8,976 matches
-
în contextul în care „media este considerată a patra putere în stat” (A. Soljenitin). Structurile sociale înglobează stările de adevăr, incertitudine și fals respectând în esență regulile neutrosofiei, structurile având spectru multiplu, elementele structurii sunt inductoare de entropie, producătoare de incertitudine. Un spațiu cu un element, înseamna o opinie, un alt element induce o alta opinie, un alt element induce la rândul sau o alta opinie. Opinia fiecarui element al structurii trebuie respectată. În acest fel se construiește o structura socio-neutrosofică
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
ei), fizică, astrologia, informatică, inteligență artificială, domenii socio-umane precum filosofie, sociologie, comunicare și nu în ultimul rând literatura, jurnalism, foto-jurnalism (fiind și inițiatorul curentului paradoxist). Un domeniu special, inventat și argumentat de Domnia sa, Neutrosofia, are un loc aparte în studiul incertitudinii, fiind tot mai mult abordat și extins în domeniile științifice. Toate domeniile de studiu ale profesorului Smarandache sunt abordate cu aceeași intensitate și profesionalism, deoarece profesorul procesează “ceva” în fiecare moment. Așa au apărut jurnalele de călătorie din ciclul “Frate
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
decât ne-am închipuit inițial. Oricât de banal ar fi, nimeni nu a găsit modalitatea de a evita zbuciumul unei schimbări de carieră. Majoritatea percepe tranziția la o nouă viață profesională că pe o perioadă de confuzie, declin, nesiguranță și incertitudine. Această perioadă incertă durează mai mult decât ne închipuim. O schimbare reală a direcției e întotdeauna înspăimântătoare, mai mult decat transferul într-un post similar într-o altă companie sau industrie, ori acceptarea unei funcții diferite într-un domeniu pe
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
însuți”, sunt rezumate strategiile neconvenționale schițate în această carte. Se sugerează metode de a scăpa de examinarea și confirmarea relației dintre cine suntem și ce facem. Mișcările importante din cariera și, până la urmă, schimbările din viața impun perioade lungi de incertitudine și îndoiala. Putem învăța mult din experiența altora, pentru ca aceste treceri să fie mai usor de parcurs. Schimbarea are nevoie de timp, pentru ca, de obicei, trebuie să identificăm și să testăm de câteva ori posibilitățile, punând întrebări tot mai exacte
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
și ceea ce primește, ca un actor care într-o viață joacă rol dupa rol, personaj după personaj, caracter după caracter, senzație după senzație, trăire după trăire, luând cu fiecare alta identitate, alt destin, alt timp. Tot timpul există îndoiala realității, incertitudinea, glisarea între vis și realitate: „pășeam prin parc, luați de mână. La primul semn de înserare, ca să ne fi convins că plimbarea a existat într-adevăr, că a răsărit din mijlocul soarelui umbra acelui mers în doi, făceam drumul înapoi
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
unui curent în literatura, Paradoxismul. Pe baza enunțurilor contrare ale paradoxului, a stărilor logice de fals și adevărat s-a nascut o nouă teorie a Neutrosofiei care planează peste toate domeniile științelor umanistice, analizând, interpretând, justificând și elucidând stările de incertitudine, neutralitate, dificultate, instabilitate. Nu există domeniu pe care să nu-l fi abordat pentru că natura firii Domniei sale este în continuă căutare de paradoxuri noi care caută soluționare, care așteaptă o abordare, o axiomatizare. Sinergetic, modestie exemplara, propensiune magnifica, intuiție de
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
și apoi valoarea tuturor schimbărilor și transformărilor ei. Filosofia este “cercetarea valorilor celor mai înalte atât teoretice cât și practice“ (Petre Andrei, Filosofia valorii, Prefață de Dimitrie Gusti, Fundația Regelui Mihai I, 1945) În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește spusa pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea spusei în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
o anumită coerență internă a structurii. În centrul câmpului se află axa. Forța câmpului este forța axei. Nu axa este a câmpului, ci câmpul este al axei. Studiind axa comunicării ontologice ca disciplină academică, profesorul Vlăduțescu a găsit mai multe incertitudini, una dintre ele fiind statusul. Referitor la aceasta incertitudine apare întrebarea: Studiul comunicării reprezintă o teorie sau o știință, este un sistem cogitativ slab sau puternic? Domnia Sa opinează: “Distingem cinci cauze care determină studiul comunicării să rămâna îzilele noastre un
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
se află axa. Forța câmpului este forța axei. Nu axa este a câmpului, ci câmpul este al axei. Studiind axa comunicării ontologice ca disciplină academică, profesorul Vlăduțescu a găsit mai multe incertitudini, una dintre ele fiind statusul. Referitor la aceasta incertitudine apare întrebarea: Studiul comunicării reprezintă o teorie sau o știință, este un sistem cogitativ slab sau puternic? Domnia Sa opinează: “Distingem cinci cauze care determină studiul comunicării să rămâna îzilele noastre un sistem cogitativ slab: efervescența cercetarilor teoretico-științifice și practice în
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
cogitativ slab: efervescența cercetarilor teoretico-științifice și practice în domeniul cunoștințelor și promisiunilor; o mare coagulare a comunității comunicării cogitaționale; refuzul regulilor; articularea gândirii comunicaționale ca gândire slabă - concepție slabă și întârzierea în dezvoltarea ontologiei comunicării” (Vlăduțescu, 2013). Profesorul Vlăduțescu argumentează incertitudinile referitoare la elementele ontologiei comunicării din cadrul disciplinei comunicării universului teoretic. Există trei constatări analitice primare: “lipsește o ontologie coerenta și riguroasa a comunicării umane; comunicarea ca disciplină nu are în totalitate o ontologie explicită; ontologia curentă a comunicării este sub
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
constatări analitice primare: “lipsește o ontologie coerenta și riguroasa a comunicării umane; comunicarea ca disciplină nu are în totalitate o ontologie explicită; ontologia curentă a comunicării este sub standardele unei ontologii riguroase și robuste”. Sunt identificate și principalele surse ale incertitudinilor dupa cum urmează: “faptul că atitudinea și comportamentul disciplinei comunicării pentru a o considera serios ca disciplina a fost stabilită în anii ’90; faptul că o disciplină fără un trecut secular, comunicarea cultivă ea însăși ca fiind întotdeauna la început
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
domeniul comunicării, elemente fundamentale ale noțiunii de informație. Neutrosofie Un concept nou, fundamentat de profesorul Florentin Smarandache de la Universitatea New Mexico SUA, în 1995, l-a determinat pe profesorul Vlăduțescu să scrie cateva carți împreuna cu fondatorul neutrosofiei, referitor la incertitudine, neutralitate, neclaritate, la trecerea de la adevărat la fals și invers, în filozofie, în estetica, în arta. În cărțile Domniilor lor, se regăsesc articole, argumente, demonstrații ce întăresc fundamentul conceptului de neutrosofie. “Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation” 2012 (Saarbrucken, LAP Lambert
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
este de a modela și remodelă, de a transforma și retransforma o problemă contradictorie, aparent insolubila până la descoperirea unei perspective sau proceduri care să dea posibilitatea de rezolvare. Extensics permite găsirea de soluții în condiții cognitiv-cogitative vitrege: contradictorialitate, incompletitudine, ambiguitate, incertitudine, contrarietate, inconsistenta. Specificul gândirii după metodă extensică este dinamicitatea, agilitatea, flexibilitatea. În Extensics nu există imposibil. Lucrări fundamentale ale Extensics sunt: Căi Wen (1983). Extension Set and Non-Compatible Problems. Journal of Scientific Exploration, (1), 83-97; Smarandache, F. (2005). Towards Dialect
Florentin Smarandache: Cartea de la Guangdong – Extensics in Higher Dimensions, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339536_a_340865]
-
ordonează în 5 grupe categoriale: a) comunicarea intrapersonală, b) interpersonala, c) în grupurile sociale, d) în organizațiile formale și rețelele sociale și e) în societate. Printre funcții figurează: să exprime afecțiunea; să dea ordine; să determine frontiere simbolice; să reducă incertitudinea; să conserve o imagine coerentă și pozitivă de sine; să dezvolte și să mențină o conștiință de grup; să interpreteze mediul; să legitimeze puterea; să mobilizeze; să reproducă și să exprime identitatea națională; să evite, să soluționeze și să reducă
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
2004) este un „epistolar al însingurării”, o carte în care metafora își sacralizează drumul spre desăvârșire: „Pe sub chiparoșii deznădejdii, viață, spune-mi, în piept ce m-apasă?” Cele douăzeci de poeme în proză cultivă rostiri și tăceri presărate cu îngândurări, incertitudini, bucurii, amăgiri, ispite, penitențe, ispășiri, melanholii, imagerii, toate respirând esența „Frumosului.” Aflăm din Istoria adevărată, după Lucian din Samosata, că „aici, la ceas sorocit, gândurile poeților se întrupează în pești înveșmântați cu solzii de argint ai versului, pentru ca, risipiți prin
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
ca toate celelalte înainte de miezul nopții, Tatău se îndreaptă spre casă. Analizând posibilitatea ca soția să nu-i dea voie să intre în casă și posibilitatea de a sparge ușa nu găsește o soluție acceptabilă. Trage concluzia că situația de incertitudine este urmarea faptului că lucrurile n-au fost cum le-a gândit el în trecut. Astfel se ivește ideea că, dacă nu merge acasă, nu mai are unde să stea, adică este un om fără casă. Nemulțumirea față de soție generează
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
o căsătorie. În august 1917 îi apar primele simptome de tuberculoză. Se stinge din viață la 3 iunie 1924, fiind înmormântat în cimitirul nou din Praga. Franz Kafka era o fire tragică, sceptică, taciturnă, chinuită de gândul morții, de întrebări, incertitudini, angoase și fobii, o fire hipersensibilă, introvertită, sinceră, scrupuloasă, nocturnă, insomniacă, timidă, sfioasă, solitară și reflexivă, trăsături pe care le regăsim în alchimia sufletească a oricărui scriitor de geniu. Opera kafkaiană este receptată la adevărata ei valoare abia postum. Prietenul
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
de viață. Poate că pe unele paliere talentul și experiența literară duc și către exerciții de stil, dar acestea sunt suferințe induse de dificultatea de a spune adevărul în față, verde în ochi. Schisma stilistică acoperă, orice s-ar zice, incertitudinea în legătură cu partea rea, dură, necruțătoare a adevărului. În timp ce-i scrie destinatarului, George Stanca își scrie și sieși. Sensibilizarea adresantului la realitatea propriei ființe îl face pe autor să-și asume eventuala eroare și să trăiască responsabil tragedia lumii: aceea de
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât să subiectivizeze și mai mult deja marcata interiorizare a perspectivei. Incertitudinile generate de intersectările relatărilor fac ca pozițiile să se arate a fi fixate prin conjecturi și presupoziții, prin alegații și bănuieli, iar nu prin aserțiuni, asumpțiuni, afirmații existențial asumate. Observând că doar de la acestea din urmă se poate porni în
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
de piatră“ ilustrează afirmația lui Ov. S. Crohmălniceanu: „Arghezi este artistul stăpânit de o ambiție demiurgică“. În fond, Arghezi, afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, „este poetul care caută absolutul cu ochii ațintiți spre cer“ și această căutare se face sub semnul incertitudinii sau sub semnul necunoscutului, ca în poezia Între două nopți, noaptea sugerând necunoașterea, fie a lumii interioare, fie a lumii exterioare, de către poet și Psalmii sugerează destinul aceluia care tinde spre cunoașterea absolută, dar pe care nu-l poate ajunge
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
care tinde spre cunoașterea absolută, dar pe care nu-l poate ajunge. Lucian Blaga va adânci această idee, evidențiind cenzura transcendentale, instituită de Marele Anonim. Blaga apelează la cunoașterea luciferică, adică la cunoașterea poetică, nu la cea rațională. În poezia „Incertitudine“, cu care se încheie Cuvinte potrivite, exprimă calitatea de Demiurg a poetului: „Genele lui Dumnezeu / Cad în călimarul meu“. În sfârșit, ideea că poezia înseamnă, în același timp, și „slovă de foc“ și „slovă făurită“ este o idee care se
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
de reconfigurare a modelelor care surclasează epoca”.) Pe tradiția definițională a interviului cultural, Radu Călin Cristea grefează o reflecție aplicată ce leagă momentul de un viitor care vine și tot vine. Acest viitor, urmare a unui „interval plombat cu destule incertitudini”, se înscrie într-un proiect de apartenență europeană care-l face ceva mai puțin imprevizibil. Doisprezece dintre actorii realității curente sunt reținuți ca „voci” ale gândirii sociale, ca factori ai spațiului public și li se dă cuvântul. Mesajele lor transparente
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]