5,312 matches
-
transmise celorlalți 54. Asigurând formarea și continuitatea dezvoltării ideilor, limbajul conservă și îmbogățește practica socială cu toate victoriile cunoașterii omenești, căci limba este magazia de idei a practicii sociale"55. Limba este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexicale și gramaticale), istoricește constituită, cu ajutorul cărora se realizează comunicarea reciprocă dintre oameni, adică limbajul. Funcția primordială și fundamentală a limbii și a limbajului este, deci, comunicativă. Indisolubil legată de aceasta, este și o altă funcție: cea cognitivă. Urmează apoi o serie de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
la diferența dintre cele două structuri, ca 66 Ibidem, op.citata, p.254. 45 diferență între conținutul gândirii și forma în care este exprimat: s-a vorbit astfel despre subiect logic (în fapt, subiect în structura de adâncime) și subiect gramatical (în structura de suprafață), de elemente subînțelese, etc. Sub aspect teoretic, problema a fost tratată pentru prima oara în "Gramatica de la Port Royal”, în care Chomsky crede că apar primele elemente ale gramaticii transformaționale 67. Conceptul de transformare și distincția
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dintre cele doua structuri sunt elementele definitorii ale gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume, V =verb, etc.68. Astfel se va putea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume, V =verb, etc.68. Astfel se va putea explica noțiunea de "tip de frază” (afirmativă, negativă, interogativă), arătând, de exemplu, ca între propozițiile; „Nu am dat
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
56 "Cunoștințele de semantica ale profesorului, despre sensul și forma cuvântului, despre organizarea lexicului unei limbi în cuvinte Între care se stabilesc raporturi de substituție (serii paradigmatice) și cuvinte între care se realizează relații de asociere (serii sintagmatice), despre clase gramaticale (substantiv, adjectiv, etc.) și clase semantice (cuvinte care aparțin aceleiași clase gramaticale și au o trăsătură semantică comună : nume de arbori (substantive), culori (adjective), verbe care exprimă noțiunea de a vorbi, etc.), despre schimbările de sens ale cuvintelor în timp
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
organizarea lexicului unei limbi în cuvinte Între care se stabilesc raporturi de substituție (serii paradigmatice) și cuvinte între care se realizează relații de asociere (serii sintagmatice), despre clase gramaticale (substantiv, adjectiv, etc.) și clase semantice (cuvinte care aparțin aceleiași clase gramaticale și au o trăsătură semantică comună : nume de arbori (substantive), culori (adjective), verbe care exprimă noțiunea de a vorbi, etc.), despre schimbările de sens ale cuvintelor în timp și în context, despre utilizarea cuvintelor în funcție de împrejurări, de situații sau de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
narațiune timpul povestirii este perfectul compus sau imperfectul. Un efect neplăcut îl dă, desigur, folosirea mai multor timpuri într-o cornpoziție 83. În lucrarea "Gramatica pentru toți". Mioara Avram se oprește în Încheiere asupra celor mai frecvente abateri de la normele gramaticale ale exprimării corecte, și este interesant că aceste abateri se regăsesc si astăzi în exprimarea orală și scrisă a elevilor din gimnaziu. Abaterile acestea pot avea drept cauze ignorarea normelor (provenind fie din ignoranța propriu zisă, fie din disprețuirea intenționată
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
de continuitate (anacoluturi), improprietate a unor construcții și confuzie de planuri (de exemplu, între vorbirea directă și cea indirectă)84. Un profesor de Limba română trebuie să pretindă mereu elevilor săi respectarea calităților unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical, care se traduc în respectarea normelor în vigoare, adecvarea stilistica și claritate. Adecvarea stilistică poate fi legată și de forma scrisa sau orală a comunicării, precum și de tipul de text realizat (de exemplu, un rezumat). Claritatea este calitatea opusa ambiguității
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Claritatea este calitatea opusa ambiguității sau echivocului și se obține prin evitarea posibilităților de confuzie, de înțelegere în două feluri a 84 Moara Avram, "Gramatica pentru toți", Editura Academiei R.S.K., București, 1986, p.386-387. 58 unui enunț. Existența unor omonimii gramaticale (forme sau construcții cu aceeași înfățișare, alcătuite din aceleași cuvinte, dar diferite din punctul de vedere al relațiilor sintactice și deci al înțelesului) este sursa a numeroase ambiguități, mai ales în textele scrise. De exemplu,"Am împrumutat cartea unui coleg
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
îmbărbătată”. O altă abatere de la adecvarea stilistică o constituie repetarea acelorași cuvinte sau construcții într-o propoziție sau frază, respectiv într-o compunere. Desigur ca în acest capitol nu ne-am propus să scoatem în evidență toate abaterile de la normele gramaticale ale exprimării corecte, orale și scrise, pe care le comit elevii, ci doar pe cele mai frecvente. Ca o concluzie la acest capitol, se poate apune că profesorul de Limba română trebuie să lucreze mereu la perfecționarea actului de comunicare
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Cine gândește bine, vorbește bine”. În temeiul acestei legături se admite că studiul gramaticii ajuta la dezvoltarea gândirii logice, gramatica fiind considerată drept o gimnastica a minții sau o gimnastica intelectuală. Perfecționarea paralela a modului de gândire și a construcției gramaticale este, la rândul ei, legată de creșterea nivelului cultural și de asimilare a unor modele. La vremea lui, Eminescu afirmase just ca „Limba, alegerea și cursivitatea expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
citat pentru început definiția cuvântului apa cum apare ea în lucrarea „Sinteze de limba romana”, unde cuvântul este considerat un concept ce "reprezintă asocierea unuia sau a mai multor sensuri cu un complex sau înveliș sonor susceptibil de o întrebuințare gramaticala în procesul comunicării”21. Considerat de mistici ca fiind de origine divină, cuvântul a atras dintotdeauna atenția cercetătorilor, fie ei de orientare idealista, fie materialistă. Astfel, în capitolul intitulat " Puterea revelatoare a cuvântului omenesc", profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
noțiunea pură, reprezentarea obiectului în discuție, altul afectiv, care arată oarecum poziția subiectivă, reacția sentimentala a individului vorbitor față de noțiunea respectivă” 28. Există cuvinte al căror înțeles a pierdut prin gramaticalizare atât noțiunea, cât și sensul afectiv, așa cum sunt instrumentele gramaticale de tipul articolului, de asemenea prepoziția și conjuncția. Onomatopeele sunt cuvinte în al căror înțeles abia se formează noțiunea, iar interjecțiile sunt cuvinte în al căror înțeles abia începe să se formeze sensul afectiv. Cuvântul este deci "unitatea dintre o
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
complex sonor articulat, chiar daca reacția afectivă a pălit de mult prin uzură. "Limba este un imens depozit de metafore șterse prin uzură”. Referitor la raportul dintre judecată și propoziție, atragem atentia că structura logică a judecății nu coincide cu structura gramaticală a propoziției, deoarece în timp ca propoziția are părți principale și părți secundare, judecata are doar trei elemente: subiectul, predicatul și copula. In propoziție, subiectul și predicatul sunt indispensabile pentru formarea judecății, iar atributul și complementul pentru formarea metaforei care
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
transmise celorlalți 54. Asigurând formarea și continuitatea dezvoltării ideilor, limbajul conservă și îmbogățește practica socială cu toate victoriile cunoașterii omenești, căci limba este magazia de idei a practicii sociale"55. Limba este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexicale și gramaticale), istoricește constituită, cu ajutorul cărora se realizează comunicarea reciprocă dintre oameni, adică limbajul. Funcția primordială și fundamentală a limbii și a limbajului este, deci, comunicativă. Indisolubil legată de aceasta, este și o altă funcție: cea cognitivă. Urmează apoi o serie de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
la diferența dintre cele două structuri, ca 66 Ibidem, op.citata, p.254. 45 diferență între conținutul gândirii și forma în care este exprimat: s-a vorbit astfel despre subiect logic (în fapt, subiect în structura de adâncime) și subiect gramatical (în structura de suprafață), de elemente subînțelese, etc. Sub aspect teoretic, problema a fost tratată pentru prima oara în "Gramatica de la Port Royal”, în care Chomsky crede că apar primele elemente ale gramaticii transformaționale 67. Conceptul de transformare și distincția
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
dintre cele doua structuri sunt elementele definitorii ale gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
gramaticii generative de tip transforma țional. Cu ajutorul lor pot fi interpretate situațiile de sinonimie și omonimie (ambiguitatea) sintactica. Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume, V =verb, etc.68. Astfel se va putea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Pentru aceasta, gramatica urmează să distingă și să definească eu precizie noțiunile de funcție gramaticală (de tipul subiect, obiect, predicat), de relație gramaticală (de tipul raportului dintre subiect și predicat, verb tranzitiv și obiect, determinat și determinant), și de categorie gramaticala în sensul ce constituent (de tipul SN = sintagmă nominală, SV= sintagma verbala, N = nume, V =verb, etc.68. Astfel se va putea explica noțiunea de "tip de frază” (afirmativă, negativă, interogativă), arătând, de exemplu, ca între propozițiile; „Nu am dat
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
56 "Cunoștințele de semantica ale profesorului, despre sensul și forma cuvântului, despre organizarea lexicului unei limbi în cuvinte Între care se stabilesc raporturi de substituție (serii paradigmatice) și cuvinte între care se realizează relații de asociere (serii sintagmatice), despre clase gramaticale (substantiv, adjectiv, etc.) și clase semantice (cuvinte care aparțin aceleiași clase gramaticale și au o trăsătură semantică comună : nume de arbori (substantive), culori (adjective), verbe care exprimă noțiunea de a vorbi, etc.), despre schimbările de sens ale cuvintelor în timp
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
organizarea lexicului unei limbi în cuvinte Între care se stabilesc raporturi de substituție (serii paradigmatice) și cuvinte între care se realizează relații de asociere (serii sintagmatice), despre clase gramaticale (substantiv, adjectiv, etc.) și clase semantice (cuvinte care aparțin aceleiași clase gramaticale și au o trăsătură semantică comună : nume de arbori (substantive), culori (adjective), verbe care exprimă noțiunea de a vorbi, etc.), despre schimbările de sens ale cuvintelor în timp și în context, despre utilizarea cuvintelor în funcție de împrejurări, de situații sau de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
narațiune timpul povestirii este perfectul compus sau imperfectul. Un efect neplăcut îl dă, desigur, folosirea mai multor timpuri într-o cornpoziție 83. În lucrarea "Gramatica pentru toți". Mioara Avram se oprește în Încheiere asupra celor mai frecvente abateri de la normele gramaticale ale exprimării corecte, și este interesant că aceste abateri se regăsesc si astăzi în exprimarea orală și scrisă a elevilor din gimnaziu. Abaterile acestea pot avea drept cauze ignorarea normelor (provenind fie din ignoranța propriu zisă, fie din disprețuirea intenționată
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de continuitate (anacoluturi), improprietate a unor construcții și confuzie de planuri (de exemplu, între vorbirea directă și cea indirectă)84. Un profesor de Limba română trebuie să pretindă mereu elevilor săi respectarea calităților unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical, care se traduc în respectarea normelor în vigoare, adecvarea stilistica și claritate. Adecvarea stilistică poate fi legată și de forma scrisa sau orală a comunicării, precum și de tipul de text realizat (de exemplu, un rezumat). Claritatea este calitatea opusa ambiguității
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Claritatea este calitatea opusa ambiguității sau echivocului și se obține prin evitarea posibilităților de confuzie, de înțelegere în două feluri a 84 Moara Avram, "Gramatica pentru toți", Editura Academiei R.S.K., București, 1986, p.386-387. 58 unui enunț. Existența unor omonimii gramaticale (forme sau construcții cu aceeași înfățișare, alcătuite din aceleași cuvinte, dar diferite din punctul de vedere al relațiilor sintactice și deci al înțelesului) este sursa a numeroase ambiguități, mai ales în textele scrise. De exemplu,"Am împrumutat cartea unui coleg
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]