2,195 matches
-
luarea deciziilor; -ascultă cu multă atenție și înțelegere; -de regulă evită să-și folosească puterea și atuurile; -manifestă căldură în vorbire și se bazează pe forța de convingere a prieteniei; -atunci când iau decizii le exprimă într-o manieră serioasă, impersonală, straină; -sunt potrivite pentru negocierile bazate pe strategia de cedare. 5. Stilul flexibil - este o combinație a celor anterioare. În cadrul acestui stil intervine și versatilitatea care se referă la ceea ce este schimbător în comportamentul unei persoane, rămânând o caracteristică independentă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
vag. Fiecare membru al grupului execută sarcina pe care i-o atribuie îndrumătorul, de care depinde și formarea echipelor.Acesta îi desemnează pe copiii ce trebuie să rămână în afara oricărei participări active(cu excepția demonstrațiilor). Este amical, dar distant, sau neutru, impersonal. Climat democratic: sub o “conducere” democratică deciziile constituie întotdeauna obiectul unor dezbateri și sunt adoptate în mod liber de grup, încurajat și ajutat de îndrumător.În cursul unei perioade inițiale de discuții toți elaboreză, de comun acord , un program de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
regăsim doar la anumite grupuri sociale. Norma socială, indiferent de formă se caracterizează prin următoarele trăsături: are un caracter general, deoarece stipulează anumite cerințe concrete, specifice, obligatorii pentru toți indivizii care se găsesc în situații sociale similare; are un caracter impersonal, fiind produsul voinței collective a grupului social care a adoptat obligația respectivă; se aplică prin instituirea unui sistem complex de sancțiuni, având un rol stimulativ sau restrictiv, prin intermediul cărora se realizează evaluarea acțiunilor membrilor grupului; pretinde libertatea de acțiune și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
școlare. 3. Motivația specifică include, conform studiului realizat de Kube și Schustcr (1981 ) ; existența unor deficiențe în organizarea activităților educative ;deficiențe de factură psibopedagogică; anumite schimbări în mentalitatea autorităților școlare; transferul responsabilității financiare pentru deteriorări către companiile de asigurări;atmosfera impersonală, anonimă a școlii, care il împiedică pe elev să se identifice afectiv cu școala;sentimentul elevilor de a fi abandonați de către școală, acolo unde școlile sunt concepute să funcționeze într-o manieră deschisă și permeabilă, fără a le oferi elevilor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
intre în transă cu bună știință sau poate în mod involuntar să se trezească "posedat" de un spirit superior ancestral sau totemic. (c) în vremurile noastre, inspirației i se atribuie însușirea esențială de a fi subită (ca și conversiunea) și impersonală : opera pare scrisă prin intermediul cuiva. *11 Oare inspirația nu poate fi provocată ? Există, desigur, deprinderi de creație, precum și stimulente și ritualuri. Alcoolul, opiul și alte droguri adorm conștiința, "cenzorul" supercritic, și descătușează activitatea subconștientului. 123 Coleridge și De Quincey au
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
conștiente și tehnicile, pentru care ar putea revendica un merit, decât să se ocupe de "datul" lor, experiența fortuită oare constituie substanța, sau oglinda, sau prisma lor. Este ușor de înțeles de ce artiști conștienți vorbesc ca și cum arta lor ar fi impersonală, ca și cum ei nu și-ar alege temele decât fie sub presiunea editorului, fie ca o problemă estetică lipsită de interes practic. Cel mai vestit document privind această problemă, Philosophy of Composition (Filozofia compoziției) a lui E. A. Poe, pretinde să explice
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
înregistrează, în lumea umană, un salt calitativ, desemnând - așa cum arată V. Pavelcu - un raport social și conștient între ceea ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter impersonal, în care eșecul, insuccesul nu este resimțit sub forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
exemplul ce:l mai bun de unde îl au↑ ca: ca: ca virgulă copil? de la părinți. <R dacă noi i-l dăm>↑ A: găSEȘte el portița să nu-și ajute părintele (IVLRA: 29−30) (ii) opacizează referința la persoană prin se impersonal (care în cazul verbelor tranzitive cumulează și valoare pasivă), distanțându-se astfel de acțiunea exprimată prin conținutul propozițional, pentru a se delimita de aceasta și/sau de protagoniștii implicați (și cum i se răspunde?, 59 pentru "și cum îi răspund
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
incredibilă, existe și zone slab dezvoltate care se confruntă cu fenomenul sărăciei. ; ; Dificultatea cea mai mare cu care se confruntă economia rusă după 1990 este aceea că legile și stimulentele nu promovau creșterea economică. Legile și stimulentele nu erau cele impersonale, moștenite în modelul economic occidental, ci erau născute din nevoia și instinctele unui singur conducător.233 „Industria gazului, este un element cheie al economiei Federației Ruse. Reprezintă 8% din P.I.B., 25% din taxele fiscale, în timp ce mai bine de 19% din
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
pur și simplu aceasta: Dați-mi ceea ce vreau, ca să pot dovedi prin aceasta că eu sunt mai puternic decât voi. Unde începe dreptul, unde se sfârșește? Într-un stat unde puterea este rău organizată, unde legile și guvernul au devenit impersonale prin faptul drepturilor fără număr, pe care liberalismul le-a creat, eu văd un nou drept de a mă arunca, prin legea celui mai puternic, asupra tuturor ordinelor și regulamentelor stabilite și de a le răsturna; de a pune mâna
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
fost temelia minei, săpată de noi sub poporul creștinilor, sau mai bine zis sub popoarele creștinilor. Într-un viitor apropiat noi vom crea responsabilitatea președinților. Atunci noi vom face să treacă, fără să ne sfiim, lucrurile pentru care creatura noastră impersonală va răspunde. Ce ne interesează dacă rândurile acelora care aspiră la putere devin mai rare dacă se produc, din lipsă de președinte, încurcături în stare să dezorganizeze complet țara? Pentru a ajunge la acest rezultat, noi vom pune la cale
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de luptă cu bisericile existente. Probleme ale presei contemporane. Organizarea poliției. Poliția voluntară. Spionajul după modelul aceluia al societății evreiești. Abuzurile de putere. Baroul creează oameni reci, cruzi, îndărătnici, fără principii, care se opun în orice ocazie pe un teren impersonal, curat legal. Ei sunt obișnuiți a vedea totul în folosul apărării, și nu pentru binele social, în general ei nu refuză nici o apărare, căutând să obțină achitarea cu orice preț, agățându-se de subtilitățile jurisprudenței și prin aceasta ei demoralizează
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat (profanarea cimitirelor, atacarea locurilor de cult, bancile etc.ă. O mare parte a violenței urbane, derulându-se Într-un mediu impersonal, denotă adesea, după opinia psihanaliștilor și a câtorva sociologi, În mod paradoxal, dorința de a intra În contact cu celălalt, chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stăpânirea surselor de putere
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
devină În alte cazuri simbolică, incluzând sensul prim al termenului: a agresa semnul sau obiectul care materializează identitatea celuilalt detestat (profanarea cimitirelor, atacarea locurilor de cult, bancile etc.ă. O mare parte a violenței urbane, derulându-se Într-un mediu impersonal, denotă adesea, dupa opinia psihanalistilor și a câtoreva sociologi, În mod paradoxal, dorința de a intra În contact cu celalalt, chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stapânirea surselor de putere
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
descrierilor, utilizând texte etnografice, narațiuni istorice, mărturisiri, fotografii, istorii ale vieții, ficțiuni materiale biografice și autobiografice etc. Spre deosebire de acestea, în cercetările orientate cantitativ abundă modelele matematice, tabelele statistice, graficele, rapoartele de cercetare fiind scrise, de cele mai multe ori, într-un stil impersonal. Tradițiile cercetării calitative. John W. Creswell ia în discuție cinci tradiții ale cercetării calitative: biografia, studiile fenomenologice, teoria întemeiată, etnografia și studiul cazului. Logica expunerii ne obligă să prezentăm în acest capitol doar aspectele metodologice ale studiilor realizate în perspectiva
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
265), începe glorioasa și neliniștita dinastie a domnitorilor creștini, apărători ai ortodoxiei și ai civilizației românești. Deși supuși destinului istoric, cei patru reprezentanți ai mitului întemeietorului (Traian, Dragoș, Negru-vodă și Alexandru cel Bun) sunt redați în cronici după un tipar impersonal și atemporal (spre diferență de portretele clasice ale antichității, dar în spiritul literaturii creștine ortodoxe). Trecerea de la aceste caractere-model de legiuitori și constructori la eroii-model, de la o istorie sacră la mozaicul istoriei și al existenței se face datorită apariției unui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi prea mare pentru un imaginar obsedat, în definitiv, de puterea de seducție a femininului. Diferența dintre sfântă − ipostază dragă bisericii − și femeia răspunzătoare de viața casnică este dată de faptul că, în timp ce prima își reprimă sensibilitatea, pentru a sluji, impersonal, unei singure iubiri - dragostea întru Christos -, cea de-a doua optează în fața divinității pentru o altă viață, trăită în păcat, dar în care își poate asuma tocmai frumusețea naturii sale umane (surprinse de romanele populare importate din alte culturi). Atât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de un cuvânt relativ: a vedea ce face, a vedea cum se simte. Alte sensuri se actualizează, precizează Evseev (1974: 149), în construcții în care verbul apare cu formă reflexivă (Se vede trimis să le rezolve problemele colegilor), ca reflexiv impersonal (Se vede că nu te-ai odihnit destul) sau cu forma de imperativ vezi (Vezi să nu cazi!). 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definițiile lexicografice 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor Clasa verbelor de percepție cuprinde unități polisemantice 57. Dicționarele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea care emite mirosul, aceasta fiind asimilată spațiului în care se află
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pericole; - copiii pot face cumpărături pe Internet cu cardul bancar al părinților sau pot da numărul acestuia unor străini, fără a ști neapărat că este un lucru rău;confidențialitatea informațiilor; - comunicarea se realizează fără contact direct fiind în acest mod impersonală; - utilizarea îndelungată a calculatorului poate determina tulburări emoționale: anxietate, iritabilitate, toleranță scăzută la frustare și chiar depresie. Părinții ar trebui să fie mult mai atenți cu programul copiilor, cu preocupările acestora, și ar trebui să le stabilească, în mod obligatoriu
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
a sistemului -, dar și prăbușirea lui. Inventarea activiștilor (apparatciki) și a nomenclaturii Sociologul german Max Weber a fost primul teoretician al acestui fenomen care a luat o mare amploare la începutul secolului XX. Pentru el, birocrația modernă trimite la exercițiul impersonal al religiilor considerate aceeași pentru toți cei care-i sunt subordonați, funcționarii ei fiind de domeniul regulii, dar pentru că este instrumentul dominației grupului conducător* comunist, ea devine câmpul de exercițiu al unor funcționari care trebuie, înainte de toate, să facă dovada
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de a nu-și asuma responsabilitatea cuvintelor proprii și de a se ascunde îndărătul unui limbaj codificat, prin negarea libertății celui care vorbește și a celor cărora le este adresat discursul respectiv. Ea prezintă de asemenea o predilecție pentru formele impersonale - „s-a decis” -, precum și recurgerea repetată la stereotipii. Limba de lemn este limba ortodoxiei*, controlul limbii permițând controlarea gândirii. Ea se învață încă din școala primară, iar mai apoi la cursurile de marxism-leninism* care jalonează parcusul școlar și universitar. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de bază a acestuia prin ținuta ilustrativ-documentară, către un gen eliberat de obligații de acest fel, către un tip de artă preocupat de propria evoluție, desigur că și tipul de abordare a proiectului ar fi evoluat de la rigoare și exactitate impersonală către decizii personale, artistice. Dacă până acum am vorbit despre hârtie, nu trebuie minimalizat rolul suportului pentru gravare: lemnul pentru xilogravură, metalul pentru gravura în adâncime, plasticul sau linoleumul pentru pointe sèche sau linogravură etc. Fiecare suport folosit trebuie să
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
să fie de cealaltă parte a baricadei este înlocuită de datoria morală de a pedepsi și de a-i curăța de pe fața pământului pe cei care proferează răul. Aceste tendințe distructive ale limitărilor morale au fost puternic întărite de natura impersonală a războiului modern. În toată istoria de până la primul război mondial, soldații s-au întâlnit în luptă față în față. Aceste întâlniri mortale nu erau lipsite de un element uman: oamenii se uitau reciproc în ochi, încercând să ucidă sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]