180,019 matches
-
o „valoare adăugată” sau adaugă valoare la produsele/ieșirile lor față de intrări. În acest fel ele răspund unor nevoi ale indivizilor. Organizațiile sunt înființate cu scopul de a produce în mod eficient o valoare adăugată care să satisfacă nevoi umane. Identificarea oportunităților de a satisface nevoi umane urmată de achiziționarea și utilizarea unor resurse (umane, materiale, informaționale etc.) pentru a satisface aceste nevoi se numește spirit antreprenorial (Jones, G., 2004) . E de remarcat faptul că spiritul antreprenorial este esențial pentru înființarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
utilizarea unor resurse (umane, materiale, informaționale etc.) pentru a satisface aceste nevoi se numește spirit antreprenorial (Jones, G., 2004) . E de remarcat faptul că spiritul antreprenorial este esențial pentru înființarea organizațiilor, mai ales a celor private. El presupune nu doar identificarea unor nevoi nesatisfăcute și a modalităților de a le satisface eficient (convenabil pentru beneficiar), ci și punerea în practică a ideilor. Câteva dintre principiile pe baza cărora, de-a lungul timpului, organizațiile au reușit să producă eficient diverse bunuri (valoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
produsului adaptat la ele, fixarea prețului acceptabil pentru client și promovarea produsului), vânzările sunt centrate pe nevoile vânzătorului, urmărind exclusiv vânzarea produsului care este deja conceput și promovat (Proctor, T. 1996). Ignorarea faptului că procesul de management este „responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clientului în mod eficient și profitabil” (Proctor, 1996, p. 3) conduce la ceea ce s-a numit miopia marketingului, adică „eșecul managementului în a mai recunoaște scopul afacerii/organizației” (Levitt, 1962, apud Proctor, 1996, p. 14) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
strict deterministă, cunoașterea noastră fiind limitată. Și atunci, cum luăm decizii bune, eficiente? O primă clarificare ține de procesul de luare a deciziei, care are o anumită structură, anumite etape. În mod normal, un proces de decizie începe cu: 1) Identificarea și definirea problemei. Definirea problemei este esențială și influențează radical tot procesul decizional (Zamfir, 1990; Vlăsceanu, 1993,). Peter Ducker spunea în lucrarea The Practice of Management (1954, p. 353): „Puține lucruri sunt atât de inutile dacă nu chiar periculoase, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
performant și mai ușor de utilizat, aparatul digital, vânzările celui clasic urmau să scadă în mod obligatoriu, ceea ce s-a și întâmplat. 2) Etapa a doua a procesului de decizie presupune formularea soluțiilor alternative la problema dată. Ea implică documentarea, identificarea tuturor soluțiilor cunoscute și, eventual, testate anterior, care răspund cerințelor formulate. Importantă este și identificarea avantajelor și dezavantajelor fiecărei soluții pentru a le putea analiza ulterior 3) Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative presupune găsirea unor criterii importante pentru decident, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mod obligatoriu, ceea ce s-a și întâmplat. 2) Etapa a doua a procesului de decizie presupune formularea soluțiilor alternative la problema dată. Ea implică documentarea, identificarea tuturor soluțiilor cunoscute și, eventual, testate anterior, care răspund cerințelor formulate. Importantă este și identificarea avantajelor și dezavantajelor fiecărei soluții pentru a le putea analiza ulterior 3) Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative presupune găsirea unor criterii importante pentru decident, pentru a analiza eficiența soluțiilor și stabilirea importanței (ponderii) fiecăreia dintre ele. Criteriile țin cel mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
premisa că există populații de organizații care se află în competiție pentru aceleași resurse într-un mediu economic dat. Numărul celor care supraviețuiesc și au succes depinde de densitatea populației de organizații și de capacitatea lor de adaptare la mediu (identificarea de nișe de resurse, de noi nevoi sau noi categorii de beneficiari etc.). Succesul organizațiilor depinde de rapiditatea și de inteligența cu care descoperă noile oportunități (resurse) și se poziționează bine în utilizarea lor. Unele organizații au succes pentru că intră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
1. 1.1. 1.2. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 3. 3.1. Cum să dezvoltăm un plan de afaceri Planul de afaceri este o modalitate prin care o organizație planifică folosirea unei oportunități de afaceri. Prima etapă: identificarea unei oportunități de afaceri și a ideii de bază pentru afacere. Oportunitatea se referă fie la lansarea unui produs complet nou, fie la îmbunătățirea unuia deja existent. Produsul se va adresa fie pieței în totalitate, fie unei nișe de piață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
existent. Produsul se va adresa fie pieței în totalitate, fie unei nișe de piață. În această etapă, ideea principală a afacerii trebuie clar formulată. Etapa a doua: realizarea studiului de fezabilitate. Ideea este studiată și detaliată până când se ajunge la identificarea tuturor aspectelor care trebuie considerate. O metodă foarte frecvent utilizată pentru a analiza o idee de afaceri este metoda SWOT (inițialele de la Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats), prin intermediul ei analizându-se punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și pericolele determinate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de viață al proiectului Ciclul de viață al unui proiect presupune patru stadii specifice prezentate în figura următoare, în ordinea cronologică a parcurgerii. Figura nr. 3 Ciclul de viață al unui proiect 1. Faza de definire Faza de definire include identificarea și definirea unei probleme, idei despre eventuale soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci a cerințelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
soluții pentru acea problemă, conturarea echipei care va putea implementa proiectul și a responsabilităților pentru membrii echipei. Câteva activități specifice fazei de definire a proiectului: - definirea clară a problemei și deci a cerințelor; - documentarea; - studiile de prefezabilitate și de fezabilitate; - identificarea unor soluții/scenarii testate anterior în situații asemănătoare; - analiza costurilor și beneficiilor potențiale; - o fază decizională care include alegerea soluției optime; - detalierea și precizarea soluției optime și acceptarea ei de către beneficiari/finanțatori/șefi ierarhici (Bryson, 2002; Heiyer și Renden, 2004
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru noi produse. Cercetarea nu este o sursă de informații referitoare doar la mediul exterior (beneficiari, competitori). Cercetarea organizațională este o excelentă sursă de informații referitoare la organizarea internă, resursele umane, management, comunicare, organizare, costuri, care poate contribui decisiv la identificarea de oportunități de schimbare organizațională, de modernizare, de optimizare, altfel spus de creștere a performanței. Trebuie precizat totuși că nu orice cercetare generează performanță. Cercetările realizate de neprofesioniști pot produce informații greșite care conduc la decizii eronate. În plus, chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este în același timp o oportunitate pentru companiile îndrăznețe. Fără să fie ușor, nu este imposibil ca o companie locală sau națională să se extindă rapid sau să se redreseze dacă este în criză prin găsirea unor clienți externi, prin identificarea de noi nișe de piață, prin externalizarea unor activități etc. Dar ce vor face organizațiile din România într-o economie globală? Cele mai multe companii românești private sunt încă relativ „mici” pentru a ieși pe spațiul de competiție european. În România, de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
vorbi dar n-are cu cine! Nu mă mai puteam suporta așa! Începusem să mă văd cum mă vedeau și ceilalți, adică prin intermediul ocupațiilor mele. Exista riscul împăcării cu această situație, riscul închiderii într-o imagine, într-un șablon. Riscam identificarea cu eticheta pe care o aveam. Odată cu acestea, simțeam că încep să mor încet, încet. Probabil că așa arată moartea esențială: devii imobil, fix, poți fi definit în mod exact pentru tot restul vieții, pentru ceilalți, dar în special pentru
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
speranța în veșnicie, oamenii sunt mult mai dispuși să investească timp și bani pentru prelungirea propriei vieți. Acesta este unul din motivele pentru care medicii nu sunt deosebit de prețuiți în societățile religioase sau pretins religioase. În această epocă marcată de identificarea, acumularea și consumul de resurse, a consuma a devenit o valoare și un criteriu în funcție de care se măsoară reușita individuală. Astfel, oamenii se întrec în a deveni consumatori, fiind mai apreciat cel care reușește să consume mai mult. A avea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a ființei, ieșire înspre, întâmpinare, așteptare. În felul acesta ea redă una din coordonatele (unei triangulări de altfel imposibile) lui a-fi-în-situație, ale facticității. Nu depinde de noi, dar ne-o asumăm ca fiind a noastră. Iar asumarea poate merge de la identificare totală până la negare (ea fiind prezentă în acest caz drept cea-care-este-continuu-negată). Unul din sensurile permanenței noastre îl reprezintă conviețuirea cu propria sexualitate, care este Eu și Străinul în același timp; o avem și suntem posedați de ea în mod simultan
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mod adecvat umanul? Sunt nevoile noastre dispuse sistematic? La ce mod de orientare a conștiinței trimit ele? Dacă ea se verifică, avem schițată o fundamentare a conștiinței în transcendental, cel puțin în ceea ce privește partea bazală a piramidei. Mă întreb dacă nevoia identificării unui substrat ultim al tuturor lucrurilor (atomul, spre exemplu, a jucat o vreme acest rol) nu indică de fapt de o cerință a minții noastre mai curând decât de o structură a realități. Un sistem categorial poate da seama de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de a-i transforma în "fata urâtă ce ne face să părem mai frumoși". Succesul moralei este demonstrat și de faptul că refuzăm să ne identificăm cu personajele negative; maximul de cădere la care ne permitem să ajungem îl constituie identificarea cu victima, empatie ce vine tot în sprijinul moralei. Partea slabă a poveștii (mai bine spus o altă parte slabă) o constituie obiceiul, ce ne este indus pe calea educației, de a personaliza vinovații; avem nevoie de o imagine a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
persoane împuternicite special pentru acest scop, și anume nașii. Astfel, nașii ne conferă "existența lingvistică"; odată cu botezul ieșim din domeniul nenumitelor sau din calitatea de accesoriu al părinților (sub forma "este copilul lui... și al..."; de altfel această formă de identificare va coabita mult timp cu apelarea nominală). Poate că eul se naște abia odată cu această posibilitate de a ne indica pe noi înșine nu prin prisma unor relații cu alte persoane sau lucruri, ci prin intermediul unei legături directe cu un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sociale - cultură fizică - și, prin aceasta, are loc integrarea stratului biologic al ființei umane în circuitul de ansamblu al vieții sociale...”. Această funcție trebuie privită din perspectiva valorii compensatorii a educației fizice în raport cu viață. Sportul poate deveni astfel examen pentru identificarea sa cu colectivitatea căreia îi aparține, dar și poziției acesteia în lume. Integrarea implică: “subordonarea individului față de ansamblul social în care viețuiește” în sensul că sportivul reprezintă colectivitatea, nefiind o persoană privată, iar victoria, recordul său nu este a sa
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sursa naționalismului și șovinismului. Mai mult decât atât, s-a sugerat interzicerea purtării de către sportivi sau de echipe a unor echipamente cu însemnele și culorile țărilor lor. Formarea unei imagini prin sport (pe de o parte a națiunii respective prin identificarea cu sportivii, iar pe de altă parte a elitei conducătoare) reprezintă un aspect important al puterii unui stat. Conducători ai fostelor state socialiste au căutat să obțină diferite distincții și nominalizări care să le susțină politica. Astfel, oferind distincția Ordinul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
românești, mediul academic de cercetare românesc nu i-a acordat atenție. O direcție de concentrare a atenției pe viitor constă în studiul și evaluarea impactului activităților de brand de angajator asupra competitivității companiilor și dezvoltării durabile la nivel internațional, în identificarea strategiilor, politicilor și practicilor de brand de anagajator în companiile din România, în identificarea unor soluții realiste care să vizeze încurajarea implementării strategiilor de brand de angajator în companii din perspectiva competitivității și dezvoltării durabile, în diseminarea către instituțiile preocupate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
concentrare a atenției pe viitor constă în studiul și evaluarea impactului activităților de brand de angajator asupra competitivității companiilor și dezvoltării durabile la nivel internațional, în identificarea strategiilor, politicilor și practicilor de brand de anagajator în companiile din România, în identificarea unor soluții realiste care să vizeze încurajarea implementării strategiilor de brand de angajator în companii din perspectiva competitivității și dezvoltării durabile, în diseminarea către instituțiile preocupate de problemele pieței forței de muncă (Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Ministerul Muncii, ANOFM/ AJOFM
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un concept complex, dificil de definit univoc. De aceea, vom evoca aici cele mai utilizate și operaționale definiții ale mărcii. Marca este considerată, în esență, un semn diferențiator, tangibil al unei companii, pe care aceasta îl utilizează în virtutea individualizării și identificării produselor și serviciilor sale în raport cu altele identice sau asemănătoare ale altor companii. American Marketing Association 14 consideră marca un nume, un termen, un simbol, un design sau o combinație a acestora, în scopul identificării bunurilor și serviciilor unui vânzător sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aceasta îl utilizează în virtutea individualizării și identificării produselor și serviciilor sale în raport cu altele identice sau asemănătoare ale altor companii. American Marketing Association 14 consideră marca un nume, un termen, un simbol, un design sau o combinație a acestora, în scopul identificării bunurilor și serviciilor unui vânzător sau unui grup de vânzători și al diferențierii lor de bunurile și serviciile concurenților. În plan semantic, marca poate să nu fie direct legată de proprietățile fizice și funcționale pe care le reprezintă. Ea influențează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]