1,518 matches
-
de furnici”. Este ordinea unei percepții de vârstă interioară, a „amiezii”, când sufletul „cu frig încercuindu-se, ca de piatră, tăcut/ pe trunchi așteaptă decapitarea/ la un semn nevăzut”. Semnele timpului apar proliferante, ca într-un irepresibil asediu: ,,Cosași și greieri/ fac salturi de-a dreptul în moarte”. Un perisabil resimțit acut, destinul fracturat, lecția morții cu firescu-i tragic („Eram mereu atrasă de pământul/ aproape locuit, aproape tânăr/ brusc înserat crescut la loc”) se proiectează ca durate ale vegetalului. Starea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
scrisă de M. este expresia rafinată a unei sensibilități lirice autentice și distincte. SCRIERI: Până la asfințit, Iași, 1972; Tâlcuitorul, Iași, 1977; Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Puck umple cu stângăcie paharul, Iași, 1982; Fantasma greierului, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Const. Ciopraga, Poeți ieșeni, CRC, 1972, 6; Dan Medeanu, „Până la asfințit”, CNT, 1972, 13; Alexandru Lungu, Catalog liric, ATN, 1972, 4; Daniel Dimitriu, „Până la asfințit”, CL, 1972, 5; Alexandru Lungu, „Până la asfințit”, VR, 1972, 8; Nae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
Liviu Leonte, Discreție și fantezie, CL, 1983, 6; Mircea Vaida, Poezia în ipostaze feminine, TR, 1983, 30; Dobrescu, Foiletoane, III, 38-43; Tașcu, Poezia, 262-266; Ulici, Lit. rom., I, 217-218; Liviu Grăsoiu, Poemul creștea încet..., LCF, 1998, 40; Ion Roșioru, „Fantasma greierului”, TMS, 1999, 5; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 124-126; Dicț. scriit. rom., III, 341-342; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 298. N.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
oferea în toată splendoarea sa. Era Dumnezeu atât de nemărginit încât putea să se aștearnă deasupra tuturor pământurilor și apelor? Ce erau brațele sale, ochii săi, mintea sa? Dumnezeu se ascundea în acea puzderie de arbori, în cântecul asurzitor al greierilor, în țopăitul gărgăunilor, în răcoroasa boare a izvorului de sub stejari? Erau gânduri iscoditoare, dar don Terentio îi spusese să-l lase pe Dumnezeu în pace: oricum nu putea fi zărit sau atins, și nici închipuit. Învățase de la mătușa lui o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fie completă? Ce mai trebuie adăugat?». «Ne e teamă», ziseră discipolii, «că Maestrul nostru are să fie hrană pentru ulii și vulturi». Deasupra șdacă rămân neîngropat - n.n.ț mă mănâncă vulturii și ulii, iar dedesubt șîn pământ - n.n.ț mă mănâncă greierii și furnicile. Să iei de la unii ca să dai celorlalți nu e oare un semn de părtinire?»” (Lao Zi, Carte despre Dao și Putere, 1993, p. 159). Μ Pentru pesimiștii cunoașterii prin cuvânt, o discuție În care sunt folosite cuvintele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În această anchetă și care lăsase niște indicii: Am fost ajutat de unele Însemnări lăsate de Venanzio. Nu Înțelegeam de la Început ce anume voia să spună. Dar erau unele aluzii la o piatră nerușinată care se rostogolește pe câmp, la greierii ce cântă pe sub pământ, la smochinii bătrâni. Citisem câte ceva de soiul acesta: am controlat zilele trecute. Sunt exemple pe care le dădea Aristotel În prima carte a Poeticii și În Retorica. Apoi mi-am amintit că Isidor din Sevilla definește
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
atenția majoră acordată primelor volume, se remarcă o trecere în revistă a tematicii ultimelor volume, din partea criticii. Astfel, același Dicționar general al literaturii române menționează: "Noile poeme, cele din Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), Somnul din somn (1977) sau Ochiul de greier (1981), "evidențiază o oarecare umanizare a vocii, domolirea orgoliului intransigent. Fugind de "soarele nerușinat" ce dezvăluie "neroada furie a creșterii", poeta imaginează un teritoriu umbros și calm, în care "firul nopții dă colț și crește pur", iar "mirii unei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a cunoscut transformări de-a lungul traiectoriei lirice a poetei. Astfel, în Somnul din somn, el putea fi asociat visului sau acelui liber vacarm neconstrâns. În somn el putea fi refugiu și iluzie, spațiu imaginar al libertății; în Ochiul de greier, el era însoțit de neliniște ("La un capăt și la altul al somnului/ Mă simt în pericol..." Treceri), în Stea de pradă este dublat de starea de insomnie, pentru că acum să amintească doar vag faptul că este totuși o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
către cea de-a doua etapă de creație a Anei Blandiana, se simte cel mai profund, în vers, atacul subversiv contra ideologiei. Metafora începe să fie lipsită de transparență, deși este aleasă dintr-un arsenal al cotidianului: plantele, frunzele, copacii, greierii etc. Metafora opacă, prin care înțelegem metafora subversivă, ia naștere în poezia Anei Blandiana, încă de la început, însă ea se acutizează odată cu cea de-a doua etapă a creației poetice, atingând apogeul în cele patru poezii de mare curaj din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
revoltei generează imposibilitatea evadării dintr-un univers mort. Numindu-și semenii, cu o ușoară ironie, frații mei, autoarea le critică acestora atitudinea în fața răului, printr-o permanentă stare de nepăsare și de indiferență. O altă metaforă subversivă, opacă, o constituie greierii, care "cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte,/ Lăsați-i să doarmă și ascundeți-i, ierburi,/ De sinceritățile zilei suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i al rouăi prea limpede domn/ Și tot nu reușesc să trăiască
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
univers mort. Numindu-și semenii, cu o ușoară ironie, frații mei, autoarea le critică acestora atitudinea în fața răului, printr-o permanentă stare de nepăsare și de indiferență. O altă metaforă subversivă, opacă, o constituie greierii, care "cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte,/ Lăsați-i să doarmă și ascundeți-i, ierburi,/ De sinceritățile zilei suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i al rouăi prea limpede domn/ Și tot nu reușesc să trăiască/ Întâmplăli-se-n somn;// Lăsați-i să doarmă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și in altele, ascuns, mai puțin explicit, fără să cădem în derizoriu, sau să riscăm să fim judecați pentru obsesii maladive, ne vom referi în cele ce urmează la câteva astfel de poezii din următorul volum al autoarei, Ochiul de greier, 1981. Este poate volumul marcat cel mai puternic de aversiunea contra ideologiei, aducând, în construcția lui, o absență a metaforei, diferită de absența cu care obișnuise poezia lozincardă. Deși el însuși conține o metaforă una cu tentă subversivă, ochiul de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1981. Este poate volumul marcat cel mai puternic de aversiunea contra ideologiei, aducând, în construcția lui, o absență a metaforei, diferită de absența cu care obișnuise poezia lozincardă. Deși el însuși conține o metaforă una cu tentă subversivă, ochiul de greier fiind ochiul veșnic treaz al artistului persecutat acest volum va marca începutul unui lung șir de alte volume încadrate în ceea ce am numit absență a metaforei: Greierii cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte,/ Lăsați-i să doarmă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lozincardă. Deși el însuși conține o metaforă una cu tentă subversivă, ochiul de greier fiind ochiul veșnic treaz al artistului persecutat acest volum va marca începutul unui lung șir de alte volume încadrate în ceea ce am numit absență a metaforei: Greierii cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte,/ Lăsați-i să doarmă și-ascundeți-i, ierburi, De sinceritățile zilei, suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i al rouăi prea limpede domn Și tot ce nu reușesc să trăiască/ Întâmple-li
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o metaforă una cu tentă subversivă, ochiul de greier fiind ochiul veșnic treaz al artistului persecutat acest volum va marca începutul unui lung șir de alte volume încadrate în ceea ce am numit absență a metaforei: Greierii cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte,/ Lăsați-i să doarmă și-ascundeți-i, ierburi, De sinceritățile zilei, suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i al rouăi prea limpede domn Și tot ce nu reușesc să trăiască/ Întâmple-li-se în somn;// Lăsați-i
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
funii,/ Subțiri prinți de țipăt jertfiți ascuțit/ Singurătăților lunii. //" (În somn) În spatele unei rime aristocrate, încrucișate, se ascund metafore subversive, a căror descifrare este cheia spre lumea închistată în ideologii, în care era forțată să trăiască poeta alături de contemporanii ei. Greierii pot fi (sau chiar sunt!) artiștii siliți să-și cenzureze talentul într-o societate care cenzura tot ce era frumos și bun. Sinceritățile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniștilor, falsele valori pe care le impunea regimul autocrat. Autoarea propune
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vede din mine/ Decât un glas/ Așezat somptuos/ În al cărții sicriu. / Nu mă laud,/ Credeți-mă, știu să mor/ Și știu, mai ales, să înviu,/ Dar asta e, bineînțeles, Mult mai ușor.// Încă un pas) Întreg volumul Ochiul de greier este o metaforă subversivă a ideologiei vremii. Încercarea de armonizare între poeme se realizează, însă, într-un mod atât de delicat, încât pare că întreg volumul este, în fapt, un singur poem. Vorbind despre alteritate, în acest context al persecuției
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Privirea din frunză/ Ca din adâncul unui somn etern răbdător,/ Fără să spună nimic,/ Pregătindu-mă doar/ Pentru mai aspre și mai lungi învieri". Deconstrucția canonului universal se realizează și prin intermediul ochiului întors spre interior imagine romantică asemănătoare ochiului de greier. Autoarea, neputând suporta universul sufocant care o înconjoară, dominat de persecuția frumosului, a culturii, a sufletului și chiar a spiritualității, hotărăște construirea unei noi realități, interioare. Asemenea unui poet maudit ea trăiește în afara și contra societății, totodată, închiderea către lume
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cuvinte, care pot schimba locul între ele, păstrând același înțeles"141: "Verde-ntuneric de nuc/ Peste norocu-mi uituc/ În iarba a toate stăpână/ Dormind cu o carte în mână// Prin pagini păienjenii țes/ Un mult mai adânc înțeles/ Și-un greier citește un pic/ Dar nu înțelege nimic/ În timp ce prin cerul mereu/ O frunză tot cade cu greu/ Vâslind ca un flutur bătrân/ Iar eu mă tot uit și amân?? Să-l scutur ușor de un umăr/ Șuvițele albe să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
astfel, onirismul optzecist. Există, de asemenea, în opera Anei Blandiana o afinitate, la nivelul poeticii, între cuvântul poeziei și concepția fantasticului. În ambele experiențe creative revine, în mod semnificativ, cuvântul-metaforă umbra. Să citim poezia intitulată Vânătoare, din volumul Ochiul de greier, din 1981: "N-am alergat niciodată după cuvinte, / Tot ce-am căutat / Au fost umbrele lor / Lungi, argintii, / Târâte de soare prin iarbă, / Împinse de lună pe mare, // Nu am vânat niciodată / Decât umbrele vorbelor / E o foarte iscusită vânătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pe fiecare, cu anul publicării: Cărți de poezie: Persoana întâia plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Revista "Amfiteatru" 1984; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Alte intâmplări din grădina mea, 1987; Întâmplări de pe strada mea, 1988; Poezii, 1988; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de poeme, 1991; În dimineața de după moarte, 1996; La cules îngeri
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Călcâiul vulnerabil, București, Editura pentru Literatură, 1966. Ana Blandiana, A treia taină, București, Editura Tineretului, 1969. Ana Blandiana, Octombrie, noiembrie, decembrie, București, Editura Cartea Românească, 1972. Ana Blandiana, Somnul din somn, București, Editura Cartea Românească, 1977. Ana Blandiana, Ochiul de greier, București, Editura Albatros, 1981. Ana Blandiana, Ora de nisip, București, Editura Eminescu, 1984. Ana Blandiana, Stea de pradă, București, Editura Cartea Românească, 1985. Ana Blandiana, Arhitectura valurilor, București, Editura Cartea Românească, 1990. Ana Blandiana, Soarele de apoi, București, Editura Du
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lirică a sentimentului descătușat, senzorială, până la un punct. Chiar și volumul Cu stea de pradă (1985), care se delimitează de letargicele, oniricele, metafizicele poeme anterioare (unde visarea și somnul erau tutelare), din perioada maturității (Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Ochiul de greier, 1981), construiește versuri după tehnica imaginilor expresioniste. Prin urmare, iritarea, revolta, stări specifice acestui volum, se traduc tot prin antrenarea unor figuri de stil. E de observat, în acest sens, consecvența poetei. Alina remarcă saltul valoric din volumele maturității. Tonul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
stări specifice acestui volum, se traduc tot prin antrenarea unor figuri de stil. E de observat, în acest sens, consecvența poetei. Alina remarcă saltul valoric din volumele maturității. Tonul este, aici, puternic elegiac, ca o plângere continuă. În Ochiul de greier, spre exemplu, apar toate temele și motivele din lirica poetei. E, așadar, în opinia autoarei, un volum emblematic. Acest amănunt ne poate conduce magistral prin rețeaua poemelor blandiene. Sesizarea pertinentă a faptului că-n fiecare volum există câte-o artă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din nou un eden blagian 1 încărcat cu șerpi, șopârle, greieri, învăluiți într-o lumină ce fierbe, încât nu-ți rămâne decât să "te dezbraci de trup ca de-o povară/ Când te cuprinde somnul sub care te-ncovoi". În al doilea ciclu al volumului apar cântecul albastru, fata în albastru, un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]