7,939 matches
-
vorbeam la telefon cu fiul meu, care-mi spunea „Tu vii duminică, nu-i așa?”ă Ei bine, nu pot să vin eu pentru că vine la mine mama. Și acest lucru eu Îl văd ca pe ceva rău, ceva oarecum impus, aș vrea să am timp să respiră Nu mai am nici o șansă” (apud Attias-Donfut, 2000, 672). Sociologii contemporani Își pun Întrebarea, legitimă, dacă nu cumva, În familia modernă, ce cultivă norme de autonomie, obligația morală de reciprocitate este Înlocuită de către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Libby s-a însurat cu Leona Woods Marshall. Înalt, impozant, roșcat, Libby a fost poreclit toată viața „Bill cel Roșu”. Era considerat un profesor eficient, care încerca să fie sever cu doctoranzii săi. Ideea pe care o avea despre cerințele impuse profesiei lui era tipică pentru perioada aceea: „Un om de știință trebuie să fie un bărbat adevărat”, i-a spus el lui Theodore Berland. „Cei mai mulți oameni nu sunt, în sensul că se bazează prea mult pe alții. Ei sunt parte
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de opțiuni posibile, riscă să genereze o stare de inacțiune și de perpetuă prospectare. Prea multe scopuri posibile și nici unul mobilizator, prea multe căi de acțiune și nici o opțiune pentru o alternativă, o permanentă reflecție și nici o decizie, chemarea căii impuse, inexistența ei și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
indivizii autonomi și singulari nu pot face mare lucru într-o societate în derivă. Sensul și practica individuală a vieții nu sunt independente de sensul și dinamica lumii în care viața individuală este configurată. Ordinea birocratică a unei reflexivități forțat impuse și generalizate sau chemarea utopică la construcția unei lumi mai umane și mai bune s-a dovedit deja în istorie ca fiind lipsite de forța schimbării. Va trebui să găsim acele corespondențe realiste dintre reflexivitatea individuală și piața capitalistă care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Lupta Ardealului”, „Almanahul literar”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Tânărul scriitor”, „Tribuna”, „Steaua” ș.a. Scrierile lui M. din anii ’50 - Sfat prețios (1952), Matca (1953), Un flăcău pe plac (1953), Povestiri (1955) ș.a. - sunt puternic afectate de obediența față de exigențele propagandistice impuse literaturii de oficialitățile din epocă. Sufocate de tezism, calitățile scriitoricești, ținând de talentul narării și de finețea observației, depistabile pe alocuri, nu conving. Astfel, Pâine albă e - se poate spune - un prototip al literaturii realismului socialist. Romanul echivalează cu o
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
50% din variația totală a variabilelor, KILOMETRIO = 0,892 Număr de reglementări UE în domeniul agricol cunoscute - indice aditiv care însumează răspunsurile pozitive la întrebările: „Dumneavoastră cunoașteți reglementările UE cu privire la: cultivarea viței-de-vie și producerii vinului/ creșterea și sacrificarea animalelor/ cote impuse producătorilor agricoli/ tăierea porcilor/ calitatea grâului/mărimea peștilor care pot fi pescuiți/ folosirea insecticidelor/ prelucrarea laptelui și produselor din lapte?”. Indicele variază de la 0 la 8, unde 8 arată o cunoaștere a tuturor reglementărilor indicate în chestionar. Concluzii Sintetizând, se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în funcție de gradul de cunoaștere a stadiului în care se află România din perspectiva aderării, temele de interes în dezbaterea publică locală diferă foarte mult. Astfel, persoanele interesate de consecințele integrării și cei din anturajul lor discută mai aplicat despre reglemetările impuse, despre proiecte și programe de finanțare pentru dezvoltarea activităților cu specific agricol. Cei cu un interes difuz pentru subiect au informații, din surse diferite, despre o serie de reglementări pe care România va trebui să le respecte odată cu integrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
A urmat o copilărie „la insectar”, sub stricta supraveghere a educatorilor patriei: televiziunea populară, presa de partid și, mai ales, școala. Norocit cu o bibliotecă bine aprovizionată, acasă și la rude, Paul Cernat a cunoscut, pe lângă povara exercițiilor de lectură impuse, cumpenele fericite ale liberului-arbitru. Citind frenetic în acei ani, școlarul Cernat și-a creat, inevitabil, un ascendent față de profesorii defazați sau apatici ai vremii. „Privind înapoi”, ne mărturisește criticul literar de astăzi, „îmi dau seama că școala primară și gimnaziul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de tipul (3.2)-(3.3). Acest lucru înseamnă determinarea unei distribuții de frecvențe (în practică, iar teoretic de probabilitate) a elementelor mulțimii considerate în anumite condiții bine precizate de realizare, atât prin formalizarea funcției obiectiv, cât și prin restricțiile impuse distribuției definitorii a structurii căutate. Avem astfel o problemă de optimizare matematică a cărei formulare teoretică pare simplă, dar a cărei soluționare depinde însă de expresiile efective ale funcției de optimizat, precum și de diferite restricții impuse unei astfel de probleme
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cât și prin restricțiile impuse distribuției definitorii a structurii căutate. Avem astfel o problemă de optimizare matematică a cărei formulare teoretică pare simplă, dar a cărei soluționare depinde însă de expresiile efective ale funcției de optimizat, precum și de diferite restricții impuse unei astfel de probleme. Soluționarea problemei (9.1) nu se poate face într-un caz general fiindcă nu există nicio metodologie general valabilă pentru orice model de optimizare matematică. Există numai familii de probleme și categorii de metode specifice unei
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de entropia Shannon (1948), definită ca măsură a cantității medii de informație asociată unui experiment statistic (probabilist). Într-un astfel de context probabilist, Jaynes a formulat Principiul Informației Maxime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație asociată experimentului studiat”. Altfel spus, cea mai bună distribuție posibilă era aceea care maximiza entropia Shannon (pe vremea aceea cea mai cunoscută măsură a informației!). Introducând conceptul de entropie ponderată
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
extins entropia Shannon, definind cantitatea medie de informație utilă asociată unui experiment statistic și cu această ocazie a reformulat Principiul Informației Maxime al lui Jaynes în sensul entropiei ponderate, astfel că: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează cantitatea medie de informație utilă asociată experimentului studiat”. 9.1.3. Principiul Diversității Maxime al lui Guiașu (2003) Dincolo de rezultatele deosebite privind teoria matematică a informației, Guiașu a avut contribuții remarcabile legate de măsurarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
diversității. Având în vedere conexiunea dintre entropie și diversitate, Guiașu a reformulat încă o dată Principiul Informației Maxime al lui Jaynes, dar în termenii diversității, enunțând astfel Principiul Diversității Maxime conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea care maximizează măsura diversității asociată experimentului studiat”. Altfel spus, în cazul acesta, cea mai bună distribuție este considerată aceea care maximizează indicele diversității, oricare ar fi expresia de calcul al acestuia, constatând că dacă indicele diversității
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
1) poate fi scrisă astfel. Adeseori, gradul de diversitate prestabilit poate fi înlocuit cu gradul de concentare prestabilit. Interpretând adecvat problema (9.5), vom formula acum Principiul Diversității Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de diversitate prestabilit, se va alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Problema poate fi formulată în același mod înlocuind diversitatea prin concentrare și obținând Principiul Concentrării Prestabilite
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
5. Principiul Diversificării Optime Sintetizând principiile formulate mai sus cu privire la determinarea unei distribuții sau structuri optime a componentelor unui sistem, putem formula acum fără dificultate și Principiul Diversificării Optime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se alege aceea care optimizează un anumit indicator asociat experimentului dat, asigurându-i cea mai bună diversificare posibilă”. Ca urmare, fără pericolul unor confuzii de calcul sau de interpretare a rezultatelor care se pot obține, vorbim despre diversificare optimă (maximă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
condiții egalități, dintre care una reprezintă o valoare fixată (prestabilită) a gradului de concentrare sau diversitate, atunci problema (9.1) devine problema (9.5), care definește Principiul Diversității Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de diversitate prestabilit, se alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Problema poate fi reformulată înlocuind diversitatea prin concentrare și obținem Principiul Concentrării Prestabilite, conform căruia: „dintre toate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
prestabilit, se alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Problema poate fi reformulată înlocuind diversitatea prin concentrare și obținem Principiul Concentrării Prestabilite, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr dat de condiții impuse, una dintre ele însemnând un grad de concentrare prestabilit, se alege aceea care optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Sintetizând principiile formulate mai sus privind determinarea structurii optime a unui sistem sau ecosistem, putem enunța Principiul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
optimizează (maximizează sau minimizează) un anumit indicator economic asociat experimentului”. Sintetizând principiile formulate mai sus privind determinarea structurii optime a unui sistem sau ecosistem, putem enunța Principiul Diversificării Optime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se alege aceea care optimizează un anumit indicator economic asociat experimentului dat asigurându-i cea mai bună diversificare posibilă”. Vorbim despre diversificare optimă (maximă sau minimă, în funcție de scopul structurării) în următoarea problemă concretă care ilustrează Principiul Diversificării Optime, intitulată: distribuții
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
tale comunități izolate rezidențial, tolerezi diferența Celuilalt, o diferență oarecum imaterială, prezentă numai în formele sale pitorești și în spațiul public (mâncarea „etnică”, defilarea carnavalescă, târgul de artizanat, bâlciul pow-wow etc.). Segregarea postmodernă, ca și antecesoarele ei, este și exogenă/impusă, și endogenă/voluntară. Trebuie astfel să ne întrebăm dacă imperativul recunoașterii necondiționate a diferenței este orizontul etic ultim, așa cum face, într-un scurt eseu recent, Slavoj ăiäek. Filozoful sloven analizează incidentul următor: compania McDonald’s a trebuit să admită că
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o acorda Kant rațiunii morale comune, lucru neobișnuit cel puțin în epoca lui, trebuie văzută și drept corolarul convingerii sale fundamentale că omul poate deveni o ființă morală în virtutea autonomiei pe care i-o conferă exercițiul rațiunii. Înțelese drept obligații impuse omului de către o ființă superioară, preceptele morale nu-i vor uni ci îi vor despărți, cel puțin în anumite privințe, pe oameni, în funcție de apartenența lor la diferite tradiții culturale și religioase. Tocmai ancorarea moralității în rațiunea comună, împletită cu speranța
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
său de vedere în probleme de interes general tuturor celor interesați. El are în vedere cu deosebire exprimările învățatului (Gelehrte) în fața publicului său, a lumii cititorilor. Prin expresia uz privat al rațiunii, Kant desemnează restricții în utilizarea rațiunii care trebuie impuse, crede el, persoanelor ce dețin funcții publice. Aceste persoane reprezintă verigi ale unui sistem de comandă-execuție cu structură ierarhică. Care este sensul acestei distincții și care este miza ei? Ceea ce constatăm, la prima vedere, este că filosoful cere libertate neîngrădită
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
concede Chandler, ca unii dintre acești autori de scenarii să viseze, ba chiar să fie în stare să producă mai mult. Cu alte cuvinte, să aspire la „demnitatea unei profesii libere”. Dar câtă demnitate poate exista în spectacolul de figuri impuse cerut de producători? Câtă artă încape într-un dialog între „școlărițele la pubertate”? Cum să descrii filmarea „tehnicolor” a unor picioare de dansatoare de cabaret? Cum să sugerezi adâncimea gândului, când tot ce surprinde camera de filmat este baletul grotesc
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
2 și 3.1.3 au fost impuse de practică. Unii studenți utilizau un format mic de text (cu margini până la 4 cm), cules la două rânduri, cu corp de 14 sau chiar 16, pentru a avea numărul de pagini impus. Numerotarea paginilor se face Începând cu pagina de titlu până la ultima pagină a lucrării. Pentru detalii (numerotarea paginilor inițiale și finale), a se vedea capitolul „Noțiuni de tehnoredactare” (pp. 249-263). IAMGINEA SCANATĂ CU PAGINA CORECTATĂ + LEGENDA!!! 4. Reguli la susținerea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de asistență socială - distribuirea de alimente și medicamente familiilor nevoiașe etc. Lozinci și atitudini stângiste, care s-au manifestat în activitățile Asociației, au servit drept pretext autorităților pentru dizolvarea ei și pentru interzicerea publicației sale, în octombrie 1935. Eșuarea sancțiunilor impuse Italiei de Societatea Națiunilor, ocuparea zonei renane de către trupele germane (7 martie 1936) și realizarea unei colaborări politice între Berlin și Roma au încurajat acțiunile formațiunilor fasciste și de extremă dreapta și în România. Cu ajutorul financiar substanțial al Germaniei naziste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care am fost privați de muncă, o muncă pe care o iubeam și pe care o făceam cu entuziasm și la un nivel profesional decent, avem nevoie să ne demonstrăm nouă Înșine - și În jurul nostru - că nu eram o nomenklatură impusă doar pentru că eram comuniști sau pentru că aveam un unchi influent. Avem nevoie să demonstrăm, și unii o fac deja, că eram directori capabili, că ceea ce făceam, făceam pentru că eram apți și pentru că știam să o facem. (Cazul 2, Cehia) Astfel
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]