7,197 matches
-
este ființă însăși a poeziei. Dimineață noului venit (I, 1974), gândit ca volum inaugural al unui ciclu, este un român în român ce apelează la tehnicile moderne ale colajului și la interferențele de perspective narative, la jocul dintre real și imaginar. Opera literară • Lumină întârziată, București, 1967; • Dimineață noului venit, I, București, 1974; • Plante gânditoare, București, 1977; • Melior, București, 1981; • Puntea de hârtie, București, 1986; • Fragedă fire, București, 1990; • Convorbiri cu idealuri, București, 1995; • Sânii la vremea caiselor, București, 1995; • Toleranță
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
mai degrabă un catalizator al memoriei. Ochiul observă printre altele”Vorbe atârnate la uscat”, care sunt așternute peste tot ca o perdea vaporoasă. Impresia de inconsistență și halucinație e, desigur, un truc poetic, întrucât intenția e de a da carnație imaginarului, de a întemeia o lume prin rememorare:” Se făcea că din poeziile mele/ s-au rupt peste noapte toate titlurile/ așa cum se rupe/ câte un colț de ziar/ cu vreun număr de telefon/ promițător(Ciorne).Poemele sunt adevărate discursuri ale
IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356957_a_358286]
-
este rezultatul fără echivoc a tot ceea ce mi se impune prin dictatură supremă și fără margini a imaginației mele. Sursă absolută a energiei creative este inspirația. Aceasta este sursa lucrărilor mele. Creația mea este așadar, expresia pură și absolută a imaginarului universal. A ma abate de la ceea ce îmi parvine prin această influență autoritara ar însemna acceptarea unei nesincerități structurale, ceea ce mi-ar fi imposibil. Mara Circiu: Madonele și îngerii pictați de dvs. sunt neasemuit de frumoși, ce anume va inspira când
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
Proza Melaniei Cuc este în întregimea ei, o epifanie. O revelație scrisă sub dicteu. Cu acuratețea detaliului, autoarea descrie situații și întâmplări pe care ea le vede aievea. Și aici, subliniem încă o dată capacitatea scriitoarei de a fuziona realul cu imaginarul, ca-n starea de semi-trezie. O carte din scrisori. Procedeul nu e necunoscut, s-au văzut romane epistolare care recompun intrigi și acțiuni cât se poate de veridice, mai ales că tot ce se relatează în scrisori nu e de
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
au „dreptul“ să nu li se înfigă o chiureta nemiloasa în căpșor, să nu li se scoată ochii ca să fie aruncați la gunoi, să nu li se smulgă cu aspiratorul piciorușele sau peretele toracic, doar pentru că oamenii ar avea un imaginar „drept criminal“ de a-i ucide. Sau împotriva celor care mâine vor face scandal că au și ei "dreptul" să predea ore de educație sexuală copiilor noștri, ore la care să-i învețe pe copiii mei despre "relații" cu... căi
DREPTUL DE A UCIDE SAU DREPTUL DE A TRĂI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356589_a_357918]
-
taine eliberează sufletul de angoase” (Jean Chavalier/Alain Gheerbrant - Dicționarul de Simboluri). Dar, când este vorba de ... „taina scrisului”? Scriitorul are un loc al său, în care creația se desăvârșește, o „încăpere” secretă, ca și cea a alchimistului. E spațiul imaginarului, „cel mereu viu al ideii”, cum spunea Mircea Eliade, rostind, la un moment dat blagian „sporesc a lumii taină fiind mereu sedus de ea” (Vasile Nicolescu). Ne îmbogățim viața cu ceea ce facem, cu ceea ce dăruim. De aceea, cu trecerea anilor
TAINA SCRISULUI (32) – UN PRIVILEGIU AL SCRIITORULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355143_a_356472]
-
timp, inconfundabilă marcă stilistică. Congenital liric, face din poezia realelor o formă de expresie a armoniei universale. În peisaj, libertatea de creație se identifică cu realul, înțeles ca ficțiune. Acest comportament îi îngăduie să aibă acces în zonele faste ale imaginarului, unde construcția grafică ține doar de logica afectivului. Culorile urmează același parcurs și, de aici, impresia de straniu, de selenar. Preocupat de scenografii posibile, inventează cu dezinvoltură un veritabil spectacol al naturii, care se susține prin construcția polivalentă a dialogului
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
să nu lezez existența niciunui prezent, să caut să fiu prevăzător dar ascuțit în observații, când inimile lor dădeau să izbucnească incandescent lava vulcanului urii. În momentul acela apăreau vuind eului meu dureri ce îmi voiau înăbușirea, sufocându-mi în imaginar cuvintele, care se zbăteau să procreeze dorul existențial. Ce înseamnă regresivitate a termenului literar și ce poate duce la dureri mai mari ca viața în umbra răutăți profane? Cuvântul, de când și-a marcat existența, a ars umanul dând dureri fără
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
văzut și observă, întâmplările succedându-se una după alta, trăite sau nu de romancier, scrise fără menajamente literare într-o regresivitate vizibilă a cuvântului în dialog sau chiar în descrierea acțiunii. În superrealism ochiul este cel care definește imaginația în imaginarul scriitorului, stabilind formele și normele de lucru. PRINCIPII ALE CREAȚIILOR ARTISTICE SUPERREALISTE extrovertire prin realizare de scene orduriere, descrise în detaliu; dezvelirea viciilor ca un afront adus sistemului față de starea de fapt a artistului, creatorul artei; eliberarea personajelor de așa-
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
de a celor ce au reușit să părăsească România, plecând spre Occident. Dumitru Sinu este protagonistul-narator al povestirilor în povestire, care întruchipează eroul mioritic nevoit să parcurgă traseul inițiatic al călătoriei - căutării de sine. Viața bate filmul, iar realul transcende imaginarul în drumul personajului căutător de lumină și eliberarea sa din labirintul transfugului. Renașterea pe un nou tărâm trebuie să suporte traumatismele fătului la naștere, atât din punct de vedere biologic cât și spiritual, maturizarea fiind un proces îndelungat și dureros
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
clipa de-apoi„. Poezia este o „mărturisire„ „într-un decor în fața altarului„ ; ea „cântă nostalgic „inocentele melancolii„ căutând adevărul din cuvinte, pentru că ele au , cuantic, „substanță divină sublimă„ ; „ferecate-n lanțuri„ , cuvintele „se zbat deasupra norilor„, iar cunoașterea implică efortul imaginarului în suprasensibil, un parcurs realizat la înălțimea reflecției filozofice de către Viviana Milivoievici. Poezia este „o muzică a aștrilor„ , prelungită prin cuvinte spre umanitatea cu fruntea îndreptată spre cer, percepându-i sonoritățile, simbolurile și adâncimile. Pentru că „totul e o poveste - de
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
și lansări de carte. Deschiderea lucrărilor a avut loc vineri, 19 mai, la ora 10, în Sala albastră a Universității, unde scurte aprecieri la adresa Universității, a învățământului, în general, a profesiei de dascăl și de cercetător și a Conferinței „Creativitate, imaginar, limbaj” au fost făcute de către: Prof.univ.dr. Nicolae Panea, prorectorul Universității; Conf.dr. Mihaela Cecilia Popescu, prodecan al Facultății de Litere; Prof. dr. Ștefan Vlăduțescu, Co-președinte al Conferinței; Prof.dr.Dr.h.c.mult. Maria Iliescu. Prof.univ.dr. Nicolae Panea a afirmat că în urmă cu
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
afirmat că în urmă cu 70 de ani s-a semnat actul de naștere a două mari instituții craiovene: „Filarmonica” și „Universitatea”, că viitorul îi va înnobila prin ceea ce vor face și vor gândi și a situat începutul Conferinței „Creativitate, imaginar, limbaj” sub semnul seriozității și al competenței. Conf.dr. Cecilia Mihaela Popescu a menționat că această manifestare a fost inițiată în urmă cu 4 ani de Sorina Sorescu, care a gândit-o ca o punte de legătură între domeniul științelor sociale
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
se dovedește a fi un poet de forță, calat spre redescoperirea unor noi orizonturi spirituale. Când melancolic, când visător, el rămâne mereu atent la detaliu. Versul frumos șlefuit, descins din tinerețile sale, poartă o amprentă de maturitate și autenticitate specială. Imaginarul, existența unei alte lumi paralele cu cea prezentă, din care coboară dorurile și tot de acolo se culeg și mângâierile, versificația orientată spre prozodia clasică, universul complex, retorico-melancolic uneori, sunt câteva dintre atributele speciale ale liricii care-i poartă semnătura
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
abundența de metafore imprimă forță unei opere poetice, ci organizarea metaforelor, atâtea câte sunt, într-un spațiu de semnificații. Prin metafore se esențializează o realitate, se realizează o glisare dintr-un spațiu și timp determinat spre o zonă a tangenței imaginarului și realului. Am putea spune că acest transport se duce spre mit, căci acesta are în sine raționalul ca domeniu filozofic și imaginarul ca domeniu poetic. Astfel, prin această structură a metaforei ,poemul se încarcă cu semnificații de memorie a
METAFORA CA RITM AL GÂNTIRII POETICE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370920_a_372249]
-
o realitate, se realizează o glisare dintr-un spațiu și timp determinat spre o zonă a tangenței imaginarului și realului. Am putea spune că acest transport se duce spre mit, căci acesta are în sine raționalul ca domeniu filozofic și imaginarul ca domeniu poetic. Astfel, prin această structură a metaforei ,poemul se încarcă cu semnificații de memorie a existenței, așa cum orice mit este o istorie (memorie) despre sine a umanității. Stilul unui poet trebuie dedus din consecvența sa la sistemul de
METAFORA CA RITM AL GÂNTIRII POETICE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370920_a_372249]
-
de tine iar în noaptea asta,/ O beție-a iubirii cât cerul și cât marea. // Ești floarea albă, mireasmă de cais,/ Femeie dulce cu zâmbet de copil!/ Ești tot cireșul scuturat în mine,/ Eu, omul păcătos, un... infantil...”(Floare albă) Imaginarul spațial și temporal din lirica lui Puiu Răducan ne transpune într-o lume diafană, unde percepțiile senzoriale guvernează asupra trăirilor. Totul plutește spre zări îndepărtate, incerte, cu arome nedefinite și culori ambigue. Pășim parcă în alte sfere, într-un ținut
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
ipostaza sa de limbă maternă. Nicolae Mătcaș surprinde lumea literară și prin volumele de sonete a căror temă devine un concept deschis pentru semnificația universului. Tendința de purificare, de autodepășire, prin iubirea ca formă de cunoaștere și autocunoaștere, este evidentă. Imaginarul poetic nu iese din tiparele clasice, dar impresionează îmbinarea lexicului poetic cu elementele limbajului cotidian sau cultural. În formele prozodice tradiționale, el revarsă o trăire modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
nimeni unde locuiește ori cum se numește. Cred că ai dorit să mă întrebi și despre acest aspect, nu? - Sunteți extraordinar, doctore! exclamă Ofelia, nu atât de surprinsă pe cât de preocupată era să-și etaleze formele, pe care le ascundea imaginar sub halat, deznodând și înnodând cordonul, în timp ce-l privea cu neascunsă doză de tandrețe. Întotdeauna știți ce gândesc... Cum intrați în mintea mea? - Intru pentru că tu îmi permiți, domnișoară... - Vai! Domnișoară, ziceți dumneavoastră doar așa, în glumă, să mă simt
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
limite inspirația ca hazard.Orice mare creație de cultură,cum scria Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului,e însuflețită de avântul transcenderii limitelor terestre. Există la omul European, și mai ales la poet,o nostalgie a paradisului ca impuls fundamental al imaginarului,iar poezia este salvarea particularului în universal,a trăirii clipei în eternitate,căci frumusețea poetică aspiră spre inefabil,spre climatul superior,din ale cărui grădini paradisiace s-a fărămițat,cândva.( Nichifor Crainic-Nostalgia paradisului,Editura Moldova, București,1987, pg.526/527
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
fel și invocarea divinității nu sunt altceva decât semnificațiile unei transsubstanțiere a presentimentului apariției iubitei,moment ce-l consideră poetul,edenic. Există o serie de lucruri montaliene care circumscriu tematicii profetice,acel difuz presentiment obscur care ne conduce spre edenul imaginarului poetic. Spre deosebire de Montale,la Fernando Pessoa edenul se află între abis și oglindă.Este acelaș peisaj care,în realitate poetul și-l creiază,prin limbajul poeziei dat de expresia recognoscibilă.Paradoxul implicit al lui Pesso este acela de a instaura
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
o obiectualizare făcută necesară de o insuportabilă presiune interioară.Cum specifică Croce:ea e posibilă atâta vreme cât procesul creației care recreionează edenul e descries ca fenomen lăuntric.Edenul devenind transsubiectiv, el se desprinde de poet pentru a-și trăi imaginea în imaginarul cititorului. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Mitul edenului în universul poetic european al secolului XX / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 209, Anul I, 28 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
Gânditorul, p. 23). Doamnă a cuvintelor și autoare a unor volume de versuri de o rară vibrație literară și filozofică, Elisabeta Iosif are capacitatea de a evada din peisajul cotidian în vis, din imaginile naturii în fantastic, din realitate în imaginar, redându-ne în acest volum „Icoanele toamnei” prin metafore unice. iunie, 2017 Referință Bibliografică: ION C. ȘTEFAN Elisabeta IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” cronică / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
vizează “o defulare, un mod de manifestare a unor sentimente interioare” (prof.dr. Aldo Cuneo, Universitatea din Pisa) a “multitudinii de emoții care o copleșesc”, după observația partenerului din succinta prefață a volumului, semnată de doamna Livia Ciupercă. Apelând la un imaginar lipsit de o forță de sugestie și revelatoare aparte și cu un limbaj poetic destul de comun, Elena Trifan, spirit cultivat și sensibil, izbutește totuși să scrie “în dulce stil clasic” poezii notabile, la un nivel estetic cel puțin onorabil, care
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
de exemplu, despre umbră ca unic martor al întregii noastre vieți reduse la câteva amintiri, și ca unică predicție sigură. Este un comentariu ironic asupra fragilității noastre identitare, asupra memoriei limitate ce ne condamnă la un prezent perpetuu sau nici atât. Imaginarul umbrei nu este totuși, la Ionuț Caragea, un simptom al nihilismului, ci, dimpotrivă, o poetică în sensul în care Immanuel Kant (Critica puterii de judecată) asocia lucrului în sine, ca matrice infinită de posibilități, doar arta.” Prof. Dr. Maria-Ana TUPAN
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]