1,968 matches
-
în straturi de cenusă vulcanică, bogate în siciliu, care s-a infiltrat în țesuturile copacilor, pietrificându-i. Vrem să luăm masa în pădurea arhaică dar constatăm că ne-am uitat tolba cu alimente în stațiunea de benzină, după ce am ieșit din grotă. Trecem pe acolo, și înainte de a coborî, flăcăul nostru, radios, se prezintă cu tolba. All right. Ne continuăm drumul spre sud de Rapid City, urcând o lungă serpentină care ne duce în Munții Negri. În fața noastră se ridică muntele pe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
unicorn-aripat ca-n poveste, iar brațul tău drept naște pene de duh. Închidem ochii și privim către cerul ce înalță al său strigăt către noi cei de jos, și pe calea unicornului-duh călcăm norii zburând. Cerul deschide o poartă de grotă cu lumină, un paradox al propriului destin și noi intrăm ca două suflete spre judecată Tu-cu capul cuibărit pe umărul meu, Eu-cu capu-nvelit de păruți albastru de la culoarea cerului. Tu adormi, iar eu zbor către acolo unde reușesc
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92918]
-
la români Am vizitat cu puțin timp în urmă Târgul Jiu. Un oraș frumos, elegant și foarte curat. Veritabil model pentru primarul Gheorghe Nichita și edilii Iașiului. În realitate, Târgul Jiu nu stă deloc sub păguboasa mentalitate a ortacului de grotă. Această falsă reprezentare o avem grație asumării superficiale a informațiilor din mass media. Întâlnirea mea cu orașul lui Brâncuși a fost una fericită. Ea mi-a fost mijlocită de doi oameni cu adevărat minunați: profesorul Nicolae Onescu și salvamontistul Sabin
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Perucă își mută privirea spre următoarea victimă. Sâni mari, privire languroasă. Și o aluniță mică pe obrazul stâng. Se foiește un pic în scaun. La mine e exact pe dos. Mă simt folosită. Parcă aș trăi cu un om de grotă. Dacă ar fi după el, n-am mai ieși din casă, probabil că ar fi în stare să facă sex continuu. Dimineața nici nu-mi mai beau cafeaua, pun ceva pe mine și fug din casă în timp ce el e-n
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de ce Steaua Sus-Răsare citește Unica. În rest, e OK. A venit ciorba. Mă-ntind și-i pun revista pe colțul mesei, fără să mă mai uit la ea. După aia iau lingura și încep să sorb ca un om de grotă și nu mă mai interesează nimic. Echilibru Mă privește cu simpatie. Mă observă. Stă tolănit pe fotoliul directorial și se bâțâie ușor, stânga dreapta. Are o burtă foarte mare. Imensă. Cred că nu găsește haine în comerț, îmi amintesc că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
laicizat, pecetluind viața altor ființe (). Tabloul IV conturează a patra treaptă, a conștiinței pure, unde ființa umană își regăsește Sinele, după experiența dramatică a impunerii altor legi care presupun negarea divinității și restructurarea universului. Imaginea debutează cu o gură de grotă, „spărtura ultimului pește spintecat de Iona”. O plajă cu multe lemne și pietre creează impresia începutului de lume. Iona apare ca un schivnic, cu barba fâlfâind (marcă a trecerii timpului): Răzvrătit împotriva timpului universal ce impune o dimensiune tragică perisabilității
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
care elevii înțeleg și dimensiunea monografică a romanului) dar, mai ales, la scena priveghiului de la căpătâiul celui ucis, susținută de muzica dramatică. în roman, veghea în râpă a lui Gheorghiță are atributele unei probe inițiatice, topografia locului putând fi asimilată grotei și metaforic, unei recluziuni simbolice „Flăcăul nu înțelegea din toate decât o frică strecurată din pământ în el și începu să vorbească cu cânele și cu calul, adresându-le cuvinte fără noimă”. Gheorghiță din film, a cărui interpretare lasă de
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
rugăciune. Pe vremea când se construia calea ferată dintre Salonic și Atena, pe această vale se dinamitau stâncile spre a face loc viitoarelor trenuri. La un moment dat, după ce au fost aruncate în aer niște stânci, a fost descoperită o grotă în care a fost găsită icoana Sfintei Parascheva. Din păcate locul era exact în drumul căii ferate și s-a dat ordin ca icoana să fie mutată. Dar partea ciudată a fost următoarea, icoana s-a făcut foarte grea și
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
sale de bază, edificate în decursul diverselor epoci istorice. Alături de criteriul valoric, de promovare a creațiilor, a "prezicerilor" cu putere de iluminare pentru eternitate a pașilor pe care îi urmează cunoașterea științifică și culturală, se mai află și o imensă "grotă platonică" ce este capabilă, respectând aceleași exigențe de edificare a paradigmelor, să-i cuprindă pe toți cei pe care istoria trebuie să-i dea, acolo, uitării pentru totdeauna. 4.4. Identitatea psihologiei, identitatea psihologului Oriunde în lume, psihologia, împreună cu psihologul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
șlefuită, adăposturi sub stîncă formează cadrul său de viață. Pe la anii -600000, învață să folosească focul. Între -35000 și -10000, evoluția se precizează, pe parcursul perioadei *paleoliticului superior marcată de primele mari realizări artistice despre care stau mărturie decorurile rupestre din grotele de la Lascaux sau primele statuiete ca Venus din Brassempouy. Către anii -10000 condițiile climatice cunosc o profundă modificare; perioada glaciară cedează locul unui climat mai temperat. Mamutul dispare; renul urcă spre nord. În schimb, alte animale sînt domesticite: cîinele pe la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din La Colombine (Yonne) în care o femeie a fost îngropată cu toate bijuteriile sale. Schimburile comerciale întăresc contactele cu exteriorul. Probabil tot în acestă epocă apar primele forme de scriere *pictografică în decorațiile simbolice ale unor vaze: vaza din grota de la Quéroy (Chazelles, Charente). Dar schimbări mai importante aveau să intervină odată cu introducerea fierului și cu sosirea celților. ...la prima epocă a fierului (de la -700 la -450 aproximativ) Descoperirea fierului. Începînd cu secolul al VIII-lea î. I. C. și fără
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe Hristos. După o rugăciune, corul cântă Imnul Nașterii. Cântecul răsună pe sub bolțile luminate feeric. Apoi, începând cu patriarhul, credincioșii sărută lespedea de marmoră și se închină. Slujba ține trei ceasuri. După ce procesiunea iese din peșteră, credincioșii se împrăștie prin grote și sanctuare. Unii intră în peștera laptelui, alții într-a păstorilor, alții în a fântânilor, unde fiecare crede că e izvorul vindecării necazurilor sale. Serbările țin trei zile în șir. Cine se duce la Bethleem, pentru a sărbători acolo Crăciunul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe Hristos. După o rugăciune, corul cântă Imnul Nașterii. Cântecul răsună pe sub bolțile luminate feeric. Apoi, începând cu patriarhul, credincioșii sărută lespedea de marmoră și se închină. Slujba ține trei ceasuri. După ce procesiunea iese din peșteră, credincioșii se împrăștie prin grote și sanctuare. Unii intră în peștera laptelui, alții într-a păstorilor, alții în a fântânilor, unde fiecare crede că e izvorul vindecării necazurilor sale. Serbările țin trei zile în șir. Cine se duce la Bethleem, pentru a sărbători acolo Crăciunul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând i insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu insecte
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, î în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând i insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mari, hrana preferată fiind fluturii de noapte, cărăbușii și alți gândaci. Reproducerea: Se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Caucaz, în Asia, până la nordul Kazahstanului, dar și în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împ de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în Europa, spre sud p pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid și cu
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
cantitative sunt : - în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor ex
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor ex existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în orașe pe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
mlaștini, culturi agricole) sau păduri și plantații forestiere nu prea dese, precum și pe cursul unor râuri. Estimările sunt repetate la intervale mici de timp pe aceiași fâșie. 3.4.3. Metoda cartografică Este utilizată în special pentru localizarea adăposturilor (peșteri, grote, avene, cavități s subterane artificiale). 3.4.4. Metoda observației din puncte fixe Din punctul fix, ce corespunde de obicei locului instalării taberei, în preajma adăpostului, se notează toți indivizii ce trec în zbor, într-o anumită perioadă de timp. Metoda
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Gabor). Exemplarele capturate au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: - colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada: 15. 10. 2004 - 15. 03.2005. 3.6. Determinări cu ajutorul detectorului Heterodine (de teren): - Grădina Botanică, Iași- am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Dancu, Iași - am d determinat: Nyctalus
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ho hornuri verticale. Masivul Rarău se integrează în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din care rezultă peisaje atrăgătoare și variate, dominate de vârfuri, pereți verticali și surplombe, turnuri și piramide, grote și îngrămădiri de grohotișuri la baza stâncilor. Toate culmile sunt secționate de văi adânci cu cascade și repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote (Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 150 1500 m, la la 1 km Nord de Pietrele Doamnei). Clima Rarăului Prin poziția sa în nordul grupei centrale a Carpaților Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
lumina care le pune în vedere, se deschid în golul pe care îl arată. Imagini fulgurante ale sclipirii prin care se trece, ca prin vise de apă, transparențe ce atrag, cheamă vederea dincolo de câmpul imediat vizibilului: "Pe mâluri sclipitoare, prin grote luminate de îngeri,/ în vrafuri de puf cristalin în care dorm fluturii,/ sufletul meu însetat de lumină/ vine pe sănii prin nămeții purificați"93. Transparența pune în distanța transcendentului, a transferului în invizibilul vizibilului. Trupul străluminat, înălțat în puritate, premerge
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]