3,426 matches
-
de stat atroce, stupid și represiv: conformismul puterii fasciste și democrat-creștine. Provincialismul, grosolănia și ignoranța - atât ale elitelor, cât și, la nivel diferit, ale maselor - erau la fel în timpul fascismului și în prima fază a regimului democrat-creștin. Paradigme ale acestei ignoranțe erau pragmatismul și formalismul Vaticanului. Toate acestea sunt clare și fără echivoc astăzi, deoarece pe atunci intelectualii și oponenții nutreau speranțe nesocotite. Se spera că toate acestea nu erau pe deplin adevărate și că democrația formală, în fond, avea o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
adăugat experienței mele existențiale și interese specifice. Adică lingvistice, de exemplu. Dar și etnologice și antropologice. Despre acestea, nu am o informație științifică, ci am conștiința ce derivă dintr-un interes profund. Toate acestea mă fac să mă minunez în fața ignoranței totale a celei mai mari părți a intelectualilor italieni - și nu doar a celor mai demni de milă, ca Barbato 1 - cu privire la aceste probleme. În general, „poporul” este perceput psihologic și mitic drept o alteritate cotidiană atât de ontologică, încât
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vorbim despre o înfrângere a PCI la „referendum” 79 22 septembrie 1974. Micul discurs istoric de la Castelgandolfo 85 6 octombrie 1974. Noi perspective istorice: Biserica nu îi este utilă puterii 90 14 noiembrie 1974. Romanul masacrelor 95 25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene 100 19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor 104 30 ianuarie 1975. „Sacer” 111 25 ianuarie 1975. Thalassa 115 Februarie 1975. Câini 119 1 martie 1975. O inimă 125
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
PCI la „referendum” 79 22 septembrie 1974. Micul discurs istoric de la Castelgandolfo 85 6 octombrie 1974. Noi perspective istorice: Biserica nu îi este utilă puterii 90 14 noiembrie 1974. Romanul masacrelor 95 25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene 100 19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor 104 30 ianuarie 1975. „Sacer” 111 25 ianuarie 1975. Thalassa 115 Februarie 1975. Câini 119 1 martie 1975. O inimă 125 1 februarie 1975. Articolul despre
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sfârșește prin a fi văzută ca o persoană dificilă sau nevrotică. Firește, această etapă poate lipsi. În majoritatea cazurilor, victima părăsește organizația în mod discret, managementului lipsindu-i un feedback autentic și necunoscând adevăratele motive ale plecării angajatului, ceea ce perpetuează ignoranța privind hărțuirea și amplifică urmările sale negative. Rolul managementului în dinamica mobbing-ului este subliniat și de M. Zlate și R. Crețu (2002), care arată că apariția și desfășurarea hărțuirii psihologice se produc pe fondul ruperii echilibrului emoțional al grupului, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la nivelul relațiilor interconfesionale printr-un necreștin sentiment concurențial și printr-o invazie sistematică a sectelor de tot felul; relațiile dintre majoritate și minoritate au urmat o dinamică nedorită, iar revendicările minoritarilor corelate cu dificitele economice au creat noi conflicte; ignoranța și superficialitatea au împovărat relațiile dintre societatea civilă și sfera religioasă; relațiile ortodoxo-catolice au fost intens mediatizate și au cunoscut în ultimii ani o evoluție regretabilă (Preda, 1999). Se adaugă: lipsa de control juridic asupra organizațiilor sau a grupărilor cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decît atît, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajînd-o și compromițînd-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era Încă formată. Apoi, românii erau Îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul Întrebării viitorul nației lor. Nu În ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de genul „sîntem români și creștini de 2000 de ani” au devenit o modă după 1989 și nici memorialista nu este ocolită de această tentație: „iar cei care emit concluzii ce nu au nimic comun cu realitatea, ștergînd cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] cînd Biserica a fost modalitatea de rezistență, nu numai națională, dar și spirituală a poporului nostru - ceea ce iarăși se uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, Își fac
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
uită -, și sapă la rădăcinile identității lor naționale, Își fac lor Înșiși un prost serviciu” (p. 223). Despre care popor este vorba? Orice manual serios de liceu plasează desăvîrșirea etnogenezei românești În secolele VIII-IX. Prin urmare, s-ar părea că „ignoranța” despre care vorbește autoarea este În altă parte... Din nefericire, discursul ecleziastic oficial a Încurajat asemenea abordări extravagante ale trecutului național, care Îi transformă pe români Într-un fel de „popor ales”. Poate o mai mare atenție din partea redactorului de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceea față de intervențiile occidentale: urmînd indicațiile venite de la centru, diplomații Încearcă să identifice implicațiile unui acord Între URSS și Statele Unite, care ar facilita prăbușirea regimului comunist din România. În sfîrșit, se produc evenimentele de la Timișoara; conform instrucțiunilor, ambasadorii afișează o ignoranță deplină și reiau tezele conducerii de partid de la București. Dacă În dimineața zilei de 22 decembrie diplomații, convocați la Ministerele de Externe din țările respective, susțin că „cea mai autorizată apreciere asupra situației a fost dată de tovarășul Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Gheorghiu Bradley, și ASPERA ProEdu Brașov. Asupra motivelor și oportunității proiectului sîntem Înștiințați În „Cuvîntul Înainte” semnat de Mircea Ivănoiu. Se subliniază necesitatea de cunoaștere a trecutului apropiat pentru a Înțelege prezentul și a dobîndi o imagine limpede asupra lui. Ignoranța și atitudinea de ignorare se traduc În perpetuarea culpabilității: „Nu putem continua și rezista cu pete albe În trecut sau cu etape depășite cu discreția vinovată. Premisele false duc la rezultate false” (p. 5). Deturnarea Îndelungată a istoriei În anii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1997 la RIBA, la Londra (Institutul Regal al Arhitecților Britanici), numită „Romania in the 1930’s: Architecture and Modernism”. Expozițiile au avut succes și și-au atins scopul. Confrații străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală În ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lîngă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatînd ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții români sînt prezentați ca niște genii pe nedrept ignorate de istoria arhitecturii din „lumea vestică”, creatori talentați care operau Într-o societate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sens pozitiv sau negativ, obiectivul. O societate ilizibilă este deci un obstacol În calea intervențiilor eficiente ale statului, indiferent dacă scopul acestora este jefuirea sau asistența publică. Atât timp cât interesul autorităților se limitează la câteva tone de cereale și niște recruți, ignoranța lor poate să nu fie fatală, Însă atunci când obiectivul propus de stat necesită modificarea obiceiurilor zilnice (practicile legate de igienă sau sănătate) sau a randamentul muncii (mâna de lucru calificată sau Întreținerea utilajelor) cetățenilor săi, ea poate deveni ușor un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
accidentală - depozitară irațională a practicilor tradiționale - se pot trage două concluzii. Mai Întâi, numai cei care au cunoștințele științifice necesare pentru a Înțelege și pentru a crea această ordine socială superioară pot conduce În noua eră; apoi, cei care, din ignoranță retrogradă, refuză să se supună planului științific, trebuie educați pentru a-l accepta sau dați deoparte. Versiunile cele mai rigide ale modernismului extrem, precum cele aplicate de Lenin și Le Corbusier, se caracterizau prin duritatea olimpiană cu care erau tratați
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
socială, recreere și muncă. Obiectivul de a schimba Brazilia și pe brazilieni presupunea un dispreț implicit față de ceea ce fusese țara Înainte, astfel că rostul noii capitale era acela de a fi În contrast vizibil cu lipsa de civilizație, corupția și ignoranța din vechea Brazilie. Marea intersecție care constituia punctul de plecare al planului a fost interpretată În diferite moduri: ba ca un simbol al crucii creștine, ba ca un curcubeu amazonian. Totuși, Costa vorbea despre ea numind-o „axa monumentală”, același
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
țaristă sunt mai importante decât diferențele. Persista aceeași credință În reforma făcută de sus și În marile ferme mecanizate moderne ca o cheie a agriculturii productive. Din păcate, același era și nivelul de necunoaștere a unei economii rurale foarte complexe, ignoranță Însoțită de brutale raiduri de rechiziționare a cerealelor. Deși asemănările au persistat și după 1930, ceea ce a adus nou dorința de colectivizare totală a fost voința revoluționară a statului de a reface Întregul peisaj instituțional al sectorului agricol, indiferent de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
izolat. Ea a fost Întotdeauna percepută ca o negare a lumii rurale existente. Colhozul era menit să Înlocuiască mir-ul sau satul, mașinile - plugurile trase de cai și munca manuală, muncitorii proletari - țăranii, agricultura științifică - tradiția și superstițiile populare, educația - ignoranța și malokulturnîi, iar abundența să ia locul simplei subzistențe. Colectivizarea era menită să pună capăt existenței și modului de viață al țărănimii. Introducerea economiei socialiste a fost urmată și de o revoluție culturală; poporul „Întunecat”, adică țăranii, care erau poate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să rămână În cea mai mare măsură opac, atât specialiștilor, cât și celor din administrație. În aceste condiții, strămutarea masivă și rigidă a făcut viața țăranilor un coșmar. Sunt suficiente câteva dintre dezastrele ecologice cele mai vizibile pentru a ilustra ignoranța planificatorilor. Țăranii au fost mutați forțat de pe pământurile care erau inundate În fiecare an, esențiale pentru agricultura lor, În zone Înalte și cu sol sărac. După cum am văzut, ei au fost duși fără discernământ În locuri unde nu erau familiarizați
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de stat (prin cooperative de producție), mecanizarea și instruirea politică. Socialismul și condiția sa premergătoare - crearea de sate planificate -, erau practic ceea ce Înțelegea Mengistu prin „modern”. Justificând strămutarea masivă, el deplângea reputația Etiopiei de „simbol al Înapoierii și vale a ignoranței” și Îi Îndemna pe etiopieni „să se unească pentru a practica o agricultură care să nu mai depindă de forțele negative ale naturii”. În sfârșit, el condamna păstoritul per se, elogiind satul planificat ca mijloc de „reabilitare a societății noastre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
era calificat de funcționarii agricoli drept dezordonat și inestetic. Cu câteva excepții, terenurile arse erau pregătite cu sapa sau cotonoaga și nu cu plugul. Agronomilor occidentali li se părea că acești agricultori de-abia „zgârie suprafața” solului, dintr-o profundă ignoranță sau lene, iar acolo unde vedeau terenuri arate În adâncime și monoculturi, considerau că au de-au face cu o populație avansată și mai harnică. Arderea arbuștilor pentru desțelenirea unui nou teren cultivabil era și ea condamnată ca fiind o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În realitate și, În același timp, Îi credeau pe supușii lor mult mai proști și mai incompetenți decât erau ei cu adevărat. Restul acestui capitol este dedicat dezvoltării acestui raționament de abia schițat și prezentării câtorva modeste Învățăminte. „Asta-i ignoranță, deșteptule!” „Greșeala strămoșilor noștri a fost aceea de a crede că ei sunt «ultimul numărș, Însă, cum șirul numerelor este infinit, nu puteau fi ultimii”. Evgheni Zamiatin, Noi Maxima care servește drept titlu acestei secțiuni nu s-ar potrivi doar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
regulile acestea ar cuprinde cu siguranță unele dintre aspectele de mai jos. Înaintați cu pași mici. În cadrul unui experiment de schimbare socială, presupuneți că ne este imposibil să cunoaștem consecințele intervențiilor noastre În avans. Având În vedere acest postulat al ignoranței, preferați, de câte ori este posibil, să faceți câte un pas mic odată, apoi, trageți-vă puțin Înapoi, observați ce se Întâmplă și planificați următoarea mișcare. Iată cum descria metaforic biologul J.B.S. Haldane avantajele micimii: „Poți să arunci un șoarece Într-un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de „azimă”, de unde și numele de Azimit sau Iazimir al unuia dintre personaje) stârnesc mânia călugărilor din Bizanț, care îi primesc cu ostilitate pe oaspeții „pișpeci”, „pipistași”, și îi provoacă la un duel al întrebărilor și răspunsurilor, menit să dovedească ignoranța absolută a occidentalilor. Răspunsurile corecte dezvăluite de „filosoful” Panaiot cuprind de fapt o prezentare simplificată și denaturată a sistemului cosmologic așa cum este prezentat de Gregorios Palamas în 150 de capete despre cunoștința naturală, despre cunoașterea lui Dumnezeu, despre viața morală
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
ca România să apară în atlase pe planșe diferite: partea de nord în Europa centrală, iar partea de sud în Peninsula Balcanică 1. Firește, o opțiune sau alta a fost de multe ori influențată - când n-a fost vorba de ignoranță - de factori de natură politică și mai puțin de natură geografică. Nu ne propunem să detaliem problema; ar fi nevoie de o cercetare aparte. Oferim, totuși, câteva puncte de vedere. Astfel, Ion Simionescu scria în 1937: „Limita orientală a Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]