2,559 matches
-
încât receptorului nu-i rămâne nimic altceva de făcut decât să se supună entuziasmului. Hermeneutul german subliniază că expresia poetica este descriptiva și deschisă interpretării plurale, în vreme ce expresia retorica, desi stimulatoare, este mult mai ștearsă prin comparație, permițând o abordare hermeneutica bazată strict pe raportul dintre expresie și semnificație: " Expresia poetica are întotdeauna la baza [...] un moment de entuziasm sau de inspirație; cea retorica se bazează [...] pe un moment de interes stimulat, care se ivește în niște circumstanțe clare. Prima este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
experienței spirituale" (1992, p. 49). Grimes încearcă să explice viziunea blakeană în termeni de mit și de metaforă. El consideră că respectivul concept este metaforic în orice domeniu intelectual, cu excepția optometriei și fiziologiei, ajungând la concluzia că "percepția vizionara este hermeneutica vizionara" (1972, p. 135) și că viziunea "își dezvoltă propria epistemologie și propria ontologie" (1972, p. 135), în tentativa herculeana de a cuprinde și explică totul. Potrivit lui Grimes, gnoseologia vizionara blakeană transcende frontierele literaturii, devenind un mod de cunoaștere generală
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rând percepție a formei (imagerie), care, la rândul său, reclamă o implicare activă a senzațiilor. Philip C. Almond enumeră cinci caracteristici (pe care el le numește "modele") ale relației dintre un fapt sau o manifestare mistica și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice sunt similare. Există unanimitate în privința expresiei mistice ceea ce indică unanimitatea experienței mistice. (M2) Toate experiențele mistice sunt similare, dar variile interpretări ale experienței depind de cadrul religios și/sau filosofic al misticului. (M3) Există un numar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dacă vom incerca s-o citim că pe o parte a unei rețele de relații virtuale care se deschide dincolo de ea și care-i subminează autonomia" (2003, p. 130). Simultan, Makdisi adaugă, la ecuația critică, principiul repetiției (simultan tehnică și hermeneutica din punctul de vedere ale formei): "Reiterarea figurala a imaginilor de la o operă blakeană la alta se leaga inextricabil de reiterarea materială a imaginilor de la o versiune la alta ale "aceleiași opere"" (2003, p. 129). Până la un punct, aceasta observație
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
încetează să lumineze cu o forță secretă [...]" (1968, p. 54). Essick observa, la rându-i, ca "[a]utorul și cititorii săi se întâlnesc și conversează în chip ideal în și printr-un text care devine, astfel, motivația pentru o comunitate hermeneutica ai cărei membri împărtășesc o limbă comună" (1989, p. 223). Această aserțiune capătă sens pe deplin dacă suntem atenți la dialogul celor patru ființe din finalul eposului: "And they conversed together în Visionary forms dramatic which bright / Redounded from their
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
este, paradoxal, o modalitate de codificare a poemului, de vreme ce textul ca atare sporește în complexitate, si o modalitate de decodificare a sa, de vreme ce trama epica și personajele devin, astfel, măi transparente. Voi introduce acum un factor suplimentar în ecuația mea hermeneutica: pattern-ul de construcție a tramei blakeene. Se poate intui că, atât în profețiile timpurii, cât și în producțiile epice de maturitate, autorul utilizează un scenariu comportând trei stadii: o stare de criză inițială, care escaladează până la punctul culminant, urmat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
convină mai bine acestei spirale a morții, "în angrenajul Procesului de la Praga" (subtitlu al romanului L'Aveu). Există și direcții de lectură mai puțin clare, precum indică și G. Genette (1987), "această atribuire de pertinență revine cititorului, a cărui capacitate hermeneutică este adesea pusă la încercare" (1987, p. 146). Iată epigraful care deschide Cocoșul de munte al lui Michel Tournier: În străfundul fiecărui lucru înoată un pește. Pește al fricii pe care nu-l ridici, Am să-ți arunc mantia mea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Mona Antohi, Editura Nemira, București, 1995. Goicu Viorica, Nume de persoane din Țara Zarandului, Editura Amphora, Timișoara, 1996. Istrate Mariana, Numele propiu în textul narativ/Aspecte ale onomasticii literare, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000. Jauss Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere și prefață de Andrei Corbea, Editura Univers, București, 1983. Marino Adrian, Dicționar de idei literare, I, Ed.Eminescu, București, 1973. Nicole Eugéne, Personnage et rhétorique du nom în "Poètique", avril 1981. Pârvulescu Ioana, Alfabetul doamnelor. De la Doamna B.
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sinteze bibliografice și indici de Aurel Sasu și Mariana Vartic, București, Editura Minerva, 1985-1986, partea II, p. 798. 185 Eugéne Nicole, "Personnage et rhétorique du nom", în Poétique, aprilie 1981, 46, p. 203. 186 Hans Robert Jauss, Experiență estetică și hermeneutică literară, Editura Univers, București,1983, p. 296. 187 Ioan Slavici, Opere, vol. 10, "Literatura "românească" și d-ul Duiliu Zamfirescu", Editura Minerva, București, 1981, p. 320. 188 I.E. Torouțiu, Studii și documente literare, vol. II, Institutul de arte grafice "Bucovina
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Aristotel se preocupa de elaborarea unei înțelegeri genuine a vieții umane la nivelul său originar. Programele filozofice ale unei "științe preteoretice originare" (vortheoretische Urwissenschaft) sau ale unei "științe preliminare" (Vorwissenschaft) în semestrul de după război din 1911, cel al unei "hermeneutici a facticității" (Hermeneutik der Faktizität) în semestrul de vară din 1923, apoi "analitica Daseinului" (Daseinsanalyse) în Ființă și timp, în sfârșit "metafizica Daseinului" (Metaphysik des Daseins) în cartea despre Kant din 1929, așadar primele etape ale drumului său speculativ, nu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sale întemeiate de a fi care derivă din chiar lucrul aflat în chestiune sau din structura istoricității existenței umane. Așadar, în fond, Nietzsche a intuit și a înțeles problema. Mai mult, Heidegger se hazardează să-i atribuie lui Nietzsche dificila hermeneutică a reticenței: începutul celei de-a doua Considerații inactuale ne face să presupunem că Nietzsche a înțeles mult mai mult decât spune. În acest punct, Heidegger încheie digresiunea asupra lui Nietzsche și reia analiza istoricității preluând cele trei determinări nietzscheene
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu ajutorul propriei concepții asupra Daseinului centrată pe ideea că mișcarea originară a vieții umane are caracterul praxisului și este întemeiată pe posibilitatea sa de a fi și pe temporalitate. În acest sens Heidegger dă la iveală autentice fragmente de bravură hermeneutică. De exemplu analiza fragmentului "Cum "lumea adevărată" a ajuns să devină basm", pe care el o citește ca pe o expunere în șase capitole a istoriei platonismului. Sau interpretarea enigmaticei expresii nietzscheene: circulus vitiosus deus, înțeleasă drept formulare ipotetică a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
polivalente semantic, focalizatoare sub aspect psihologic și inductoare de valori și sensuri vizând luminosul, transcendentalul, insondabilul"309. De fapt, în timp ce semnul rămâne ancorat în funcția lui practică, simbolul, chiar dacă o are la bază, o depășește pentru a contura o dimensiune hermeneutică a existenței. La fel ca și mitul, simbolul este supus devenirii, formele acestuia având capacitatea de a depăși granițe culturale, spațiale și temporale, dar în același timp de a se adapta nevoilor și experiențelor omului. Dacă în trecut forța vindecătoare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
separare care implică o zonă intermediară ce deschide calea spre una dintre dimensiuniile sinelui în termenii lui Ricoeur: identitatea narativă, care se opune identității abstracte, întrucât suportă transformări și este supusă devenirii. Din aceste puncte de vedere, elementul esențial al hermeneuticii lui Paul Ricoeur îl reprezintă faptul că reușește să armonizeze în interiorul noțiunii de identitate (personală) două zone aflate în opoziție, cum ar fi similaritatea cu stările din trecut și distanța față de un sine care aparține istoriei, un sine anterior. Problema
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
realitatea nu numai că dobândește sens prin reprezentare, ci ea există doar în măsura în care devine obiect al reprezentării pentru un subiect, percepția devenind realitate. La acest nivel însă, este important de subliniat faptul că, în procesul de formare al reprezentărilor sociale, hermeneutica individului ocupă un loc deloc de neglijat, întrucât, deși structurile logice pre-existente în cultura socială determină formarea imaginilor sociale la nivel individual, depinde de individ felul cum înțelege să folosească aceste structuri și modalitatea în care conștiința sa se raportează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a se elimina necunoscutul. Yzerbyt și Schadron susțin că stereotipurile sunt o formă de cunoaștere și judecată a celuilalt, fiind demersuri bogate și complexe 553. Din acest punct de vedere, autorii vorbesc despre o dimensiune explicativă a stereotipului și una hermeneutică, considerând că prima "detaliază existența celuilalt grup, dar și a propriului grup, propune un model de înțelegere formulând conținuturile categoriilor cu care sunt judecați și caracterizați indivizii și grupurile", iar cea de-a doua oferă informații noi și acordă sens
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Anatoli, București, Editura Humanitas, 1994. Blackburn, Simon, The Oxford Dictionary of Philosophy, Oxford, Oxford University Press, 1996. Bloch, David, Aristotle on memory and recollection: text, translation, interpretation, and reception in Western scholasticism, Leiden, Brill, 2007. Boboc, Alexandru, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006. Boboc, Alexandru, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994. Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012. Boia, Lucian
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și al cărei vocabular elementar poate fi înțeles de simțurile noastre; dimpotrivă, abstracțiunile ne îndepărtează de natură. Dacă nu le înțelegem ca ceea ce sunt ele în realitate, atunci ele au un efect derealizant. Astfel, ceea ce ne propune Berkeley este o hermeneutică." (Ibidem, p. 57). 91 "De la Locke încoace, și încă în zilele noastre, se confundă adesea convingerea (pe care psihologia deja o presupune) că oricare reprezentare conceptuală derivă din experiențe anterioare, cu o cu totul altă convingere, anume că fiecare concept
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
încă neatinsă." (Alexandru Boboc, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, pp. 97-98). 94 Emmanuel Lévinas, En découvrant l'existence avec Husserl et Heidegger, Paris, Vrin, 1967, p. 67. 95 Alexandru Boboc, Filosofi contemporani. Fenomenologie, hermeneutică și ontologie (de la Brentano și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006, p. 97. 96 Într-un volum dedicat comemorării lui Edmund Husserl, Nicolas de Warren analizează problema imaginii în opera husserliană, evidențiind importanța pe care filosoful o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Family, no 48. Cassidy J., si Shaver, P., 1999, (coordinators), Handbook of attachment, New York: Guilford Press. Chelcea, S. coordonator, 2005 Comunicarea nonverbală: gesturile și postura, Editura Comunicare.ro. Codoban, A., 2001, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutica, Editura Dacia, Cluj Napoca. Cohen, R., si Siegel, A. W., 1991, (coordonatori), Context and development, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Coman, M., 2003, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologica, Editura Polirom, Iași. Coman, M., Mass media în România post-comunistă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
of Human Communication. A Study of Interactional Patterns, Pathologies and Paradoxes, p. 51. 77 P. Watzlawick, ..., op. cît., p. 54. 78 P. Watzlawick, ..., op. cît., pp. 66-67 79 A. Codoban, 2001, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutica, Editura Dacia, Cluj Napoca, p. 18. 80 A. Codoban, op. cît., p. 19 81 A. Nuță, 2004, Abilități de comunicare, Editura SPER, Colecția "Caiete experențiale", București, p. 21. 82 S. Chelcea, în op. cît, p. 32: 1) R. Birdwhistell, 1952, Ăn
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Mihai, Moira, mythos, drama, EPLU, București, 1969. Heilman, Robert B., Tragedy and Melodrama: Versions of Experience, University of Washington Press, Seattle, 1968. Heinrich, Nathalie, Être écrivain. Création et identité, Éd. La Découverte, Paris, 2000. Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere de Andrei Corbea, Editura Univers, București, 1983. Jeandillou, Jean-François, Esthétique de la mistification. Tactiques et stratégies littérraires, Éd. de Minuit, Paris, 1994. Jenny, Laurent, La Fin de l'intériorité, PUF, Paris, 2001. Jolles, André, Formes simples, traducere de Antoine
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
genres, préface de Jean-Yves Tadié, Éd. Pocket, 2004). De la melodramă la romanul foileton și apoi la literatura science fiction și de aventuri a câștigat tot mai mult teren "les littératures de l'imaginaire". 54 Hans Robert Jauss, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere de Andrei Corbea, Editura Univers, București, 1983; vezi capitolul "Katharsis: valența comunicativă a experienței estetice (movere et conciliare)", pp. 167-193. 55 Nuanțele nu i-au scăpat, de pildă, unui Camil Petrescu, care definea drama nu prin "acțiune", mișcare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973-611-129-6 Printed in ROMANIA JEAN SERVIER TERORISMUL Traducere de BOGDAN GEANGALĂU Studiu introductiv de NICU GAVRILUȚĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2002 Studiu introductiv Terorismul românesc din Decembrie '89 O analiză din perspectiva hermeneuticii de tip fractal 1. Preambul Jean Servier este profesor la Universitatea de Litere și Științe umaniste din Montpellier și a publicat, în 1979, la prestigioasa editură Presses Universitaires de France, această lucrare sintetică intitulată Le terrorisme. Pînă în 1992, ea
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ample, devenind, la limită, difuz, irelevant. În fond, oricine putea fi "complotist", mai puțin membrii USLA, după cum precizează T. Brateș. 3. Terorismul un fractal în spațiul Hilbert Ne propunem să analizăm în acest studiu terorismul românesc din 1989 din perspectiva hermeneuticii de tip fractal, dezvoltată de Ioan Petru Culianu, în cărțile sale de după 1986. Această nouă epistemologie aplicată de Culianu istoriei religiilor, fenomenului social și politic, modei, literaturii etc. se revendică din fizică și matematică. În Mind Tools the Five Levels
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]