românii, întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele”. Străbunii ne-au lăsat un grai frumos, melodios cum altul nu-i, datoria noastră este doar să-l rostim, să-l iubim ca pe un tezaur moștenit, dar să-l și îmbogățim, să-l cultivăm. Cu părere de rău, cu sufletul amar, trebuie să spun că
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
amar, trebuie să spun că cinstirea limbii române, „creșterea limbii românești”, punct testamentar al poetului de începuturi Enăchiță Văcărescu, au rămas simple îndemnuri, vorbe spuse în deșert... La sfârșitul secolului al XIX-lea, cărturarii noștri școliți în Europa împestrițau frumosul grai românesc cu franțuzisme, mare primejdie pentru limba strămoșilor noștri, care ne vorbește de vremuri îndepărtate, de istoria acestui neam urgisit. Cărturarii de care vorbeam erau acei „fii risipitori” care, vrând să-și impună autoritatea, vezi, Doamne, cine sunt ei, murdăreau
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]