1,586 matches
-
i-a investit prompt Într-un parc de distracții de pe coasta răsăriteană a Crimeii și s-a zbuciumat teribil ca să obțină o orchestră bună și să construiască un ring pentru patinaj, dintr-un lemn special, să instaleze fântâni și cascade iluminate cu beculețe roșii și verzi. În 1919, au venit bolșevicii, i-au stins luminițele și Lenski a fugit În Franța; ultima oară când am auzit de el era În anii douăzeci, când se spunea că Își câștigă cu greu existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
care caută pe pipăitelea ceasornicul care-i dispăruse din casă, la un tânăr fecior, și, tocmai când i se pare c-a dat de el în pantalonii lui, apare bărbatul ei. Afară era deja beznă, noroc că înăuntru totul era iluminat cu electricitate, iar pereții, proaspăt spoiți, rămăseseră curați și albi. Motivul pentru care năvăleau tot felul de oameni la Băile Grivița era, pe de o parte, reclama din Universul, ziar popular, citit, cum spuneau redactorii lui, și-n mahala, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Și-a fost, într-adevăr, o noapte lungă și obositoare. Din clipa când un soare roșu și tremurător a început să se cufunde în pâcla ce plutea deasupra crestelor dunelor, până când același soare, odihnit și strălucitor, a renăscut la stânga lor, iluminând identicul peisaj cu uriașe femei goale. Și-au făcut rugăciunile cu fața spre Mecca și au cercetat din nou zarea: — Cât mai e? — Mâine o să ajungem la pustiu... Atunci o să înceapă greul. De unde știi asta? Targuí-ul nu avea un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu picioarele pe pământ, cu "dar taci odată tu-ți Dumnezeii mă-tii, și ascult-o pe mă-ta, că e vorba chiar despre vecinul nostru Potop, și marș o dată la înmormântare, mai tacă-ți fleanca asta isteață..." Atunci, deodată, iluminându-mă, am înțeles ce moment fericit este moartea în viața unui om: Vasile Potop devenise un om vrednic de toată lauda. Percepția asta a mea a fost întărită chiar de soția lui Vasile Potop care, mergând, cucernică, în urma carului mortuar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tăcerea, întristați, și dintre viețuitoarele junglei, doar rațele și stârcii dădeau un semn de viață. Uneori, la căderea serii, ploaia blândă se transforma în furtună și lumea părea că a înnebunit, cu trăsnete brăzdând orizontul ca niște furii strălucitoare, fulgere iluminând pădurea și tunete zguduind coliba, de la acoperiș până la temelie. Un fulger căzu pe un „angelim“ de optzeci de metri, îl despică în două ca pe un tort cu frișcă, azvârli o jumătate în lagună și lăsă ca cealaltă să ardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
carte care mi s-a părut una din acele cărți care pot aduce ceva în plus percepției noastre asupra lumii înconjurătoare. De aceea poate priveam meditativ-observativdetașat pe fereastră la peisajul nopții cu pomii ca niște umbre îmbrăcate în halate pufoase iluminate de stîlpii electrici ai străzii în nuanțe aurii, totul într-o tăcere adîncă sub pătura pufoasă a zăpezii și ceva din depărtarea și distanțele nopții mi-a adus un fel de melancolie ce venea de fapt din interior, ca un
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
altceva... ceva se transformă, ceva se schimbă... ceva se înlocuiește, ceva se compensează... ceva devine mereu, ceva rămîne, ceva se îndepărtează, ceva se apropie, ceva se realizează, ceva se înțelege... ceva se dezvoltă, ceva se diversifică, ceva înflorește, ceva se iluminează, ceva se extinde, ceva se desprinde, ceva se înalță... ceva inspiră, ceva aspiră, ceva respiră... acel ceva este. Asta-i sigur. Așa e tot ceea ce este. A fi... asta înseamnă. * Adeseori mă întreb ce fel de mecanism este acesta care
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Romeo pe post de Ulysse internațional al iubirii, rătăcit și mereu în căutarea ei, se duce sîmbătă seara la un concert al unei sirene cu părul învolburat și ochi de foc. Romeo merge pe străzile pline de răcoarea nopții și iluminate de becuri și firme în culori strălucitoare, trece de semafoare și ajunge la clubul-discotecă, se interesează de ora la care e programat concertul și după ce intră constată că a ajuns primul. Clubul e încă gol, e prea devreme, se văd
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
fără concluzie, nu? Oricum, o concluzie tot va avea... * Ar fi iubirea o iluzie? Adeseori, așa este... alteori, este o certitudine... și chiar dacă ar fi uneori doar o impresie, o aparență trecătoare, îi aparține totuși acelui spațiu și timp eliberat, iluminat de posibilul infinit... acesta e anotimpul iluziilor: anotimpul iubirii. Există un anotimp sau un timp anume pentru acest sentiment? Iar dacă iubirea e de fapt întotdeauna în afara timpului, în orice anotimp și în orice moment aparținînd infinitului și luminii... care
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
mai puteai deschide dacă știai cum s-o faci, dacă aveai îndemânare. Clio avea, eu nu. Cât a meșterit ea la el, eu am urmărit un fluture mare, de noapte, care zbura și se lovea de un bec slab ce ilumina tabăra. Noaptea era numai stele, spații goale și miros grețos de pastile împotriva insectelor. Nu bătea nici o briză. Am făcut sex și, când am terminat, Clio și-a lipit coatele de corp și a rămas întinsă deasupra mea (cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
carton în principal și, din loc în loc, cărți de telefon groase, cu coperte de hârtie, dicționare, manuale - și fuseseră ridicați conform unei tehnici precise de zidărie. Un scaun simplu, de lemn și o masă stăteau în mijlocul camerei și spațiul era iluminat de un singur bec atârnat la capătul unui cablu lung. — Uau! Scout stătea lângă masă și se uita la cupolă. — E ca o biserică sau ceva de genul ăsta. Vino să vezi. Mi-am sprijinit rucsacul de masă și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de scris din robă și desenă o singură linie dreaptă în aer. Acesta a fost începutul și sfârșitul învățăturilor lui Tekisui. Unii spun că Isamu a fost pe dată luminat, dar povestea asta nu e adevărată. Isamu n-a fost iluminat, dar era înțelept și nu-și dădea repede cu părerea în nici o privință. Fiii lui Isamu, însă, se înfuriară, crezând că Tekisui glumise pe seama tatălui lor. Susumu spuse că-l va pedepsi pe călugăr pentru lipsa lui de respect și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bizar i se păruse și faptul că pleca să-și ia camera cu o lună Înainte de deschiderea anului universitar; Însă Michel era un băiat bizar. În mijlocul marelui dezmăț natural, ființele umane au putut câteodată (rareori) să creeze mici spații calde iluminate de iubire. Mici spații Închise, personale, În care domnea intersubiectivitatea și iubirea. În cele două săptămâni care urmară, Annabelle Îi scrise lui Michel. Îi venea greu, trebui să șteargă și să rescrie de mai multe ori. Terminată, scrisoarea avea patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Punîndu-mi „batista” după gît, femeia mă tîra către paravan. - Să nu faci nasoale, îmi hotărî ea la ureche Sau oi fi din ăia care fac dragoste cu palma?!... Tremuram. Simțeam cum ard și mă prăvălesc în haos. Cînd totul se ilumină, descoperii o Madlen veselă. Ridica paharul. Zgomotoși, băieții ne-au urat să ne fie de bine. Cînd femeia se pregăti să plece, toți voiau s-o conducă. Am rămas eu cu Ovidiu. Simțeam în mine o năruire. Nu semăna nici
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
oară am zărit în splendizii săi ochi, pierduți într-un fumuriu mîlos, un zîmbet. În preajmă se gudura și Costică, dezvelindu-și coroana de aur din care lipsea un dinte. În graba cu care țîșniseră în picioare, chipurile le erau iluminate de recunoștință. - Tovarășu’ prim, nu se putea să nu vă interesați dumneavoastră de noi, se alinta directoarea cu un ton ce nu semăna deloc cu glasul spart și aspru pe care i-l știam. Fără să pară atins de lingușire
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
În ale noastre, răsună vuietul mulțimilor uitate, În mintea lor sînt Întipărite mii de imagini ale timpului trecut și deodată, prin fața ochilor lor gata să se stingă, trece pentru o clipă imaginea dureroasă și amară a unei amintiri șterse, Încremenite, iluminate de strălucirea morții: Înfiorarea unei frunze pe un ram, scrîșnetul unei roți lîngă bordură, vuietul Îndepărtat, tot mai stins, al unui tren pe șine. Garfield, Hayes și Harrison erau din Ohio; Însă numai numele lui Garfield căpătase strălucire prin sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
viciului, stradă a marilor hoteluri, a restaurantelor și barurilor luxoase, a luminii blînde și aurii, a luminii Împuținate și a palorii Întipărite pe mii de chipuri albe, tăcute, Însetate, din sălile aglomerate de teatru, stradă scăldată În valuri de fețe iluminate de mii de lumini, neobosite și nesătule, prinse În goana lacomă după plăceri, stradă a Îndrăgostiților cu pas lent, privindu-se pierduți În uitarea iubirii În mijlocul eternei Împletituri și țesături a mulțimii, stradă a fețelor albe, a buzelor vopsite, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vom intra în partid niciodată! Dar viața continuă indiferent de zbaterile societății, totul e efemer, însă viața are ceva special, se repetă, dar nu mai e aceeași, pe când politica are o repetabilitate dezarmantă. Indiferent ce sunt conducătorii, regi, dictatori sau iluminați în acest domeniu, vor să impună maselor ideile lor năstrușnice și sfârșesc ca orice muritor de rând, iar timpul îi va uniformiza. Dacă nu e întreținută imaginea lor, vor uita toți că au existat vreodată! Important este pentru fiecare să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
crapul la copcă de-o să fie festival. Îl chem și pe Chelaru, luăm o damigeană d-aia de-a lui de la Reghin, împărații crapului ne facem. Din pricina ceții, coloana merge mai încet decât merg de obicei coloanele oficiale și tăcerea, iluminată de alb-albastrul girofarului care pulsează egal, pătrunde înăuntru ca un gaz lichefiant. Încet-încet dizolvă conținuturile tuturor automobilelor gri fer și bleu marine, ale tuturor costumelor gri fer și bleu marine, de marcă scumpă și croială impecabilă, ale tuturor celor cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fâș. Umbra suie pe scaunul din față. Fâș fâș. O roată din dreapta a trecut peste un capac de canal. Fâș fâș. O picătură de apă agățată de parbriz încearcă să ajungă și ea undeva. Fâș fâș. Apoi alta. Semaforul o iluminează violent. Fâș fâș. Apoi alta. ─ Spătarului 29, se aude prin stație. Spătarului 29, în cinci. Spătarului 29, hai care sunteți, în zece. Spătarului 29, donșoară, sunt 241, ajung în șapte minute. Spătarului 29, în șapte minute, doamna Aurora. În atelierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sunt frumoși, când sunt regi. Ozymandias însă chiar nu era iar sexul opus nu-i era de loc. În schimb sculptorul nu strălucea în privința asta. Bine, dacă te uitai la el atentă, e clar că îl vedeai, inteligența și talentul iluminează orice ungher, numai că în lumea grăbită și superficială pe care el însuși o crease, din atâta genială risipă, cine să aibă răbdare să se uite? Dar vin și vă întreb: de unde știm noi ce e frumos și ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Bach. Am crezut că pusese CD-ul pentru noi, fiindcă eram oameni de cultură chiar dacă din România, ei bine, nu. Avea o colecție de muzică foarte valoroasă. M-am mai uitat o dată la gîscă. Apoi la busturi, care se și iluminau, noaptea, și am Întrebat-o Într-o limbă aproximativă dar agitată dacă nu cumva are și Patetica lui Ceaikovski. O avea. N-a mai fost timp s-o ascult, trebuia să plecăm la tîrg, să ne Întîlnim cu editori străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
doar sugîndu-l”. Îți vine-n minte un pai, mai citești o dată, te gîndești la o sucțiune la distanță, deschizi dicționarul de sinonime, o carte de ortopedie, fereastra, Începi să desenezi, chemi o femeie și-o obligi să citească, să te ilumineze printr-un exercițiu concret, totuși frămîntarea nu-ți dispare mai ales dacă ea n-a apucat să ia În gură aproape nimic Încă de dimineață, avînd probleme cu dinții. Ajungi la constatarea că progresul erotic depășește lumea căreia i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unui imens papagal roșu (Kierkegaard). Indiferent Însă sub ce formă se ivește ori nu, de existența ori absența credinței, dovezile se găsesc În anatomia și fiziologia omului. Biomecanica este stupefiantă, desăvîrșită, pînă la ultimul atom, studiind planșe sau cadavre te iluminezi, iar la vivisecții vezi că totul funcționează ceas și pricepi de ce viața este o minune ce te lasă mut. Astfel Încît exceptînd faptul deloc Întîmplător că ești imbecil, nu se poate să nu admiți existența lui Dumnezeu sau, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
risipite pe cîmpiile Flandrei Orientale. Am ajuns Într-o țară unde distanțele nu au nici o importanță, cei 30,5 de mii de kilometri pătrați ai Belgiei putînd fi străbătuți În cîteva ore pe autostrăzile ce par abia scoase din ambalaj, iluminate de nenumărate neoane portocalii, există cu prisosință pe absolut toate drumurile, chiar și pe cele de țară, lucru unic În Europa, am aflat, o inconștientă risipă de electricitate, paralizantă pentru cineva venit din zodia Întunericului amplificat de lampa cu gaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]