1,469 matches
-
politice - Serviciul Român de Informații, unde a reușit să pătrundă Încă de la Începutul anilor ’90. S-au adăugat documente din arhivele britanice sau americane, unele dintre ele publicate În colecții celebre. Nu a fost neglijată nici bogata literatură memorialistică a Gulag-ului românesc; autorul a primit scrisori sau a realizat unele interviuri cu unii actori ai perioadei. Atît În utilizarea istoriei orale, cît și a documentelor de arhivă este necesară o sporită precauție, după cum pe bună dreptate consideră și autorul. Istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
3. Interviu cu Maria Cocîrlă, pp. 1-2. Vezi Massino, op.cit., și Veronica Shapovlov (ed.), Remembering the Darkness: Women in Soviet Prisons, Rowman & Littlefield Publishers, inc., Lanham, Boulder, 2001, pentru o analiză a modului În care erau celebrate evenimentele religioase În Gulag-ul sovietic, pp. 229-231. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren. Ibidem, p. 63. Interviu cu Sofia Magyari, p. 4. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 41
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Donbas, ed.cit., p. 48. Ibidem. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 43. Interviu cu Regine Șimon, p. 1. Ignaz Fisher, „Date Despre...”, p. 417. 82 Vezi Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000, privind acest aspect În Gulag-ul sovietic (p. 21). Radosav, Donbas, ed.cit., p. 53. Ibidem, p. 51. Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 4. Ibidem, p. 5. Ibidem, p. 4. Interviu cu Regine Șimon
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
3. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 43. Interviu cu Regine Șimon, p. 1. Ignaz Fisher, „Date Despre...”, p. 417. 82 Vezi Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000, privind acest aspect În Gulag-ul sovietic (p. 21). Radosav, Donbas, ed.cit., p. 53. Ibidem, p. 51. Interviu cu Iosefina Hrușcă, p. 4. Ibidem, p. 5. Ibidem, p. 4. Interviu cu Regine Șimon, p. 6. Stefan Tyukodi/Grosskarol, „Funf Jahre „Malenki robot”, În H.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
91, p. 73. Janics, Czechoslovak Policy, p. 3; de asemenea, vezi Benjamin Frommer, art.cit., pentru o discuție asupra diferențelor de tratament din partea guvernului cehoslovac al etnicilor germani și al celor maghiari. Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 156/1950, ff. 15-20, document citat la pp. 237-241. Vezi Dennis Deletant, Teroarea comunistă În România, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 87. Ibidem, p. 77. Catherine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
utopic, negativ re-prezintă mai degrabă proasta întrebuințare a acestei idei, dată pe mâna unor intelocrați, corupți de către o putere politică, întotdeauna interesată să corupă și, implicit, să-și subordoneze umanul. În această "elită" (politicieni și intelocrați) vedem și Auschwitz-ul, și Gulagul, și toate ororile Politikului din secolul XX. Îi vedem pe toți dictatorii moderni și contemporani ale căror idei și planuri ar fi rămas fără efect, dacă nu ar fi fost ajutați de intelocrați. Toți acei specialiști într-ale cunoașterii și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fricii. Diminuarea curajului în lumea modernă ar fi bine să o privim într-un raport mutual cu politica fricii și a terorii. Pe fondul unei îndoctrinări, al unui servilism și al unei lașități intelectuale au fost posibile și Auschwitz-ul, și Gulagul. În fățărnicia intelectualistă, elitistă se află condițiile (de producere) ale nazismului și ale comunismului. "Elita" (a se citi intelocrația și Curțile intelectuale) este ticăloasă în profunzimea dezvoltării ei istorice. Toți acei intelectuali, unii cu o gândire remarcabilă și foarte bine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
azi, disoluția "frânelor" și a gândirii neoconservatoare, care vrea să pună în conservă ceea ce nu mai poate fi conservat: totalitarismul de gândire și de atitudine al intelectualilor moderni și contemporani, unul corespondent unui sistem social-politic limitat și totalitar. Auschwitz-ul și Gulag-ul sunt finalități ale acestui sistem modern al reprezentării și nicidecum ale unor "naziști" și "comuniști" luați drept "cazuri izolate", tratați la rece și maniheistic, pe criteriul "oameni răi". Intelectualii români, post-1990, în neputința lor hermeneutică, poate și fenomenologică, se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de îndoctrinare în raport cu civilii. Numai că această ordine, spulberată de la Febvre încoace, nu se mai susține decât pentru un interes politic și anticivic. Criza reprezentării și a liderilor este evidentă. A mai vorbi de "politici ale reprezentării" după Holocaust și Gulag este o modalitate inconștientă de a reveni la aceeași criminalitate intelectualo-politică. Mesajul lui Lucien Febvre, din 1948, rămâne, în ciuda trecerii timpului, unul de profundă actualitate, rămas neîmplinit pe plan social-politic: "A salva onoarea acestei Europe înseamnă să muncești din greu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sub haină, am alergat spre casa noastră. Povestirea întreruptă îmi părea foarte tipică: la primele semne de liberalizare, toți rușii începuseră să-și scoată din străfundurile memoriei trecutul cenzurat. Și nu înțelegeau că Istoria nu avea nevoie de acele nenumărate gulaguri mărunte, îi ajungea unul singur, monumental și considerat clasic. Charlotte, trimițându-mi mărturiile ei, fusese probabil captivată, ca și ceilalți, de beția cuvântului descătușat. Zădărnicia mișcătoare a acelui pachet mi-a făcut rău. Am măsurat din nou nepăsarea disprețuitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sfârșitul secolului nostru, sfârșitul mileniului. Toate revoluțiile, războaiele, utopiile eșuate și teroarea izbutită. Ea îi distilase esența în durerile și în bucuriile zilelor sale. Și densitatea aceea palpabilă a trăirii avea să se cufunde în curând în uitare. Ca și gulagul minuscul al prizonierei și al copilului ei. Am rămas o clipă la fereastra Charlottei. Îmi imaginasem, de-a lungul mai multor săptămâni, privirea ei ațintită asupra priveliștii aceleia... Seara, mai mult ca să am conștiința împăcată, m-am hotărât să citesc
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
iluzionism și chiar estetism, de altfel. Avangardele au cultivat acest mit revoluționar. El a reprezentat (și reprezintă încă) doar o virtualitate, o potențialitate teoretică, speculativă, fără consecințe practice.” Exemplul marxismului și al neomarxismului arată falsitatea unor astfel de crezuri prin Gulagurile și ororile care s-au ascuns în spatele ideilor. Acest tip de literatură subordonată ideologiei este întâlnită și sub formula „literatură angajată” sau „literatură de circumstanță”. J.P. Sartre atrăgea însă atenția că în „literatura angajată, angajamentul nu trebuie să ne facă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică și de război - este completat cu versurile „de la Canal”, de tip folcloric, care, compuse într-un registru grav, au circulat oral printre deținuții gulagurilor comuniste. Poezia postbelică semnată de C. capătă tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C. este și autor de versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra fără sfârșit (1982), Toată țara-i școala mea (1989). SCRIERI: Melancolie, Cahul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
fost agent de influență în favoarea sovietelor, așa că rămâne să-l ierte Dumnezeu, că francezii lui nici măcar nu-i sesizează erorile, dacă nu chiar crimele... Să ne gândim că, și când a avut în față probele concrete și clare ale existenței Gulagului, a refuzat să recunoască evidența. Măcar Camus a avut forța morală să vadă ceea ce Sartre refuza, de aceea îl prefer dintre toți autorii care au cochetat la un moment dat cu stângismul. Păi, am spus eu că am ceva cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
informare în masă c) pluripartidismul d) este admisă o singură ideologie 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Originile ideologiei comuniste se află în: a) Mein Kampf b) Statul și Revoluția c) Manifestul Partidului Comunist d) Arhipelagul Gulag 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În concepția lui Adolf Hitler scăderea nivelului de trai în Germania după primul război mondial se datorează: a) americanilor b) sovieticilor c) polonezilor d) evreilor 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Prin încălcarea drepturilor omului s- au produs numeroase crime împotriva umanității; expresie a acestor crime sunt lagărele de concentrare germane și Gulagul sovietic. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Scriitorul rus Boris Pasternak (1890-1960) este autor al unor poezii avangardiste și al romanului Doctor Jivago, apărut în 1957, ecranizat în 1965. A fost un bestseller în Occident datorită dramatismului prezentării anilor anteriori și ulteriori Revoluției din Octombrie și din Gulag. În 1958 a primit Premiul Nobel pentru Literatură, dar a fost obligat să-l refuze din cauza ostilităților autorităților sovietice față de opera sa. Romanul Doctor Jivago creează un interesant personaj prin Larisa / Lara. La 16 ani era o tânără frumoasă, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care este supus de politrucii regimului, care îl tratează ca pe un lepros, refuzându-i și dreptul la muncă. Vibrante pagini sunt închinate înmormântării lui Lucian Blaga, ca și bunei și tandrei Nicanora, care se stinge bolnavă de cancer. Literatura gulagului și a detenției își găsește în memorialistica lui M. o reușită de excepție. SCRIERI: Ortodoxie păgână, București, 1941; Țărâna serilor, București, 1967; Tărâmul izvoarelor, București, 1968; Reminiscențe, București, 1969; Trecerea pragurilor, București, 1972; Elegii, București, 1975; Nimburi, Cluj-Napoca, 1977; Pâinile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
-n casi cucuveaua...”. P. a cules folclor aromân, editând chiar un disc de muzică polifonică al grupului vocal „Fârșeroții”. A mai publicat, în 1982, antologia Poezii din închisori, reunind, în peste șase sute de pagini, versurile mai multor poeți trecuți prin gulagul românesc. SCRIERI: Cu acul pe săpun, Hamilton (Canada), 1989; Avnănghipsiri, postfață Hristu Cândroveanu, București, 1996. Antologii: Poezii din închisori, pref. Vintilă Horia, Hamilton (Canada), 1982. Repere bibliografice: Gheorghe Rădulescu, „Cu acul pe săpun”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1989, 163; Matilda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
Ciorbă, Adrian T. Sârbu, Traian Ștef, Ioan Moldovan, Biografia unei cărți: „Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca, F, 1990, 7; Ion Buzera, Infernalul Pitești, R, 1990, 6; Elena Ștefoi în dialog cu Virgil Ierunca, CNP, 1990, 48; Gabriel Dimisianu, Cărți despre gulagul românesc, CC, 1991, 1; Nicolae Manolescu, Crimă și pedeapsă, RL, 1991, 3; Mihaela Șchiopu, Itinerariul publicisticii românești a lui Virgil Ierunca, JL, 1991, 15-18; Alex. Ștefănescu, Adevărul, tot adevărul și numai adevărul, RL, 1991, 36; Ion Buzera, Panteonul imposturii, R
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
au Îngroșat rândurile celorlalți repatriați, alături de unguri, germani și alți foști inamici. Armata Roșie i-a deportat În masă În est. Până În 1953, au fost repatriați 5.500.000 de cetățeni sovietici. O cincime au fost Împușcați sau expediați În Gulag. Mult mai mulți au fost trimiși direct În Siberia sau Încorporați În batalioane de muncă silnică. Repatrierile forțate au Încetat abia În 1947, odată cu declanșarea Războiului Rece: s-a admis ca persoanele strămutate din blocul sovietic să fie considerate refugiate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
muncă silnică. În 1952, perioada de vârf a celei de-a doua terori staliniste, 1,7 milioane de prizonieri se aflau În lagăre de muncă, alți 800.000 În colonii și 2.753.000 În „așezări speciale”. Sentința „normală” În Gulag era de 25 de ani, urmată de obicei (În cazul supraviețuitorilor) de exil În Siberia sau Asia Centrală sovietică. În Bulgaria, dintr-o forță de muncă industrială de aproape o jumătate de milion, două persoane din nouă erau practic sclavi. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
publicat memoriile, intitulate Am ales libertatea. Când acestea au apărut la Paris În luna mai a anului următor, sub titlul J’ai choisi la liberté, au făcut senzație prin relatarea epurărilor sovietice, masacrelor și mai ales a sistemului concentraționar sovietic, Gulagul. În noiembrie 1947, la două luni după Întâlnirea Kominform din Polonia, unde liderii PCF fuseseră făcuți cu ou și cu oțet pentru că nu urmau cu sfințenie noile directive sovietice, revista de cultură a partidului, Les Lettres françaises, a publicat o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era un partizan al reformelor și chiar a ceea ce se va numi „destalinizare”. În scurta perioadă dintre moartea lui Stalin și propria arestare, el a dovedit că acuzațiile din „complotul doctorilor” fuseseră fabricate, a eliberat o parte din prizonierii din Gulag și chiar a propus reforme În statele-satelit, spre confuzia șefilor de partid de acolo. Noua conducere, colectivă cu numele, dar În care Hrușciov a devenit rapid un primus inter pares, nu putea decât să urmeze calea deschisă de Beria. Moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Norilsk, Vorkuta și Kengir; pentru a le Înăbuși, Kremlinul a apelat la tancuri, avioane și la o considerabilă desfășurare de trupe. Dar, odată ce „ordinea” a fost restabilită, Hrușciov s-a Întors la strategia lui Beria. Între 1953 și 1956, din Gulag au fost eliberați cinci milioane de prizonieri. În democrațiile populare, epoca de după moartea lui Stalin nu a fost marcată numai de revolta de la Berlin din 1953 (vezi capitolul VI): a existat rezistență chiar și În avanposturile imperiale obscure și terorizate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]