1,756 matches
-
dat cu peria prin păr și m‑am străduit să asociez câteva nume la pozele pe care Emily mi le scosese la imprimantă În cursul zilei. Lily urmărea toate astea cu un vag aer amuzat, dar știam că Își face griji În legătură cu incidentul cu Băiatul Ciudățoi, iar eu mă simțeam teribil de prost pentru că nu mă puteam ocupa imediat de treaba asta. Alex vorbea la telefon cu fratele lui mai mic și se chinuia să Îl convingă că era Într‑adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un bancomat. — Ăă, Îmi pare rău, dar nu am la mine decât dolari americani. E OK? Fața i s‑a făcut stacojie de jenă și a Început să se scuze profund: — O, nu, domnișoară, vă rog să nu vă faceți griji În privința asta. Domnișoara Priestly se ocupă personal de asemenea chestiuni la plecare. Dar, pentru că veți avea nevoie de monedă locală atunci când ieșiți pe poarta hotelului, dați‑mi voie să vă arăt asta. S‑a dus la biroul‑mamut, a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cărare sau lăsîndu-l să-i cadă pe frunte... Dar părul, pe măsură ce se usca, Începea să devină pufos; i se părea că seamă cu băiețelul din reclama „Bubbles“ pentru săpunul Pears. Așa că, În cele din urmă, Își dădu cu Brylcreem, făcîndu-și griji că Întîrziase prea mult, petrecînd cinci sau zece minute, Încercînd să-și aranjeze onduleurile cu pieptănul. CÎnd termină, se duse jos din nou, și domnul Mundy zise cu o veselie forțată, care suna odios: — Pe cinstea mea! Fetele or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
haina și-și deschise săculețul. Înăuntru erau două plicuri voluminoase, de culoarea pielii, de la Ministerul Alimentației, marcate Confidențial. Într-unul era o pereche de pantofi de seară. În celălalt, o rochie și ciorapi de mătase autentică. Toată ziua Își făcuse griji din cauza rochiei, pentru că era din crêpe și se șifona ușor: o luă cu grijă din plic și o ținu În mîini, apoi petrecu cîteva minute trăgînd de ea, Încercînd să preseze cutele. Ciorapii Îi purtase și-i spălase de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fost ostenit. Ce mai noroc! Ce noroc de rahat. Și am fost atent Întotdeauna! — Știu, spuse Viv. — O să-l Întreb pe tipul ăsta despre prietena lui, despre ce-a făcut. OK? Viv Încuviință. — OK? — Da. — Să nu-ți mai faci griji. Nu, n-o să-mi mai fac. — Îmi promiți? — Da. — Rezolvăm noi și chestia asta. OK? Bravo. Rămaseră pe fir, fără să-și vorbească, pînă cînd telefonista Îi Întrebă dacă vor să prelungească timpul convorbirii. Viv spuse că nu doreau, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
prin salon, pe lîngă bar și pozele din Paris, și jos, pe scara neluminată. La fiecare Întoarcere crezu că se prăbușește. — Îmi cer scuze, nu contenea să spună slăbită. Îmi cer scuze. Ele o certară În glumă pentru că-și face griji. Dac-ai vedea ce tipi babani ridicăm! spuse cea băiețoasă - Mickey - rîzÎnd. După asta o să ne apucăm să cărăm piane. Bătrîna mergea În fața lor, prevenindu-le În legătură cu treptele mai dificile. Le ținu ușa din față deschisă, și apoi o luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
șase luni. Ca să nu se atașeze prea tare. Cât de egoist poți să fii? Să le refuzi dreptul la o prezență familiară iubitoare doar pentru că vrei să fii tu aceea și tu nu poți să fii. Desigur, uneori Îmi fac griji că ea nu le vorbește copiilor cum aș face-o eu. Când eram mică, spuneam „cină“ În loc de „prânz“ și „ceai“ În loc de „cină“. Dar acum, de când fac parte din clasa intelectualilor, Îi Învăț pe copiii mei să spună „prânz“ și „cină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
aici, pentru că pregătește noua campanie Luca Luca cu Adriana A. Poate ar trebui să contramandăm. Fugi de-aici! Nu poți să contramandezi! Bradley s-a dus cu avionul studioului la Le Cirque să stabilească meniul. Uite ce, nu-ți fă griji că nu stă de vorbă cu tine. Nici Bradley nu prea vorbește cu mine. Bărbații sunt atât de sexy când sunt îngândurați și laconici, mă liniști Daphne. Trebuie să fii aici în seara asta. Vor veni o grămadă de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mai stea, îmi spuse Patrick la telefon, câteva zile mai târziu. Dar turnul de control a interzis orice întârziere pe pistă în ziua aceea. Îmi pare atât de rău, sper că n-a fost prea neplăcut. Chiar mi-am făcut griji pentru tine. O-o. Te pomenești că, până la urmă, Patrick chiar era Maica Tereza. Îmi pare rău c-am întârziat. Am făcut o prostie cât mine de mare. Dar puteai să-mi lași un mesaj, i-am spus. Sau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
balul inaugural de la Casa Albă. În clipa în care a lansat invitațiile și le-a trimis tuturor câte un exemplar de lectură, Julie a fost asaltată de o grămadă de neliniști specifice tagmei prințeselor începătoare. A început să-și facă griji că prietenele ei nu vor veni la clubul de lectură decât ca să vadă cum i-a decorat Tracey Clarkson apartamentul. Îi vor „diseca“ simțul estetic în momentul în care vor ieși pe ușă și probabil or s-o critice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în propria-ți casă?! Mă simt atât de oribil! Am întrebat-o dacă vrea să vin să stau cu ea, dar mi-a zis că-l are alături pe profesorul de yoga și asta-i de ajuns. Totuși, îmi fac griji pentru ea, crezi că ar trebui, totuși, să mă duc? Ce înfiorător. Daphne a fost o soție perfectă pentru Bradley, i-a organizat, de câte ori a avut nevoie, cele mai reușite petreceri de la Hollywood. Când o prietenă aflată la ananghie spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
se-ntâmplase cu Daphne? Ce să mai vorbim de soț, când ea e cuprinsă de depresie și numai dacă aude că vrea să demisioneze băiatul care curăță piscina. Vrei să venim la tine? i-am propus. Zău că ne facem griji din pricina ta. — Stați liniștite, mă simt bine. Nu te-ai simți și tu dacă ai sta în apartamentul nupțial de la Bel-Air? Nu e cazul să veniți — Dar are cineva grijă de tine? am întrebat-o. Se ocupă cineva de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
club nu-i vedeam prea des, deși Hollinger era un investitor major. Bănuiesc că aveau impresia că urma să fie doar pentru uzul lor personal. — Dar pe urmă au Început să sosească medaliile de aur? — Nu cred că-și făceau griji cu medaliile de aur. Auriul era una dintre culorile preferate ale lui Hollinger. Estrella de Mar Începuse să se schimbe. El și Alice au fost mai degrabă nemulțumiți de galeriile de artă și de revenirea lui Tom Stoppard(##notă - Dramaturg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fotografiez ceremonia, Marion m-a apucat de braț cu mîna ei Înmănușată. — Domnule Prentice? Doar nu plecați atît de curînd? Încă nu s-a Întîmplat nimic. — Ba cred că s-a Întîmplat deja totul, i-am replicat. Nu vă faceți griji, o să stau pînă la final. Păreți foarte neliniștit, spuse Blanche Îndreptîndu-mi cravata. Înțeleg că ți se cască un mormînt la picioare, dar nu Încăpeți acolo, chit că ea era așa un vlăstar micuț. De fapt, aproape că le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de lîngă el. — Nu cred așa ceva. Dar cine știe? Îmi pare rău, Charles, nu-ți sînt de prea mare ajutor. (Se ridică În picioare și Își trase pe ea halatul de plajă.) Te conduc Înapoi acasă. Știu că-ți faci griji pentru Frank. Probabil te simți responsabil. — Nu chiar responsabil. În tinerețe, era datoria mea să mă simt vinovat pentru amîndoi. Am rămas cu obiceiul ăsta... nu-i ușor să te dezbari. Atunci, ai venit unde trebuie. Pe cînd mergeam Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
rudenie cu Frank. — Frank? Am lucrat la motorul bărcii lui de nouă metri. Dacă nu mă-nșel, nu m-a plătit nici pînă azi. — E la Închisoarea din Malaga, după cum știți. Dați-mi factura și rezolv eu. — Nu vă faceți griji... pot să aștept. S-ar putea să dureze ceva. A pledat vinovat. Andersson trase din țigara Însăilată. Firișoare de tutun aprins răbufniră din vîrful incandescent și străluciră efemer În dreptul bărbii lui. Privirea Îi rătăci prin atelier, evitîndu-mi chipul. — Vinovat? Frank
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
conduc un restaurant. — N-o să-ți ia mult să Înveți. (Încrezător că mă recrutase deja, Crawford făcu un gest disprețuitor În direcția barului.) În afară de asta, nu există restaurant, iar Betty o să se ocupe de angajări și concedieri. Nu-ți face griji cu contabilitatea - David Hennessy are totul sub control. Vino alături de noi, Charles. Odată ce punem pe picioare și clubul de tenis, tot restul o să vină de la sine. Residencia Costasol o să revină la viață. — După cîteva partide de tenis? Și turneul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
minuțioasă și purtările fine erau deja de domeniul trecutului. — Mulțumesc din nou pentru ajutor, Îmi spuse În timp ce așeza pe masă tava cu coniac și tonic. Mă bucur să pot spune că Laurie doarme. De luni de zile Îmi tot fac griji pentru ea. Nici nu știu ce să-i spun tatălui ei, chiar dacă săracul om e Într-o stare mentală În care de-abia reușește să-i pese de ceva. — Și eu simt la fel, m-am grăbit să-l asigur. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
părinții lor, aflați care ieșeau pe ușa supermarketului.) Mi-e teamă c-o s-o facă, Charles. Îl cunosc de multă vreme. E un psihiatru nefericit, iar poliția e singurul mod prin care se poate răzbuna pe mine. — Bobby... Îmi făceam griji pentru el. Am Încercat să-i distrag atenția de la fetița care ne făcea cu mîna. — Sanger e motivul pentru care pleci din Residencia? Nu, ferit-a sfîntul! Mi-am terminat lucrarea aici. Poți să conduci singur toată treaba, Charles. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
venit pe loc să vomite. — Ei, vă place? o întrebă el, plin de importanță și mândrie, frecându-și satisfăcut palmele cu un zgomot dizgrațios, de greiere în călduri. Am avut o echipă destoinică, v-am spus să nu vă faceți griji, că Ion nu va observa nimic! Clara îi mulțumi cât putu ea de politicos, plimbându-se agitată prin bucătărie și trecând cu răceală peste insinuarea lui zgâ rietoare. Codrin Neacșu îi observă abia atunci paloarea feței. — Văd că nu vă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
picioare, în nici un caz nu poate spune asta despre armata germană. Cu toată rezistența înverșunată a trupelor din zonă, românii se instalaseră ferm pe masivul Silicka Planina. Iar asta înseamnă al dracului de aproape ca să nu începi să-ți faci griji. Nu mai are rost să stăm aici. Deja se lasă seara, să-i dăm drumul odată. Schultz întoarce privirea spre transmisionistul care, așezat pe vine lângă mica stație portabilă, așteaptă cu ochii țintă la el. Face un semn scurt din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
gest scurt, își ascunde sub căciulă firele de păr lipite pe fruntea transpirată. Tușește puternic și sec de câteva ori. Plămânul îl doare. Răcise zdravăn și se simte foarte slăbit din cauza febrei, dar nu are timp acum să-și facă griji pentru asta. Continuă cu glas calm și sigur, care-i maschează foarte bine îngrijorarea. În acest moment trebuie să ne concentrăm numai pe îndeplinirea misiunii. Dacă rămânem invizibili până în momentul atacului și terenul permite asta, dacă suntem atenți unde punem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
patru ani și ceva după asta, lăsînd după urma lui o fetiță În vîrstă de doi ani, pe Keti. Femeia era vădit Întristată. La poartă am Întrebat-o: - Dacă vă Întreabă cine a fost? - Nici nu știe. Nu vă faceți griji. Peste aproape cinci săptămîni, fui chemat la telefon, eram În tribunal. Vocea doamnei, tremurată, Îmi spuse că mama lui Keti murise În seara zilei precedente și că vroia să-mi mai spună ceva, dar nu la telefon. Înmormîntarea avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mai toate actele normative, căci, odată cu dispariția separării puterilor În stat, aplicarea acestora nu mai cădea de mult sub controlul tribunalelor. Ea rîse atît de puternic că el rămase descumpănit, neștiind ce să creadă; În final preciză: - Nu vă faceți griji, pentru că n-a apărut nici o lege. A fost un pretext al meu, o invenție ca să vă pot vizita, pentru că mi-era dor de dumneavoastră... așa deodată. Doream să conversez cu cineva... ZÎmbi. Bineînțeles nu cu oricine. Vă supără că v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dușman al statului. Nici voturile și nici prețurile nu erau folosite pentru a determina ceea ce dorea poporul; liderii și comitetele de partid decideau ceea ce oamenii trebuiau să-și dorească, iar alegerile nelibere însemnau că partidul-stat nu trebuia să își facă griji că nemulțumirea poporului va fi exprimată la urna de vot. Banii nu erau nici necesari și nici suficienți pentru a asigura bunurile de valoare, deoarece comenzile birocratice alocau resurse întreprinderilor și controlau salariile. În cazuri extreme, fabricile scădeau în loc să adauge
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]