1,632 matches
-
românesc și de aiurea) nu apar în mod explicit, ceea ce nu înseamnă că ele nu au supraviețuit și nu pot fi decelate, chiar dacă în forme mascate sau atrofiate. Pentru mentalitatea populară, „balaurii sunt duhuri rele” care (prin secetă, furtună sau grindină) disturbă ordinea naturii și a colectivităților umane, pentru că balaurii „poartă dușmănie oame- nilor” (8, pp. 136-138). Iată o credință populară din Hațeg, pe care o întâlnim și în alte regiuni ale țării : Bălaurii totdeauna poartă ură oamenilor, și numai șolomonarilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaurii „poartă dușmănie oame- nilor” (8, pp. 136-138). Iată o credință populară din Hațeg, pe care o întâlnim și în alte regiuni ale țării : Bălaurii totdeauna poartă ură oamenilor, și numai șolomonarilor e a se mulțumi că nu bate piatra [= grindina] de câte ori sunt pe ceriu nori grei. Când șolomonarul și bălaurul sunt sus în văzduh, bălaurul întreabă de șolomonar, că îs la țară, ori pe pădure. Șolomonarul, știindu-i gândul, răspunde că îs la țară, când îs pe pădure, și astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi binefăcă- toare sau răufăcătoare conform circumstanțelor” (5, p. 22). 2. Un alt fenomen care ar fi putut să contribuie la alterarea statutului inițial benefic al solomonarului în mentalitatea populară a fost observarea faptului că, în pofida prezenței și intervenției acestuia, grindina și furtuna se abat totuși și peste recoltele oame- nilor, nu numai peste locurile pustii. Pentru a salva însă prestigiul solomonarului, oamenii i-au acordat circumstanțe atenuante în această privință. El ar distruge numai recoltele acelor oameni care nu-l
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mituri și legende, de o banală legare a monstrului (cu lanțul, cu centura, cu plasa etc.), ci de o „în-frânare” - o superbă alegorie a supunerii stihiei, a impunerii unui principiu ordonator unei stări haotice, a îmblânzirii unei manifestări stihiale (furtună, grindină) și a transformării ei într-una pașnică și utilă (ploaia) (151). Imaginea zborului prin văzduh a solomonarului pe spinarea balaurului-norilor este și ea definitorie. Ea apare subînțeleasă în numele preoților traci kapnobatai, care, probabil, imitau astfel gestul suveran de ordonator cosmic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tot în Moldova, dar la peste trei secole de la mărturia lui Bandinus, sunt consemnate scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca obiect al legării magico-erotice stihiile atmosfe- rice. Pentru a alunga grindina, vrăjitoarea „ieșea afară și-nconjura livada în pielea goală [...]. Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din gură” ; sau „Cu niște bețișoare de alun ; în pielea goală, se ducea cu bețele lângă iaz și aducea sau oprea ploaia” (33, p. 126). Să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aducea sau oprea ploaia” (33, p. 126). Să mai notez faptul că analogia dintre cele două practici rituale nu se oprește aici. Apotropeu tipic în cazul ciumei, cămașa de cânepă expusă la hotar joacă același rol magic și în cazul grindinei (33, p. 126). Practica nudității rituale având drept scop „legarea” magică a stihiilor naturale și a demonilor care le declanșează are o vechime milenară. Plutarh (Mulierum virtutes, IX) relatează astfel legenda potrivit căreia Belerophon îl roagă pe zeul Poseidon să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
94). Traian Gherman (8, p. 137) și, după el, Traian Herseni (5, p. 18) au susținut că „balaurii joacă un rol secundar”, pentru că „solomo- narii sunt stăpânii lor”. Dimpotrivă, Mihai Coman consideră că „rolul șolomonarului în declanșarea furtunilor și a grindinei este minor. El nu participă la facerea ei (lucru care ține de puterea și menirea balaurului), ci doar la dirijarea ei. Astfel, prezența lui în «mitologia» furtunii pare a fi una strict etiologică” (4, p. 135). Nu cred că problema
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu pâne (Țiganiada, I, VI, 86 ; cf. 92, II, p. 286). în subsolul paginii, poetul ardelean trimite la următoarea notă explicativă : „Șolomonariu sau Solomonariu - iarăși un cuvânt cu care să chiamă în Ardeal ceia care călăresc pe balauri și poartă grindina (bazne țărănești), și învățătura lor o zic solomonie” (92, II, p. 286). Nici textul și nici nota care-l dublează nu și-au mai găsit locul în versiunea a doua a Țiganiadei, cea devenită notorie. Aceste informații sunt importante pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din zona Sighișoarei se spune : „împăratul Solomon era un mare vrăjitor. Cu cuvinte magice putea să deschidă sau să închidă cerul, putea să facă să înghețe apa din lacuri, putea să aducă pe câmpuri roua sau să facă să cadă grindina, sau altele asemănătoare [169]. Moștenitorii înțelepciunii sale se numesc șolomonari” (30). Este, după știința mea, prima dată când se con semnează, și încă într-o formă atât de tranșantă, relația dintre regele biblic Solomon și vrăjitorii numiți solomonari. Această credință
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zâc gonitori de nori și vrăjitori, și cei ce confecționează amulete, și prezicătórii” (51, II, p. 433). Se știe că preoții arhaicelor populații europene (romani, greci, traci, celți etc.) aveau și atribuții meteorologice de alungare a norilor (de furtună, de grindină). Canonul sinodal citat mai sus este un indiciu că astfel de practici au supraviețuit, cu toată opoziția Bisericii creștine. Practici de gonire a norilor de furtună, prin săgetare și prin amenințare, sunt atestate la geți încă din secolul al V
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de furtună, prin săgetare și prin amenințare, sunt atestate la geți încă din secolul al V-lea î.e.n. (cf. Herodot, Istorii, IV, 94). În primele secole ale erei noastre, preoții-magi alungau norii de furtună și, mai ales, pe cei de grindină fie (ca în Argolida) prin sacrificii oferite zeilor (Seneca, Naturales quaestiones, IV, 6), fie (ca în Corint) „prin sacrificii și cuvinte magice” (Pausanias, Călătărie în Grecia, II, 34, 4), fie prin descântece și incantații (carmina) : „Strămoșii noștri au crezut întotdeauna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
historia, XXVIII, 13) (210, p. 30). Autorul latin Columella (De re rustica, secolul I e.n.) vorbește și el de „gonitori de nori” (nubifugus), iar Palladius (secolul al IV-lea e.n.) descrie felul în care erau alungați, pe cale magică, norii de grindină : „contra cerului se ridică, în mod amenințător, securi însângerate” (cruentae secures contra caelum minaciter levantur ; cf. De agricultura, I, 35). Am văzut că, în anul 691, Sinodul ecumenic trullan îi anatemiza pe vrăjitorii „ce își zic gonitori de nori”. La
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Carol cel Mare (768-814) se vedea obligat să ia măsuri similare împotriva magicienilor cu puteri meteorologice (tempestarii). Într-o lege cuprinsă în Capitulaires (I, 83), Carol cel Mare îi proscrie pe cei care pretindeau că pot să alunge norii de grindină și de furtună, îndreptând către cer prăjini lungi, în vârful cărora erau prinse benzi de hârtie cuprinzând înscrisuri magice. Legile promulgate de Carol cel Mare nu au avut însă efectul scontat. Tempestarii, „purtători ai norilor” de furtună (les meneurs de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scontat. Tempestarii, „purtători ai norilor” de furtună (les meneurs de nuées), erau semnalați și în secolul al XIII-lea de Toma d’Aquino. Ulterior, Inchiziția îi ardea pe rug pe vrăjitorii care pretindeau că pot genera și conduce norii de grindină (174, p. 45). Prevederile Canonului 61 al Sinodului trullan se regăsesc simplificate într-un nomocanon (colecție de legi și canoane) numit Pidalion sau Kârma Korabiei, înțelese a Katoliceștei și apostoleștei Biserici a Ortodocșilor. Acesta a fost tradus din grecește, prelucrat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
soloman, șolomăț etc.) (3, p. 48 ; 33, p. 124 ; 39, p. 29 ; 65, p. 203). în nordul Transilvaniei și al Moldovei, pe lângă apelativul solomonar sunt semnalate ca uzuale și cele de grindinar, pietrar, ghețar. Primul termen este derivat din substantivul grindină, iar celelalte două, din sinonimele populare ale acestuia : piatră și, respectiv, gheață (3, p. 48 ; 33, pp. 124-125). Alte denumiri care ridică probleme pe cât de spinoase, pe atât de interesante sunt acelea de zgrăbunțaș (sgrăbunțaș), mai rar (z)grimințieș, (z
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zgrăbunțaș este compus din substantivul zgrăbunță + sufixul profesional -aș (cf. căruțaș = căruță + aș), unde zgrăbunță este un regionalism pentru grăunță de unt, brânză, gheață sau pen- tru bubă mică, coș pe piele, spuzeală. Doar înțelesul zgrăbunțe = grăunțe de gheață, de grindină (178) ar da un sens coerent termenului zgrăbunțaș = grindinar, cel care conduce/poartă grindina (cf. căruțaș = cel care conduce/poartă căruța). O astfel de explicație este posibilă, având în vedere faptul că una dintre cele mai temute și esențiale calități
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grindinar, cel care conduce/poartă grindina (cf. căruțaș = cel care conduce/poartă căruța). O astfel de explicație este posibilă, având în vedere faptul că una dintre cele mai temute și esențiale calități atribuite solomonarului este tocmai aceea de a purta grindina, distrugând sau mântuind recoltele („zgrăbunțaș care poartă ghiața” ; cf. 39, p. 29). Dovadă este faptul că și alte denumiri ale solomonarului, în Transilvania și Moldova (grindinar, pietrar, ghețar), se bazează pe aceeași calitate a acestuia și beneficiază de o construcție
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practica decapitării se perpetuează. Ultimul recitativ sugerează o altă practică magică uzuală : carnea animalului jertfit era preparată și mâncată în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oprească ploile, vrăjitoarele pun într-o strachină tot soiul de grâne, un ou, cânepă și din toate acestea fac o turtă pe care „de o țin pe cuptor, e secetă” (7, p. 861). La rândul lor, solomonarii alungă furtuna cu grindină folosind „o turtă [făcută] din cel întâi aluat”, pe care o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
valoare ca document etnologic pe care o au creațiile din folclorul infantil. Fiecare vers, fiecare imagine conține importante referiri și informații privind arhaice practici rituale și concepții mitice. Voi încerca să le comentez pe rând. Norii, purtători de furtună, de grindină sau de ploaie excesivă, sunt văzuți ca o ipostază a Haosului care tulbură ordinea și echilibrul cosmic, acoperind „chipul” zeului (Soarele, cerul senin). Regăsim frecvent această imagine mitică în basme, unde balaurul (tipică personificare a norilor) fură sau înghite Soarele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practică rituală : „Când tună și fulgeră, tracii despre care este vorba [= geții] trag cu săgețile în sus, spre cer...” (Herodot, Istorii, IV, 94). O informație asemănătoare se regăsește, mai târziu (secolul al IV-lea e.n.), la scriitorul latin Palladius : „Contra grindinei se spun multe : se ridică împotriva cerului, în mod amenințător, securi însângerate” (De agricultura, I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de „împușcare” a stihiilor meteorologice sunt din plin atestate până în epoca modernă. Nu este locul să le trec acum în revistă. Voi menționa numai o credință generală, consemnată de Traian Gherman la începutul secolului XX : „Aceștia [= balaurii aducători de furtună, grindină etc.], când văd săcurea, ori cuțitul, ori sapa, ori coasa și orice obiect de fier ascuțit, se abat în alte părți de teamă să nu fie străpunși” (9). Bazându-se pe corelația magică dintre faptă și cuvânt, geții - menționează Herodot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
te-ajunge Sfântu’ Soare Cu cuțite ascuțite Cu topoare ruginite... sau Ieși, Soare, Din [în]chisoare Că vine cocoanele Și dă cu pistoalele, Buuu ! (19, p. 220). A trage cu pistoalele (în loc de arcuri și săgeți) în norii de furtună și grindină nu este o imagine ludică, datorată imaginației copiilor. Astfel de practici erau în uz la adulți, ele supraviețuind doar în unele enclave etnice conservatoare. Macedoromânii, de pildă, trăgeau cu pușca în norii de grindină, astfel că „grindina înceta îndată” (20
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
săgeți) în norii de furtună și grindină nu este o imagine ludică, datorată imaginației copiilor. Astfel de practici erau în uz la adulți, ele supraviețuind doar în unele enclave etnice conservatoare. Macedoromânii, de pildă, trăgeau cu pușca în norii de grindină, astfel că „grindina înceta îndată” (20, p. 151). Imaginea „Și-ți taie [rupe] ale picioare/...Cu sabia lui Mihai...”, cu care este amenințată ploaia (dar și „negura”, „norii-ntunecoși” etc. ; cf. 11, p. 147), este și ea semnificativă. Voi menționa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care este amenințată ploaia (dar și „negura”, „norii-ntunecoși” etc. ; cf. 11, p. 147), este și ea semnificativă. Voi menționa întâi credințele populare conform cărora Sf. Mihail, care „poartă Luna și Soarele”, este și acela care „taie pânza nourilor de grindină” (21, p. 95). Așa cum apare în credințe, colinde sau legende apocrife, Arhanghelul Mihail înarmat cu spada (sau Sf. Ilie înarmat cu fulgerul) taie una (sau două, sau patru) dintre aripile diavolului - cel care răpește (întunecă) Soarele de pe cer (7, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]