1,934 matches
-
și menține atenția cercetătorilor tocmai pentru că asemenea unui fenomen viu, proteic, este nedisecabil, scapă printre degete, se sustrage atât înregimentărilor centripetale, de adunare ordonată a afluenților în matca unei definiții atotcuprinzătoare, cât și celor centrifuge, de stabilire clară a unor inconfundabile moduri de manifestare. Așa cum definirea conceptului de comic s-a dovedit a fi anevoioasă, eșuând printr-o prea mare deschidere a orizontului sau, dimpotrivă, printr-o nepermisă restrângere a sferei sale de cuprindere, generând așadar formulări care păcătuiesc fie printr-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nuanțe și procedee ironice, inclusiv autoironia amară și crudă (Economii, Grand Hôtel "Victoria Română", O răutate, O lămurire), sau o variantă situată la limita grotescului și a umorului negru (O făclie de Paști, Pastramă trufanda), Caragiale își conturează un univers inconfundabil, care stă mereu sub semnul dictonului A bon entendeur, salut! 3.8. Diplomație postcaragialiană Ironia este atât de indisolubil legată de numele lui Caragiale, încât orice text care i s-ar atribui și-ar putea instantaneu metamorfoza semnificația. De pildă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
formă specifică de spirit, așa cum am precizat, cunoaște reprezentări notabile la Caragiale. În afara aforismelor propriu-zise, multe publicate în "Convorbiri literare" în 1880 sau a "cugetărilor" risipite prin paginile "Moftului român", forme concentrate de "spirit" sunt chiar "mofturile", de altfel embleme inconfundabile ale caragialismului, precum și celebrele "miticisme", mostre de spirit bucureștean, puse pe seama personajului-etalon, Mitică. Unui umor pur verbal îi aparțin și "culmile", simple jocuri lingvistice bazate pe acea "convergență paralogică" de care vorbea Marc Chapiro cu referire la principiul pluralității elementelor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
domeniului tipologic caragialian se poate face reducând diversitatea de ipostaze ale personajului la acele câteva clase pe care le putem numi tipuri caragialiene. În special Mitică, politicianul moftangiu, semidoctul și tipurile triunghiului conjugal au acest statut de suprapersonaje cu note inconfundabile și cu valoare de prototipuri pentru tipologia din literatura postcaragialiană. Fără îndoială, Mitică și miticismul constituie emblemele evidente ale caragialismului. Dacă Negruzzi a descris Fiziologia provințialului, Caragiale conturează fiziologia bucureșteanului spiritual și volubil. În schița monografică Mitică, delimitarea arealului și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prieteni, vecini, servitori. Gălăgia și cearta au caracter de permanență, fiecare replică antrenând contraziceri zgomotoase și obraznice, reproșuri, amenințări izbucnind într-un vârtej verbal contrapunctat de penibile încăierări. Lipsa oricărei cenzurări impuse de normele bunei cuviințe indică un comportament mahalagesc inconfundabil. Prin Margareta, Mircea și Wanda se conturează însă tipul intrusului observator necontaminat. Moartea, adulterul sau fuga sunt unicele modalități de evadare din acest veritabil cuib de viespi. În continuarea exemplificărilor legate de dimensiunea grafomaniei care oglindește logoreea "lumii-lume", notăm că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Teodoreanu, descoperim o sinteză a mijloacelor de exprimare specifice personajelor caragialiene. Totodată, cei doi autori sunt interesați și de anumite procedee, cum ar fi colajul de texte, colecția de scrisori, etc. care trimit, de această dată, la elemente ale stilului inconfundabil și inovator al lui Caragiale 159. Am anticipat deja, în prima parte a acestui capitol, că în privința acestor elemente se înregistrează o amplă posteritate îndeosebi la scriitorii generației '80 și înaintea acestora, la prozatorii grupați sub sigla "Școlii de la Târgoviște
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cele două universuri tipologice asemănările sunt revelabile prin astfel de străfulgerări aproape divinatorii, arheologia textului urmuzian dezvăluie totuși o infralume de esență caragialiană, după cum o dovedesc personajele reductibile la cele câteva tipuri, asupra cărora marele dramaturg și-a pus o inconfundabilă amprentă: amicii, pișicherul politician, pseudosavantul și, ca element supraordonator, prototipul personajului marionetizat. 6.1.4. "Țărușul familiei" Deși "nici virtuoși, nici vicioși"69, așa cum consideră Nicolae Balotă, eroii lui Urmuz nu pot fi văzuți ca "formațiuni amorale"70. Ca și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spațiul literar al optzeciștilor "postmoderniști". 6.2.2. Personajul care "viază" Un alt domeniu de manifestare a caragialismului în paginile scriitorilor târgovișteni este cel tipologic. Așa cum anticipam în capitolul median, Miticii, amicii, semidocții, politicienii, pristandații, "rinocerii", încornorații "magnifici" care populează inconfundabila lume caragialiană, își transmit genetic trăsăturile prin urmașii lor dintr-un univers ficțional cu alte coordonate istorice și de idiostil. Am arătat deja că aceste suprapersonaje s-au dovedit, de altfel, cele mai fertile mărci ale caragialismului, trecând definitiv în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Leonida Condeescu, Turturel, Mache și Lache, o "coniță" cu un nepoțel "deștept foc") și însuși creatorul lor, sunt antrenate într-o conversație moftologică pe teme specifice lumii lui Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de sintagme celebre (care va să zică, Rezon, scârța-scârța pe hârtie, neicusorule), agramatisme (significativ, absolutamente nifilist, etc.) și chiar savuroase paralogisme: Rezon! spuse el. Numai că, vezi mata, rămâne cestiunea țărănească, rămân o mie de griji... Văzuși la 88... Talpa țării, stimabile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un festivism ce sfidează realitatea prin "minciună didactică și trucaj iconic", transformând starea de fapt într-o poveste de "pășunism proletar cu iz edenic", care pendulează între sensibilitatea prin idilism și persuadarea ideologică prin severitate.886 Comunismul juvenil exhiba mărci inconfundabile: uniforma (prin care elevul își afirma condiția socială), numărul matricol (prin care era identificat public) și mai ales carnetul (prin care se legitima în fața autorităților), forme agresive ale unui neîndoielnic "sclavagism psiho-politic".887 Mai ales după Congresul al XIII-lea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aibă grijă de ea. Și ca să rămână pe veci în mrejele sale. Glasul era același, dar ea era diferită. Părea foarte liniștită, stând la masă cu ceașca de cafea în față, uitându-se la el gânditoare, cu ochii aceia albaștri inconfundabili. Îl fixă cu privirea chiar și când luă o gură de cafea, punând apoi ceașca cu grijă pe farfurioară. Până la urmă, el fu cel care rupse tăcerea. — Ce faci aici? întrebă. — Îmi beau cafeaua. Se întreba dacă nu cumva tonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
altul Iubita mea, mi-e dor nebun de tine, Ca și cum ne-ar fi despărțit o moarte, Ca și cum eu aș fi în altă parte Și-o lume subterană m-ar reține. Te văd acum cu ochii mari ai minții, Îmi ești inconfundabilă, desigur, Dar mă împleticesc pe drum, nesigur, În timp ce trag de viața mea cu dinții. Și ce cumplită continuitate Ne-aruncă, veșnic, dintr-un mal în altul, În mine țipă, insensibil, șpaltul, Și mă consum în ubicuitate. Ajută-mă să fiu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
de o femeie ca secretară, iar aceasta arăta pe jumătate acceptabil. — Frau Protze, se prezentă ea și dădu mâna cu mine. Sunt văduvă. Îmi pare rău, i-am zis descuind ușa biroului. Din ce parte a Bavariei sunteți? Accentul era inconfundabil. — Regensburg. — E un oraș frumos. — Probabil că ați descoperit acolo vreo comoară Îngropată. Și spirituală, mi-am spus. Asta era bine, căci avea nevoie de simțul umorului ca să lucreze pentru mine. I-am povestit totul despre activitatea mea. Îmi zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
muribundul e atât de mișcat Încât Își descarcă sufletul În fața celui aplecat deasupra patului său de moarte. Când m-am trezit, era noapte și, peste zgomotele făcute de ceilalți deținuți din spital, care tușeau sau sforăiau, am auzit un sunet inconfundabil, venind din patul de sub mine, făcut de Mutschmann care se chinuia să vomite. M-am aplecat și l-am văzut În lumina lunii, sprijinit Într-un cot, ținându-se cu mâinile de stomac. Ți-e mai bine? l-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
rupt, lăsîndu-mi în coșul pieptului o tristețe sfâșietoare, băiatul cel necunoscut a rămas totuși pe fundalul gol, incendiat, al ecranului și timp de câteva clipe a trebuit să suport, să privesc drept în față, pe chipul lui, rânjetul zălud, umed, inconfundabil al lui Lulu. Foaia e umedă de la transpirația mâinii mele. Nu mai pot. Dar am venit la Cumpătu hotărât să termin odată. Să rezist oricărei priviri. Să ies din bătălia asta psihică vindecat, ori să nu mai ies niciodată. Mă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
del Corso, aglomerată în acest început de aprilie, femeile parcă plutesc în hainele ușoare de primăvară, pantofii, ciorapii de mătase, părul străbătut de vântul blând, parfumul lor adulmecat de nările mele flămânde, vitrinele spălate de două ori pe zi, zumzetul inconfundabil al Romei, Piazza Navona, Fântâna Fluviilor, ceasul din piață, porumbeii, copiii alergând, terasa plină, abia de mai găsesc un singur loc la o masă, aș bea o cafea, Fântâna celor patru fluvii, apa coborând în șiroaie vesele, Nilul, Dunărea, Gangele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și-mi vine să-l întreb dacă schimbă și marmura, tot Theo a ales-o, și vitraliile din ferestre, Dacă ai ceva să-mi mărturisești, fiul meu, îi aud glasul după câteva clipe venind în întâmpinarea nehotărârii mele, acel glas inconfundabil cu inflexiuni molcome pe care orice preot îl stăpânește mai mult sau mai puțin conștient atunci când invită păcătoșii la confesiune și cuvintele lui nu-mi trezesc în suflet decât neîndurătorul dor după părintele Ioan și lacrimi gata să cadă, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Iisus Pantocrator zugrăvit în cupolă, XII 13 ianuarie, sunt câteva luni de când n-am mai făcut însemnări în acest caiet, am recitit paginile scrise în Italia și ceea ce se țesea nevăzut în jurul meu pe măsură ce intram în lectură era acea lumină inconfundabilă a piețelor romane, o lumină ce părea că vine de jos din lucruri, fără prea mare legătură cu soarele de afară și cu atât mai mult îmi place să-mi amintesc de soare cu cât acum pe fereastră, încet, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și tuturor, 22 aprilie, n-ar mai trebui, dar încă ceva din mine tresare neliniștit ori de câte ori se întâmplă ca Aida să treacă pe aici, nimic nu mă poate opri să nu-mi arunc privirea spre fereastră atunci când recunosc în auz inconfundabilul scârțâit al porții, tocurile ei pe trotuarul pietruit din curte, silueta elegantă trecând pe lângă ferestrele mele, apoi îndepărtat urcând scările de piatră spre apartamentele de deasupra, o seară frumoasă, să ies sau nu în întâmpinarea ei?! Nu înțeleg de ce te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
iluminându-se, lăstari tineri crescuți împrejurul copacilor mari, înlănțuiți de dorința de a acapara cât mai mult din peticul de cer ce-l lasă neacoperit coroanele uriașilor arbori, păsări scuturându-și aripi umede de rouă și peste tot foșnetul acesta inconfundabil al unei păduri ce trăiește ca un imens organism cu funcțiuni bine determinate într-o orânduială fără cusur, ajung la o răscruce de drumuri, nehotărât, în dreapta un schelet de bârne, servind probabil iarna drept fânar pentru sălbăticiunile ierbivore ale pădurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în sticlă, beton și metal, mobilă veche, scaune delicate din perioada Restaurației, ceasuri din porțelan, cutii din lemn nobil căptușite cu mătase sau catifea pentru păstrarea bijuteriilor, încuietoarea e încă funcțională și peste tot acest mobilier cu grijă recondiționat mirosul inconfundabil de mobilă veche ce nu va dispărea nici sub zece straturi de clei din cea mai fină esență, dar nu e nimic aici din ceea ce caut, Ce cauți? mă întreabă curios Marius, Pielea de sagri, îi întorc răspunsul meu peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
poți suna? Am nevoie să vorbesc cu tine despre... ceva. 25tc "25" Marți dimineață, când Trix cea cu fața strălucitoare a pășit în birou pe o pereche de pantofi cu tocuri de plastic, s-a simțit un miros subtil, dar inconfundabil, de pește. Ashling l-a observat de cum a intrat pe ușă, iar toți ceilalți care intrau pe rând în birou amușinau disperați în toate părțile. Dar să îi spună asta lui Trix era un pic ciudat, așa că problema a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
bombă lansată de la o distanță de câțiva kilometri și mi-am dat seama că aș avea timp s-o contracarez. Mi-am adunat toată ura în pumnul drept și am izbit fix în ținta însângerată dinaintea mea. Am simțit pârâitul inconfundabil al cartilajului nazal, după care totul s-a cufundat în întuneric și într-o lumină de un galben încins. Mi-am ridicat privirea spre lumina orbitoare și m-am simțit ridicat de jos. Duane Fisk și Jimmy Lennon au răsărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Haideți, dragilor, cina e servită. Ne-am mutat într-o sufragerie largă, lambrisată. Masa din mijloc nu era foarte mare, iar pe ea erau deja aranjate cinci farfurii. Lângă ușă era un cărucior de servit, dinspre care venea un miros inconfundabil de carne de vită cu varză. Bătrânul Sprague spuse: — Masa îmbelșugată naște oameni viguroși, iar mesele rafinate - degenerați. Servește-te, flăcău! În serile de duminică menajera se duce la ședințele ei voodoo, așa că nu-i nimeni aici în afară de noi, albii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să cred. Libertate!... Ești tu într-adevăr?...Ești chiar aici?... N-ai rămas pe insula aceea?... Ai venit cu mine? Cum ai apărut așa, deodată?... Am apărut pentru că nici n-am dispărut vreodată, mi-a răspuns ea cu înțelepciunea ei inconfundabilă. Iar tu vei merge înainte și vei ști că eu mă aflu întotdeauna alături de tine. Acesta e adevărul adevărat. Și s-a aplecat spre mine din înălțimile ei, aducând mai aproape făclia care acum se transformase într-un ulcior de
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]