1,472 matches
-
de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei „instituții” care își propunea să elimine orice nemulțumire de acest fel. Astfel, conform jurnalului din 22 mai 1840, „Boierii, Neguțitorii și cealantă obștie (probabil, obștea mahalagiilor sau calicimea; n.n.), (...) am căutat a ne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror rea urmare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la Bacău: vitele noastre cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cultivată în semănăturile de porumb, orz - 1 hectar, ovăz - 65 hectare, fâneață /lucernă - 13 hectare, vii - 4 hectare, livezi de pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei Bacău, în mod nelegitim, dreptul de proprietate asupra țarinei orașului, a declarat „exproprierea întregii întinderi cultivabile a moșiei Țarina Bacăului”. Modernitatea reușea, astfel, să dea o lovitură de grație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au prescris-o prin lunga posesiune, stăpânirea fiind în conformitate cu Hrisoavele Domnești care le-au instituit-o; Primăria orașului Bacău n-a făcut decât acte de administrație (conform jurnalului din 22 mai 1840, Primăria încasa de la locuitori numai funciarul cuvenit fiscului), fără a se bucura de nici unul din atributele dreptului de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dar robustul organism național al acestui culegător de lectură populară - romantică și ea - al acestui pelerin în toate ținuturile românești, al acestui tovarăș, la Blaj și la Viena, al feciorilor de țărani de peste munți, al acestui cititor de cronici și hrisoave - acest robust organism național a asimilat, a românizat perfect elementul străin, care l-a influențat. Și a asimilat nu numai elementul literar străin, dar și gândirea filozofică străină, căci Eminescu, cum se știe, n-a fost influențat numai de literatura
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mănăstire, ca multe altele de altfel din vremea aceea, să fi fost închinată unor așezăminte de la Muntele Athos sau Patriarhiei de la Constantinopol, cu acel titlu binecunoscut de stavropichie. În anul 1803, fiind stareță Elisabeta-Schimonahia, sora Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, prin hrisovul domnesc dat de Alexandru Moruzzi, la 5 septembrie, călugărițele de aici au fost mutate la Mănăstirea Agapia, județul Neamț, în care viețuiseră până atunci părinți călugări, iar aceștia au fost aduși la Mănăstirea Socola, împreună cu starețul lor, Sofronie Arhimandritul. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
devenit o instituție de cronici psihici în adevăratul înțeles al cuvântului. Ospiciul a fost înființat în 1853 de către Grigore A. Ghica Vodă. După cum ne informează actul de înființare 73, ospiciul a fost destinat de către voievod pentru săraci și bătrâni. În hrisovul de fondare, din 26 iulie 185574, se menționează: "...N-am socotit de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra amarilor suferințe ale celor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrâneților și nu mai sunt capabili a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospiciu de bătrâni. Locul pitoresc în care se afla construcția ospiciului, de unde se vede întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă din Hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855,la data achiziționării imobilului, "casele și locul Petrachi Mavrogheni de lângă mănăstirea Galata... s-au pus în stare de a primi de îndată infirmi". Totodată, casele nefiind amenajate corespunzător, s-au făcut unele modificări: "Am
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
spital. Găsim, astfel, o infirmerie, care să asigure la nevoie tratamentul asistaților. Acești asistați, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune" se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărie a propriului lor lăcaș, ospiciul administrându-se, pe cât posibil, cu mijloace proprii. Conform Hrisovului de întemeiere, s-au prevăzut posturile de ipohirurg, econom și stolnic, dar, în 1863, s-a numit ca director și, totodată, administrator doctorul Iosif Szabo (Sabo). Despre acesta, sunt interesante relatările relatările lui Pruteanu. Nu a fost psihiatru și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sunt interesante relatările relatările lui Pruteanu. Nu a fost psihiatru și nu cunoaștem nici un fel de preocupări teoretice de acest domeniu. A funcționat la Galata până în 1871. Condițiile igienico-sanitare ale așezământului au fost numai la început bune, prevederile regulamentului ale hrisovului fiind, cum am văzut, destul de cuprinzătoare pe plan material. În primii ani, ele au fost respectate. Foarte curând însă, ospiciul a decăzut. Reproducem, pentru exemplificare, fragmente mai semnificative dintr-un document rămas inedit, existent în fondul documentar al Arhivelor Statului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
era considerat, de însuși protomedicul Moldovei, un ospiciu cu caracter neuropsihiatric. BIBLIOGRAFIE 1. A.S.I. Tr. 1757 op. 2005/415. 2. A.S.I. Tr. 19872 Pref. Iași. 3. A.S.I. Tr. 1757 op. 2005/414. 4. A.S.I. Pach. 340 Hrisov de fondare. 5. A.S.I. Dosar O nr. 135 Fol. 83v. 6. A.S.I. Tr. 166 op. 184 Dos. 33. 7. A.S.I. Tr. 1757 Dos. 104 fol. 165. 8. A.S.I. Tr. 1757 Dos. 447 fol. 67. 9. A.S.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prefață a D-lui Prof. Univ. Iulian Teodorescu, Imprimeria Văcărești, 1922. 2. Bauer (general de), Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie, publiés à Francfort et Leipzig, chez Henry-Louis Broenner, 1778 (Ac. rom. 2997). 3. Codrescu Th., Uricariul, cuprinzătoriul de hrisoave, anaforale și alte acte, din suta a XVIII-a și a XIX-a (publicat de -), partea a II-a, Iași, tip. "Buciumului român", 1852 (Ac. rom. 116900). 4. Costin Miron, Descrierea Moldovei și a Țării Românești, trad. de B. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
normală", conferințe ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie. * Reconstituit pe baza tabelelor de cereri aprobate. 73 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, Editura medicală, 1957, p. 275. 74 A.S.I. Pac. 340, Hrisovul de fondare din 26 iulie 1755. 75 A.S.I. Tr. 1757, op. 2003. 76 Chiru Economu, Despre vechile așezăminte judecătorești, București, 1891, p. 8-10; I. C. Filitti și I. Suchianu, Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, 1928, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de drept internă, necesară statului, iar înființarea Mitropoliei Moldovei în anul precedent, 1386, a exprimat consolidarea statutului de stat suveran, statut care se exercita prin persoana domnului. Urmașul lui Petru I, Roman I, a desăvârșit unitatea teritorială a Moldovei. În hrisovul din 30 martie 1392, el se intitula „Marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Prin încorporarea formațiunilor din sud, Moldova devenise un stat pontic, fapt care avea să-i
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile, cu aceleași înfiripări de stat reflectate în nomenclatura geografică, arme și hrisoave, cu aceeași etică - răsfrântă în datini și moravuri - Dvs. ați descoperit și arătat acelor ce puneau totul pe seama norocului că acesta este secretul că avem cu toții acel ideal național și că acesta este secretul unirii și contopirii noastre istorice. Dvs.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de construcții oferit de întinsele păduri de odinioară. Prima așezare atestată din vatra orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și satul Fetești. Mai târziu, extinderea așezării și apariția altor nuclee de locuire s-a făcut spre sud-sud-est, la o distanță tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III 1. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Cel mai vechi document despre satul Provița se referă la întărirea stăpânirii asupra moșiei Provița. Provine de la voievodul Pătrașcu cel Bun (1554-1557), tatăl lui Mihai Viteazul, hrisovul datând din ultimul an al domniei acestuia, 1557 (între 1 septembrie - 31 decembrie): „Cu mila lui Dumnezeu, Io, Pătrașco-voievod, Domn a toată Țara Românească, feciorul marelui și prea bunului Radu Voievod, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Mihai declanșează o campanile peste Dunăre ajungând la Plevna și Sofia B) Mihai obține o victorie la Guruslău C) într- un hrisov domnesc apare titulatura lui Mihai ca domn unificator a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Petru Rareș obține victoria de la Feldioara B) Petru Rareș încheie un tratat
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de Zul și Târgul Jiului ca Zula41. Nici aici nu figurează Craiova, deși avem o primă atestare documentară a ei prin inscripția de pe mormântul lui Vladislav al II-lea, mort în 1456 și o a doua din iunie 1475, prin hrisovul lui Laiotă Basarab, referitor la Neagoe ot Craiova 42. Și tot cam de pe atunci, din ultimele decenii ale secolului al XV-lea, datează și Marea Bănie a Craiovei. Dar, numelui de Craiova pus în legătură cu Bănia Severinului, la început o organizație
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
carte mai are o semnificație, și Încă una nobilă, motiv pentru care nu trebuie redusă la o simplă treaptă, adică la un instrument ce poate fi uitat și Îndepărtat după Întrebuințare. Ea reprezintă și un blazon de genealogie socială, fiind “...hrisovul nostru cel dintâi, / Al robilor cu saricile pline / De osemintele vărsate-n mine.” În aceste oseminte se poate distinge metafora zestrei de durere și de revoltă surdă ce s-a transmis poetului din generație În generație. De aceea Își Îndeamnă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sentimentul comuniunii ancestrale cu mulțimea de bătrâni care s-au stins În timp trudind În anonimat, dar nu Înainte de a-și depune osemintele În sufletul urmașului, explică aici o dată mai mult demnitatea cu totul specială pe care Arghezi o Împrumută hrisovului său care, În virtutea apartenenței la un destin istoric supraindividual, devine „al nostru”. Opera constituie astfel În viziunea poetului un instrument socialmente util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]