13,415 matches
-
apărînd în mod prototipic într-un discurs conservator, al stabilității și al ordinii ("s-a ridicat mai apoi, cu multe greutăți, dar și cu multe satisfacții, edificiul României post-decembriste", P 2005), în nici un caz într-unul anarhist. În același cîmp ideologic conservator se plasează metaforele militare; există chiar metafore care asociază ideea de construcție și paradigma militară ("această citadelă a democrației", P 2005). Unele metafore aparțin limbajului politic internațional ("casa comună a tuturor popoarelor continentului", P 2006; Nu am avut șansa
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
cea a teologului creștin. În comparație cu alți defavorizați ai lumii culturale, teologul pare să fie omul cel mai periclitat cu putință. Periclitarea aceasta nu ține însă de o amenințare conjucturală iscată de cauze potrivinice, cum nu e legată nici de represaliile ideologice pe care cineva le-ar putea exercita asupra unei religii căreia i-ar dori dispariția, ci ea ține de paradigma în care teologul a ales să se miște. Pe scurt, creștinul își asumă tiparul unei gîndiri căreia contemporanii i-au
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
să intre în bătălie, asta dacă nu vrea să fie mereu înfrîntă. Apoi, dacă în cogniție nu are ce căuta, atunci măcar în lumea ideilor sociale să aibă ceva de spus. Din păcate, teologia nu este tolerată de grila exigențelor ideologice, fiind imediat expulzată sub bănuiala că, orice ar spune, va întreține fatal tendințe teocratice sau fundamentaliste. Și astfel, neajutorată în fața științelor, spășită în fața ideologiilor și marginalizată sub presiunea secularizării, teologia seamănă cu un univers paralel în ale cărui mreje nu
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează profund fenomenul însuși, integrînd, cumva, tînăra sculptură românească în circuitul estetic și ideologic al bătrînei Europe: primul transmite un semnal clasicizant, iar celălalt rezolvă, prin traseele compoziționale și prin cîteva accente puternice de modelaj, tensiunea și neliniștea romantică. Dacă prin Georgescu și prin Valbudea spațiul artistic românesc s-a integrat în cel european
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
text, Istoria... nu a putut fi reeditată decât postum, în 1982, în îngrijirea lui Al. Piru. Adăugirile provin din completări documentare și din nuanțarea unor interpretări critice; influențele contextului ideologiei comuniste sunt nesemnificative, deci nu putem vorbi de o viciere ideologică profundă și gravă a viziunii istoricului literar. Noua versiune a Istoriei... nu a ajuns să se confrunte cu cenzura și, prin urmare, modificările pregătite de critic nu sunt determinate de constrângerile regimului comunist. Ediția a doua a Istoriei... călinesciene, pregătită
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
completări de natură documentară demne de luat în seamă în 1938 (ediția a III-a), iar în 1964 apare a patra ediție, în care autorul operează numeroase modificări, de două tipuri: informații noi de istorie literară și intervenții de nuanță ideologică datorate exigențelor cenzurii. Care dintre cele patru ediții are drept de text de bază? Ediția de Opere G. Călinescu, vol. 11, Editura pentru literatură, 1969, a consacrat ca text definitiv cel din 1964, pentru că era ultima ediție revăzută de autor
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
pe seama unui flagel împotriva căruia cuvintele sunt neputincioase. A face filozofie pe marginea fanatismului înseamnă a bate cîmpii după modelul psalmodic al literaturii contemporane, și asta fiindcă pecinginea în cauză nu poate fi combătută vînturînd argumente abstracte sau vehiculînd clișee ideologice. Este nevoie de altceva, de o cunoaștere intimă a mecanismului său patogenic, de o demontare a elementelor din care această patologie psihică poate lua naștere. În această privință, cartea lui Amos Oz este un exemplu privilegiat. Mai rar un dozaj
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
rece dacă Roncea e legionar sau democrat, dacă e omul rușilor sau al patagonezilor, dacă e înalt sau scund. Constat doar că scrisul său bolovănos conține o enormă doză de grosolănie și minciună. Motivațiile îl privesc personal: invidia, neputința, îndoctrinarea ideologică. Rezultatul, însă, e o contribuție majoră la otrăvirea societății românești. Viața noastră arată cum arată și pentru că oameni precum Roncea ajung să participe la stabilirea agendei dezbaterilor publice. Nu are importanță că majoritatea articolelor sale sunt simple recipiente cu venin
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
punct de vedere moral și ale unei scriituri rizomatice, cvasi-biologice, senzoriale și afective, în acord cu complexitatea vieții. Scrierile lui M. H. Simionescu sunt, în fine, dovezi ale modului în care sistemul îndrumării de partid, al cenzurii și al comandamentelor ideologice poate fi ros de la rădăcină din perspectiva literarității rizomatice.
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
sus și de la distanță, nu ar fi posibilă. Critica nu se confundă cu cronica literară: "Critica este o atitudine de sus, dintr-un turn bine așezat pe temelia culturii, dar foarte înalt" (II, 659). Ea se bazează pe o cultură ideologică și istorică și năzuiește să explice esențialitatea unui fenomen literar: "Numai o privire de sus, dintr-o conștiință aproape metafizică a sufletului liric, și dintr-o competență erudită a desfășurării formelor unei culturi, totul bineînțeles în funcție de intuiție artistică poate feri
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
fără să știe că-i lovitură de stat - are și pistol, și o clipă, o clipă doar, am crezut că-i comisarul Moldovan -, care i-a făcut oameni pe toți, cătrănit rău pe rezolvarea sîngeroasă, în stil rusesc, a diferendelor ideologice, de program de guvernare, face o înmormîntare Revoluției la groapa de gunoi Glina, precum Candiano Republicii de la Ploiești, în timp ce Nelu Ploieșteanu îi zice de inimă albastră: "Haida, haida de trei ori/ Să-i miroasă gura- flori". Filmul se încheie cu
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
retorică gonflată, artificială: dragostea de țară și gloria, dublată de plăcerea de a ucide. Și într-adevăr, așa cum remarcă și Leonidas, profesia de bază a spartanilor este războiul, iar demonstrația este pe măsură. Dacă scoatem filmul de sub o certă amprentă ideologică, dacă facem abstracție de o serie de episoade penibile și discursuri bune de senatul României, totuși să nu uităm că fiecare țară își are proștii ei - rămîne un film de acțiune reușit pe coordonatele graficii lui Frank Miller, un BD
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
îngăduindu-ne cel mult o umbră de compasiune față de suferințele pe care le-au îndurat acolo. Pe scurt, cînd e vorba de Pitești, cea mai prudentă atitudine e duplicitatea. Explicația acestei duplicități e simplă: apartenența politică a victimelor Piteștiului. Stigmatul ideologic pe care aceștia îl poartă în ochii noștri și frica cu care am fost obișnuiți să reacționăm la auzul numelui lor ne-au indus o optică timorată de școlari încurcați: îi privim pe protagoniștii Piteștiului ca pe niște extemporale nedorite
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
parte sub comuniști. Și cum lui Ierunca nu-i puteai scoate ochii învinuindu-l de fascism sau de naționalism cripto-legionar, cartea lui nu putea să fie supusă discreditării publice. Cineva îndrăznea să spună adevărul cu o libertate care friza inobediența ideologică și, grație autorității inatacabile a autorului, cartea reușea să depășească carantina impusă literaturii clandestine din jurul Piteștiului. Cred că, dacă nu ar fi existat Ierunca, și astăzi am fi vorbit în șoaptă despre Pitești. Fenomenul Pitești fost prima pledoarie după 1989
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
acum. La noi, membri de partid au devenit doar indivizii care urmăreau un scop imediat: o funcție, o promovare, o numire. }ara arată cum arată pentru că pentru aderarea la un partid sau altul a contat orice, dar nu de afinitățile ideologice. În partid s-a intrat evaluând șansele de a-ți satisface ambițiile și de a dobândi acces la pușculița cu bani a țării. Așa se explică de ce în fruntea partidelor se ajunge mai ales în funcție de argumentele tari în fața colegilor de
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
PDSR-ului au depus simbolurile Timișoarei la picioarele lui Ion Iliescu. PSD caută să împuște mai mulți iepuri dintr-o lovitură: defilând cu steaguri roșii în premieră în Piața Operei, Mircea Geoană vrea să arate că PSD a depășit complexul ideologic care l-a marcat în ultimii 20 de ani. Vrea să recreeze în mod artificial atmosfera de dictatură, să treacă fraudulos în spațiul rezervat disidenților autentici. În numele unei reconcilieri bizare, Geoană proclamă momentul iertării, plasându-se ostentativ în tabăra detractorilor
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și activ o viziune de stânga reprezintă o soluție ce trebuie avută în vedere.“ (Programul Împreună pentru viitor, februarie 2010) Condamnarea oficială a comunismului a separat definitiv apele în politica românească. Din 18 decembrie 2006 asistăm la o falsă luptă ideologică. Prin campaniile de presă declanșate de trusturile lor, Voiculescu, Vântu și Patriciu au avut obiective foarte personale: a) Eliminarea lui Traian Băsescu din funcția de șef al statului; b) Amplificarea confuziei: Toate partidele sunt la fel, nu există diferențe majore
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
unui set minimal de valori a urmărit ștergerea diferențelor dintre cele două mari blocuri politice din România: Traian Băsescu și PDL, pe de-o parte, și Marea Alianță Anti-Băsescu, pe de altă parte. Campania continuă și astăzi și îmbracă haina ideologică. Primii își revendică statutul de dreapta, ultimii se sfâșie pe blazonul unei stângi în descompunere. Mircea Geoană susține, în mod programatic, crearea unor instituții media de stânga, deși PSD are deja anexate două televiziuni de știri: Realitatea TV și Antena
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
o horă periculoasă. Rolul lor va crește în epoca post Băsescu, în lipsa unor lideri politici suficient de puternici cât să nu aibă nevoie de proteze ca să poată umbla singuri. Alegerile din 2012 și 2014 vor fi câștigate pe câmpul bătăliei ideologice. Presa și intelectualii vor suferi cumplit în anii ce vin, dacă se vor preda necondiționat unor oameni și ideologii rizibile și nu-și vor apăra, întâi de toate, propriile valori. Toți jurnaliștii și politicienii care au ciugulit de-a lungul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cu o imagine bine conturată asupra acelorași împrejurări, ne intrigă și ne susține interesul pentru punctul de vedere al celuilalt. Propunerea pe care ne-o face Ciprian Beniamin Benea în cartea sa este una incomoda. Să decopertezi muntele de moloz ideologic ce acoperă istoria recentă a relațiilor politice ale României cu vecinii săi și cu mării actori internaționali implicați în destinul ei este o sarcină de magnitudinea muncilor herculiene. Pentru a tentă, autorul dezvolta demersul său din perspectiva, plină de prospețime
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a stabilit în capitala RPFI, Belgrad.96 Deși în Iugoslavia, Iosip Broz Tito a promovat colectivizarea într-un mod care nu poate fi găsit în altă țară din lagărul socialist și cu toate că între Tito și Stalin nu au existat dezacorduri ideologice majore, faptul ca Tito și-a păstrat sistemul său de control și poliția secretă, i-a creat capabilități care i-au permis să refuze cererea Moscovei de a accepta comisarii sovietici, care urmau a fi trimiși de Moscova, la fel
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fie impus de agenți sovietici, care aveau și menirea de a verifica modul în care cele stabilite de ei au fost îndeplinite. Se poate vedea cum conflictul care a rezultat între Stalin și Tito nu a avut la baza probleme ideologice; și nici tactice. La baza acestui conflict se află puterea 97 și problema era cine urma să exercite această putere în Iugoslavia. Liderul Partidului Comunist din Iugoslavia, Tito, a căutat să-și dezvolte propria baza națională de sprijin și a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
se conforma cerințelor Moscovei l-au determinat pe Stalin să lanseze o serie de critici împotriva sa, cu scopul de a-l înlătura de la putere.103 Stalin a exprimat critici la adresa partidului condus de Iosip Tito în termenii unei neconformări ideologice, ceea ce a avut ca efect excluderea Iugoslaviei din Cominform în 28 iunie 1948 prin această sperând că partidul să procedeze la înlăturarea să din conducere și să-l înlocuiască cu o persoană dependența de Moscova.104 Stalin se aștepta ca
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
răspuns la acest atac, Tito a afirmat în fața Comitetului Central al Partidului din Iugoslavia următoarele: "Tovarăși, țineți minte că aici nu este în discuție o problemă teoretică, niciuna a unei erori comise de către Partidul Comunist din Iugoslavia, a unei abateri ideologice... Tovarăși, înainte de toate este problema relațiilor dintre un stat și celălalt. Mie mi se pare că ei se folosesc de problemele ideologice, cu scopul de a putea justifica presiunea pe care o exercita asupra noastra, asupra statului nostru."105 Conștientizarea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în discuție o problemă teoretică, niciuna a unei erori comise de către Partidul Comunist din Iugoslavia, a unei abateri ideologice... Tovarăși, înainte de toate este problema relațiilor dintre un stat și celălalt. Mie mi se pare că ei se folosesc de problemele ideologice, cu scopul de a putea justifica presiunea pe care o exercita asupra noastra, asupra statului nostru."105 Conștientizarea acestei realități atât de către cei din partid, cât și de către opinia publică iugoslavă i-a făcut pe toți să se ralieze în jurul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]