3,415 matches
-
O ist., III, 818-828; Cosma, Romanul, I, 164-166; Bălan, Repere, 188-196; Lovinescu, Unde scurte, II, 51-55; Gheorghe Grigurcu, Impudoarea unui nomenclaturist: Dumitru Popescu, CNT, 1991, 50; Gheorghe Grigurcu, La umbra lui Popescu-Dumnezeu, RL, 1992, 19; George, Sfârșitul, IV, 274-279; Simuț, Incursiuni, 61-64; Gheorghe Grigurcu, Tovarășul „Dumnezeu”, RL, 1995, 13; Micu, Ist. lit., 486-487; Manolescu, Lista, II, 128-131; Dicț. scriit. rom., III, 819-822; Popa, Ist. lit., II, 751-753. D.Mc.
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Iancu Văcărescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, precum și comentarii despre pictura lui Theodor Aman și Nicolae Grigorescu. Într-o manieră predominant asociativă, adeseori prolixă, și într-un limbaj vag, învechit, înțesat de construcții gramaticale greoaie, discursul e descriptiv, cu incursiuni în artele plastice, zonă în care autorul manifestă nu numai gust și o gândire nuanțată, dar și dezinvoltură. Sensibilitatea criticului reacționează mai ales la colorit, el vede plastic, încercând să facă apoi literatură pe marginea operelor luate în discuție. Sunt
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
este aici un citadin, în genere intelectual, capabil de o complicată mecanică sufletească, mai elastică și mai imprevizibilă. Ideologic însă, prozatorul nu părăsește cu totul orbita sămănătoristă. Se simte din modul în care personajele se raportează la oraș, din desele incursiuni întreprinse în memoria lor patriarhală, din prezența unor dezrădăcinați reali sau disimulați. Autorul are pretenția de a descoperi în realitatea contingentă un fenomen nou, de inadaptare cu extensie colectivă, datorat unei disjuncții între ritmul rapid al civilizației și cel individual
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Coșmarul unei urmăriri nocturne îl face descoperitorul mult căutatului cadavru și pacificatorul locurilor. Dar aventura sa funambulescă are aspectul unei transe hipnotice, care pune în funcție facultăți excepționale de clarviziune. Trezit, conștient adică, nu se recunoaște în nici una din etapele incursiunii și află amănunte care îl consternează. Fusese, așadar, instrumentul unei influențe oculte, a unui fluid cosmic, în sensul ipotezelor de magie neagră. Premisa teoretică a nuvelei predispune, ca și în Omul din vis, la depășirea lejeră a firescului, a verosimilului
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Tudor Arghezi, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, Laurențiu Fulga ș. a. SCRIERI: Experiență și speranță. Ecran românesc, București, 1968; O voce din off. Teme cinematografice, București, 1973; Voci și vocații cinematografice. Național și universal în arta filmului, București, 1975; Profesiune: filmul. Incursiune în timpul și spațiul cinematografului românesc, București, 1978; Reconstruiri. Scrieri de critică teatrală, București, 1981; Aurul filmului. Opere evocând trecutul, București, 1984; Aurul filmului. Opere evocând prezentul, București, 1987. Ediții: Pavel Dan, Scrieri alese, pref. edit., București, 1956. Traduceri: Carlo Goldoni
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
atare în roman. Dar, în proporție covârșitoare, cartea e un memorial, redactat când la persoana întâi, când la a doua, naratorul adresându-se formal sie însuși. Rezultă un document subiectiv al vieții de cazarmă, incluzând și reconstituiri autobiografice din memorie, incursiuni în existența familiei personajului și mai ales dezvăluiri ale experiențelor sale erotice. Cu o minuție vrednică de Noul Roman și care pe alocuri arată influențe din James Joyce, prozatorul descrie ambianța cazonă, dar mai cu seamă detaliază acte, impresii, stări
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Alte mențiuni, I, 189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II, 98-100, 252-255; Ungureanu, Proza rom., I, 310-322; Rotaru, O ist., III, 682-687; Ștefănescu, Prim-plan
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
suflu, 267-270; Lovinescu, Unde scurte, I, 356-361, IV, 152-157, V, 9-13, 234-238; Virgil Podoabă, „Podul de gheață”, F, 1990, 2; Gheorghe Grigurcu, Nu trebuie să uităm!, CNT, 1991, 31; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, Craiova, 1993, 110-124; Simuț, Incursiuni, 260-272; Petraș, Lit. rom., 35-38; Ierunca, Dimpotrivă, 161-166; Valeriu Cristea, Literatura română merge înainte, CC, 1995, 3-4; Constantin Cubleșan, „Dumnezeu în bucătărie”, ST, 1995, 4-5; Constantin Cubleșan, D. R. Popescu - 60, ST, 1995, 7-8; Valentin Silvestru, Omul de teatru, L
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
și plângător”, tânăra se cufundă în reverii, suspinând după un „vis pierdut de mângâiere”, un amor „ideal, ceresc”. Sentimentalele notații au pe alocuri o oarecare muzicalitate. Surprinzător, P. s-a apucat și de publicistică, scriind nu numai despre teatru (o incursiune în istoria mișcării teatrale din Moldova, în „Cele trei Crișuri”), ci atacând și teme sociale (în „Revista scriitoarei”, „Lumea”, „Opinia”). Încercările dramatice (comediile într-un act Trei fete de măritat și Altădată și acum) ale artistei nu au ajuns să
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
Asiminei, G. Pallady, Constantin Goran, Cezar Cristea, A. Mândru, Ciprian Doicescu, Mircea Pavelescu; la fel și în proză: Virgil Caraivan, Constantin Cehan-Racoviță, Dumitru Fărcășanu, Ion Palodă (I. Weinfeld), cărora li se alătură Ion Dragoslav. Se includ în sumar și câteva incursiuni de istorie literară: N. Pora dă articolul Cafeneaua literară, Petru T. Gâdei scrie despre scriitorul basarabean Dimitrie Moruzi, Stelian Dumbravă prezintă volumul Stropi de rouă de V. Militaru și semnează articolul Evoluționism literar, iar Constantin Asiminei - articolul Directive literare. Interesante
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
relatează o întâlnire cu Nicolae Bălcescu, pagini ample vorbesc despre „vântul veacului” romantic și schițează o istorie „din interior” a marilor prefaceri din Europa. Cu un caracter autobiografic, romanul Promoția 907, rămas în foileton (în cotidianul „Epoca”, 1935), face o incursiune, cu tușe caricaturale, de pamflet social, în subteranele vieții unor persoane publice. Ultimul text scris de R., Pui de cuc, încheiat în 1945, de asemenea inedit, poate fi definit ca roman al unei familii din boierimea rurală. Personajele capătă aici
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
București, 1986; Emil Cioran, Eseuri, pref. trad., București, 1988. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 120-122; Caraion, Duelul, 94-96; Poantă, Modalități, 235-236; Felea, Aspecte, I, 118-121; Cândroveanu, Poeți, 120-124; Moraru, Textul, 162-165; Marcea, Atitudini, 120-122; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 217-228; Simuț, Incursiuni, 175-180; Dicț. scriit. rom., III, 279-282; Popa, Ist. lit., II, 587-588. L.H.
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
București, 1961, 251-260, passim; Oprea, Mișcarea, 95-100; Marian Popa, „Reîntoarcerea”, LCF, 1968, 1; Liviu Petrescu, „Strada semaforului”, RL, 1972, 26; Ion Bălu, Tinerețea unui prozator, RL, 1982, 29; Petre Sălcudeanu, Francisc Munteanu - 60, RL, 1984, 15; Radu, Pagini, 70-72; Simuț, Incursiuni, 29-33; Micu, Ist. lit., 478; Dicț. scriit. rom., III, 312-314; Popa, Ist. lit., I, 1029. D.Mc.
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Igena Floru, Carol Ardeleanu, Emanoil Bucuța, Vasile Savel, Ion Pillat, Teodor Murășanu, N. I. Herescu, George Dumitrescu, Eugeniu Sperantia, G. Talaz, Adrian Maniu, V. Teodoru, dovedind o neașteptată adeziune la literatura modernă, dar cu unele limite în înțelegerea ei. Predomină însă incursiunile în trecut (V. Alecsandri, Al. Depărățeanu, G. Barițiu ș.a.), cele mai multe referindu-se la istoria culturii ardelene. Dezamăgesc paginile consacrate teatrului lui Lucian Blaga, pe care Bogdan-Duică nu îl înțelege, numindu-l „literatură fără rost”. M.Pp.
NAŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288366_a_289695]
-
restabilire însoțită de comentarii erudite a unui manuscris al cărturarului renascentist, în care acesta glosează pe marginea tratatului lui Dionysios din Halicarnas, Despre potrivirea cuvintelor. Eseistul se impune cu Anatomia suferinței. Primul pătrar (1981), text polimorf de factură originală, asociind incursiunile în filosofia culturii, în antropologie sau psihologie cu fragmente memorialistice sau poematice. După cum arată și titlul, gândit în replică la Anatomia melancoliei a lui Robert Burton, lucrarea se concentrează asupra noțiunii de suferință văzută drept dimensiune definitorie a condiției umane
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
dramaturgul își comentează cu luciditate producția anilor 1990-1993, observând cum limbajul contestației sale devine tot mai direct: „furia amânată timp de decenii părăsește mitologia, metafora și își îndreaptă tăișul ironic către omul revoluției prăbușite”. Subintitulată „piesă-eseu”, Armurierul Cehov propune o incursiune într-o lume grevată de o profundă criză a identității: personajele nu reușesc să distingă între direcții opuse, confundând dreapta cu stânga, trag cu arma din simpla dorință de a dovedi că există etc. Și piesa în trei acte Cum
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
lui A. Lambrior, pe care le analizează și le prelungește în încercările proprii, el are opinii în câteva chestiuni de gramatică istorică, dialectologie, limbă literară. Istoria limbei și literaturei române (1886), manual pentru cursul liceal superior, include și astfel de incursiuni, precum și o prezentare, sumară, uscată, cu destule inadvertențe, a cărturarilor și scriitorilor. Util, aplicat, interesul redactorului față de literatura populară face din „Contemporanul” o publicație citabilă în istoria disciplinei. De pildă, cerința culegerii fidele, riguroase a folclorului este meritorie, ca și
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
corupt de bogătașul Ion Iftimie, consecința fiind retrogradarea, dar răzbunătorul rămâne astfel fără o sursă de venit substanțială). Fixarea în zona prozei scurte îi aduce scriitorului un beneficiu evident, el pierzându-se pe spații narative ample. N. face și câteva incursiuni teoretice bine informate, ca în Originea sociologică a artei (1942), prezentată ca teză de licență, și în Introducere în estetică, publicată tot în anii ’40. SCRIERI: Farmecul gotic, Cluj, 1928; Oameni, Sibiu, 1936; Pentru o femeie, Craiova, 1937; Orașul nordic
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
Rubens și Rembrandt. A dovedit o înzestrare deosebită ca traducătoare, dând, singură sau în colaborare, mai cu seamă versiuni ale unor scrieri din limba engleză. Nuvela care dă titlul cărții de debut dezvăluie un talent matur, N. fiind preocupată de incursiunea în universul psihologic feminin. Dragostea pentru același bărbat desparte două prietene, una dintre ele alegând moartea. Prozatoarea sugerează cu delicatețe înfiriparea sentimentului în abisul emoțional al protagonistelor, pentru ca totul să se amplifice într-un sincretism tumultuos ce surprinde - nu numai
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
249-250; Lovinescu, Unde scurte, I, 392-394; Nicolae Florescu, La despărțirea de Edgar Papu, RL, 1993, 14; Mircea Popa, Edgar Papu - erudiție și valoare, TR, 1993, 15; Ioana Bot, Despre iubire și umilință, ST, 1993, 6; Grigurcu, Peisaj, I, 7-10; Simuț, Incursiuni, 118-126; Dicț. esențial, 618-621; Manolescu, Lista, III, 55-63; Mircea Martin, Cultura română între comunism și naționalism (II), „22”, 2002, 44; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 144-160; Zamfirescu, Istorie, II, 362-373. St.V., A.Tr.
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
un testimoniu de folclor orășenesc”. Amplul studiu Cezar Bolliac (1966) îl situează pe scriitorul pașoptist în epocă și stăruie cu deosebire asupra ziaristului, despre care monograful aduce informații și interpretări noi. O monografie este și Ion Pillat (1974), iar o incursiune istorico-literară cu deschideri erudite ale perspectivei spre spațiul european se află în sinteza Ipostaze ale iluminismului românesc (1975), unde exegetul extinde raportările de la aria occidentală, privilegiată de D. Popovici în La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, către manifestarea
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
1993, 11; Andrei Ionescu, O viziune funcțională asupra ficțiunii, VR, 1994, 5-6; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior, Timișoara, 1994, passim; Monica Spiridon, Apărarea și ilustrarea esteticii, București, 1996, 182-186; Mihai Zamfir, În cetatea clasicismului, RL, 1996, 42; Spiridon, Interpretarea, 133-140; Glodeanu, Incursiuni, 190-195; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 217-220; Mihai Zamfir, Prețioasele fragmente..., „22”, 2003, 677; Manolescu, Enciclopedia, 559-560. M.S.
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Gaston Bachelard despre poetica reveriei. Dar P. este el însuși un scriitor, deplasându-și interesul mai cu seamă spre proză. În Orele albastre (1981), un memorial de călătorie prin Leipzig, călătoria devine o aventură intelectuală, descrierea orașului german, îndeosebi prin incursiuni în istoria lui, făcându-se din resorturi culturale. Dintr-un proiect romanesc ambițios, Neamul Basarabilor, un prim tom, Cei care am fost (1984), se ocupă de marii Basarabi (Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu), recursul la istoria și
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]