2,606 matches
-
aud, ne-ar cam fi bombardat, noi, ca de obicei, ducând lipsă de aeroplane... însă, ascultând, m-a izbit frivolitatea situației, în care, bineînțeles, îmi aveam rolul meu comic, completându-mi harta războiului din bavardajul damelor - un personaj neputincios și grotesc, stând în marginea unei tragedii adevărate ! Bulversat de propriul meu spirit autocritic, mi-am lansat sarcasmul spre cele două doamne ce împart inima mea, invitându-le din nou să dejuneze, chiar și atât de târziu. Se vede că ați dejunat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vechi renume/ În luptă triumfător) și continuau cu programe de știri și reportaje care vă vorbeau despre miracolele industriei făuritoare de produse de Înaltă tehnicitate și ale agriculturii de basm - aflate sub cîrmuirea Genialului. Iar presa scrisă era un instrument grotesc de preamărire a puterii, la fel de prăbușit În derizoriu. Cenzura ceaușistă era ca un zid În spatele căruia Omul Nou ar fi trebuit să Își desăvîrșească Îndobitocirea. Atunci nu știați că pe 4 iunie frontul Solidaritatea cîștigase alegerile În Polonia - una din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
asudați din pricina arșiței de sfîrșit de vară, Încercînd să se sincronizeze În lehamite, ca să formeze cu trupurile lor prost hrănite sau cu cartoanele pe care le țineau ridicate deasupra capetelor litere ce compuneau cuvinte sau imagini pline de un patriotism grotesc. Sclavi ai absurdului. În anul 1989, Ceaușescu anunța victorios că datoria externă a fost plătită. 10 miliarde de dolari americani - se poate spune că sărăcia românilor a fost destul de costisitoare. În 1989, Gorbaciov Îl avertiza pe unul din ultimii dinozauri
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
baie? Doamna cum stă cu vezica? Nepoțica mai face la oliță? S-ar supăra doamna dacă ar folosi și ea olița În caz de nevoie? Ca să nu mai spunem că e o apropiere, o devălmășie, o lipsă de intimitate absolut grotescă. E ofensată și nu Înțelege, i se pare că exagerezi. Dar unde să fie doamna acum? Probabil că la plajă, unde ar putea, Îți răspunde răstit. Enervarea Îți dă un fel de amețeală și Încerci să produci repede soluții, astfel
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de a crește părea să fie semnalul unei tăcute ostilități față de orice rol public. Desigur că își iubea părinții și simpatiza în tăcere cu încercările lor de a stabili o comunicare cu el. Uneori i se păreau de-a dreptul grotești în eforturile lor de a se arăta naturali față de el. O urmărea adeseori pe mama lui și când privirile li se încrucișau, Adam îi zâmbea și se îndepărta repede. La tatăl lui se uita mult mai rar, dar uneori îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
comoditatea celorlalți. Cât de urât era, gras și fleșcăit, cu gura umedă și dinții galbeni, fierăstruiți (înainte de a-și fi pus dinții falși, comentați de George). Capul mare și nasul mare, coroiat, îl făceau să arate ca o imensă păpușă grotescă, de carnava. Mișcările lui erau lipsite de grație și greoaie. Privirea îi era șocată și derutantă, de parcă atunci când se uita la cineva, își aducea simultan aminte de ceva îngrozitor, care nu avea nici o legătură cu persoana din fața lui. Dar toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bătea cu disperare, de afară. Pearl intră și încuie ușa. Hattie trase din nou storul. George alergă prin grădină în direcția casei Belmont, apoi, trecând pe lângă garaj ieși în stradă, urmărit de huiduielile celor care îi observaseră evadarea. (Acest episod grotesc nu a fost departe de a se termina prin linșarea lui George.) Cântecul a mai continuat un timp, apoi s-a stins în râsete. George porni să alerge în direcția canalului. În zăpăceala generală, lumea nu și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce poate! De fapt, acestea sunt tipicalități. Acelea ale nihilismului moral în afirmarea ipocrită a moralei (moravuri, știință, politică) universale. Stalinista convertită, maoistul necizelat, catolicul încă preot și arivistul care nu reușește sunt tipurile, printre altele, ale unei vaste și grotești comedii umane. Măști schimonosite ale acestor guvernante ipocrite și ale altor modele de virtute cu forme neliniștitoare pe care Goya a știut să le schițeze. Sicofanți, delatori, iată consecința unei societăți de supraveghere. Aceea în care riscul zero este promovat
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
din Buffalo Creek. În urma investigării supraviețuitorilor acestor dezastre, Lifton a delimitat câteva teme psihologice specifice: "amprenta morții", "culpabilitatea supraviețuitorului", "apatia psihică", "suspiciunea falsei îngrijorări" și "lupta supraviețuitorului pentru sens. • "Amprenta morții" se referă la imaginile teribile ale morții, inclusiv forme grotești și absurde ale acesteia. În cazul subiecților investigati de Lifton imageria raportată se putea referi la camerele de gazare pentru supraviețuitorii Holocaustului și figuri decrepite, uscate și scofâlcite ale persoanelor cu SIDA pentru terapeuții din studiul lui Gabriel. • " Sentimentele de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
apărută în 2009, la Editura Valman din Rm. Sărat, într-o prezentare grafică deosebită, cu ilustrații de Ovidiu Kloșka și coperta de Yves Tanguy. Poezia contemporană este invadată până aproape de sucombarea lirismului, în fond trăsătura sa definitorie, de urât, sordid, grotesc, a căror exhibare în acest spațiu este pentru mulți autori un demers capabil să le creeze iluzia că, așa, scrierile lor scapă de posibilitatea de a fi considerate facile. Ștefania Oproescu este, fără discuție, în afara paradigmei menționate, fiindcă, prin poezia
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
prozaice, împletite osmotic, estompând granițele dintre ele, ducând adesea, la imagini fanteziste, halucinatorii chiar, încât, câteodată, impresia este de ludic sau, altădată, de ermetic. Pe de altă parte, tendința către deformarea realității, cu accent, în unele cazuri, pe irațional sau grotesc, și întoarcerea - nu neapărat acuzatoare - spre un trecut care, fiind leagănul ingenuității copilăriei, poate fi receptat, în niște limite, firește, ca edenic, sunt câteva atuuri ale situării poemelor în perimetrul neoexpresionismului. Este o lirică a eului, unde abundența imagistică de la
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
trecerea căruțelor spre eșafod după ce au îngenuncheat mai devreme în fața celor de care râd. Ei nu au idei, ci interese. Nu au idealuri, ci scopuri. În numele cui vreți să-l judecați acum pe Robespierre? Cumva în numele acestor înțelepți? Ar fi grotesc, domnilor judecători, să se întîmple așa. N-ați face decât să dovediți încă o dată că înțelepții reușesc să învîrtă totul pe degete, și sfoara ghilotinei, și mătăniile pocăinței; că fac procese în care îi judecă pe alții ca să nu se
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
uneori cu o lumină și o limpezime atât de neașteptate în ceea ce privește detaliile, încît depășesc adesea evenimentele capitale care ne angajează soarta. De pildă, din primii trei ani ai copilăriei nu-mi aduc aminte decât de câteva lucruri de-a dreptul grotești: o scăriță cu trei trepte pe care urcam anevoie, cum priveam odată ploaia ghemuit la fereastră și altădată cum trăgeam cu o sfoară, prin fața casei, o cutie în care erau câteva bețe. Cineva, un vecin, m-a întrebat ce am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
câteva smocuri de busuioc, mentă, mărar, rozmarin, un rând de regina nopții, câteva mușcate care să-ți spele privirile cu aromele și culorile lor... Niciodată nu am luat în glumă astfel de îndemnuri (chiar dacă ele sună de obicei stupid, aproape grotesc în urechile sarcasmului juvenil, copleșit de insurgența radicalismului gerontofob, impetuos asumat), convins fiind că văzutele atârnă de cele nevăzute, că inefabilul, diafanul, suavitatea și imponderabilul determină volumele, substanța și greutatea, că, vorba Chinezului, „forma vasului de pinde de golul din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
că „țara te vrea mort“, iar tot ce ține de meritocrație, spirit concurențial, demnitate profesională și frumusețe etică se sufocă sub talpa corupției generalizate, a neofanariotismului, clientelismului și nimicniciei!? Că generația mea supraviețuiește în absența ideii de viitor, în deriziunea grotescă a prezentului, cu tristele fantasme ale trecutului!? Și că mă doare al dracului să citez, pentru a subscrie cu lacrima-n gât, din cartea lui Gabriel Liiceanu, Întâlnire cu un necunoscut, pasaje precum acestea: „Românii de azi n-au în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cople șitor, al gazetarului, și grozăvia comportamentală cu care această energie formidabilă s-a compromis irepresibil, într-o fatalitate dictată în egală măsură de perversiunea istoriei și de maniacalul narcisism al persoanei. De voința insația bilă de putere - pe cât de grotescă, pe atâta de de vas tatoare - a omului Păunescu, dar și de catastrofala invo luție a ceaușis mului de la august ’68 la decembrie ’89. Dar cum să faci în două, trei minute atâtea distincții elementar obligatorii!? Ceea ce a înțeles redactorul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
când dai să intri, că pătrunzi într-un obiectiv militar strategic. Întrebat de TVR Cultural unde să vorbim, sâmbătă 8 ianuarie, câteva minute despre actualitatea lui Eminescu, am fixat in stinctiv întâlnirea în Bellu, la mormântul poetului (situat perpendicular - ah, groteștile ironii ale istoriei noastre! - pe crucea lui Eugen și-a Margăi Yvonne Barbu!). Noroc de amabilitatea omului de la Administrație, care și-a sunat superiorii ca și când vizitam Sing Sing ori Academia de la West Point, altminteri, ca să filmăm fie și câteva secunde
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Dreamin’, A fost sau n-a fost... și câte altele. Să mă tot îmbolnăvesc de frumuseți perverse! Și de cruda, sadica nebunie a realității care face ca occidentala „lume bună“ să fie interesată de România numai când etalează (estetic) orori, grotesc de circ, deriziune macabră, cerșetorie țigănească, vampirism suicidar. Domnule, am „strigat“ la Corina, dar de ce nu vine nimeni, in this very moment, cu o carte, fie de exegeze, fie de interviuri cu toți corifeii Momentului?!? Dar mai ales cu ambele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ofi ciale, reticenți la demnități etc. În comunism, bruma elitară a fost educată să-și vadă de cultură, adică să-și sape singură groapa și să lase puterea pe seama grobianismului domi nator. După aceea, mizeria postceaușismului a carica tu rizat grotesc politicul, a diabolizat activismul și a postulat omnipotența calibanismului, a fărădelegii ca lege, a simbiozei guvernare- interlopi ș.a.m.d. După suav-ridicol-înduioșătoarelor tentative post ’89 de „participare la viața Cetății“ gen Paleologu- Pleșu-Dinescu-Caramitru-Dan Grigore, după tristețea falimentară a tensiunilor AC-PAC
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
compact, nefisurabil“, cum spune Andrei Pleșu, cu „oameni care nu știau să surâdă ironic când auzeau de principii și nu sucombau în semitonuri când se punea problema unei opțiuni“. Tot timpul, urmărind emisiunea, m-a obsedat chinuitor, când nedrept și grotesc, când revoltător, când îndu ioșător, singura mea întâlnire între patru ochi cu Liviu Ciulei. Am fost vecini vreo jumătate de oră la... coadă să plătim lumina, la IDEB-ul de pe Hristo Botev, acum vreo zece ani. Eram chiar în spatele lui
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Monstrul Despre monștrii și strigoi am auzit numai în basme, Fantasme ce dădeau poveștii un aer mai grotesc. Cu toate că umbla deghizat prin lume Doar un monstru fără nume eu cunosc. Sunt zile în care și-ar dori să se retragă Într-un bârlog mizer și numai al lui, Într-o pădure sau o peșteră murdară, Nimeni să nu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
neobosit, la fel cum respiră, așterne pagini după pagini,în ritmul și în curgerea inexorabilă a vieții. Prozele scurte de acum nu ies din tiparele epico-stilistice consacrate anterior, oferind cititorului răbdător ‚’’felii de viață’’,’’flash-uri’’ caleidoscopice,întâmplări vesele, triste, grotești, tragice, absurde, stupide, terifiante, toate cam în aceeași manieră narativă ce implică aluvionarul lexico morfologicosintactico semantic,într-o pastă groasă, frustă, directă. Personajele lui Constantin Slavic sunt cel mai adesea oameni simpli, din straturile de jos ale societății, oameni din
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
directă. Personajele lui Constantin Slavic sunt cel mai adesea oameni simpli, din straturile de jos ale societății, oameni din mulțime, rareori evidențiați prin ceva remarcabil, aflați cel mai adesea sub forța discreționară a destinului. Ei poartă nume ciudate, contorsionate, comice, grotești, expresive ca sonoritate și tâlc: Cocorânză, Rastel, Cap Alb, Stârliciu, Tache Costache, Ioviște Calapod, Mitrea Logofete, Covrigel, Stejara, Cercel Dumistrăcel, Jenică Teleleu, Canibal, Bubulea, Țiganca Naftalina, Fănel Gologănel ș.a. Un personaj se numește Emil Boc, iar un altul Emil Râșcanu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
vedem noi mai tîrziu cum o să-i trimitem banii. Susan, caută-mi, te rog, bricheta pe care am lăsat-o probabil În cutia din dreapta... Ajungem Îndată... o baie bună În piscină și cîteva aperitive, voilà, asta ne lipsește... A fost grotescă toată scena și cu asta gata. Susan Îi Întinse bricheta aprinsă. Ar fi vrut să spună ceva, dar uite că În depărtare, trasat pe nisip, descoperi drumul care se desfăcea din șosea ducînd spre club, ar fi vrut să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
arzător și Nilda nu mai plîngea acum, dar o apucase sughițul. Julius lua parte din nou la conversații În care servitorii Își vorbesc cu dumneata și Își spun lucruri neobișnuite, amestec ciudat de Cantinflas și Lope de Vega și sînt grotești cînd Încearcă stîngaci să-și imite stăpînii, ridicoli prin seriozitatea lor, absurzi prin cugetările lor cu pretenții filozofice, falși prin gesturile lor exagerate și teribil de sinceri În dorința de a fi ceva mai mult decît un simplu nume care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]