35,463 matches
-
Marea se agită ca o fiară, vuind necontenit și izbind turbată țărmul. Valurile uriașe trec adesea peste puntea corăbiei... 12. COMPOZIȚIA CU SFÂRȘIT DAT Ca și compoziția cu început dat, compoziția cu sfârșit dat prezintă un grad mai mare de independență, contribuind la dezvoltarea exprimării elevilor, a gândirii și a imaginației creatoare. Acest tip de compoziție obligă elevul la căutarea acțiunii care să conducă la finalul respectiv. Fragmentul propus ca deznodământ trebuie ales cu grijă, astfel încât el să fie la îndemâna tuturor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
legătură, prin suprimarea cărora înțelesul comunicării devine ambiguu. Maniera telegrafică de comunicare a constituit pentru I.L.Caragiale o sursă de umor. Iată o telegramă ironizată de autorul Momentelor în Telegrame: Onor Prim Ministru A doua oară atacat palme picioare piața independenței același bandit director scandalos însoțit de sbiri. Situația devenit insuportabilă. Oraș stare de asediu. Panica domnește cetățeni. Costăchel Gudurău Avocat, cetățean. Mulțumesc cordial pentru telegramă, trăiți mulți ani. Sănătate, noroc. Caragiale. 16.5 INVITAȚIA Invitația este un text redus la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cel care angajează poate conchide că aveți o gândire ordonată și precisăă; h) recomandări - vor conține numele, funcțiile, adresele și numerele de telefon ale persoanelor care vă recomandă. Pe scurt, un C.V. va cuprinde: Numele și adresa Elena Pascaru Str. Independenței, nr.4, Vaslui Tel. 035/302253 Obiectiv: un post de redactor la ziarul Monitorul Studii: Facultatea de Litere, Iași, 1988-1992, Liceul ,,Cuza-Vodă” Huși Experiența profesională: 1993 - 1994, reporter la ziarul Realitatea; 1994 - 1995, redactor la revista Lumea; 1995 - 1998, colaborator
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; (Considerăm că se impune completarea textului și în sensul asigurării vizibilității și a considerentelor care au stat la baza deciziei. n principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; Considerăm că este necesară eliminarea acestui principiu, întrucât se regăsește în Constituția României; menținera lui conduce la o dublă reglementare. o principiul incluziunii sociale; ( Considerăm că se impune completarea textului cu „în plan
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
principiul autonomiei universitare; b principiul libertății academice; c principiul răspunderii publice; d principiul asigurării calității; e principiul echității; f principiul eficienței manageriale și financiare; g principiul transparenței; h principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; i principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; j principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; k principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; l principiul centrării educației pe student. (2 În învățământul superior
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
acestor factori temporari de epocă, cu efecte în zig-zag, prevalează comandamentul afirmării existenței României și a identității ei statale. Condiția de stat învins într-un conflict militar sau regimul de ocupație care îi era impus, pericolul punerii în discuție a independenței sale de stat ori amenințarea integrității teritoriale, sunt cele care obligau, cu fatalitate, la alianțele politico-militare. Or, România a desăvârșit unitatea sa națională în urma primului război mondial când a triumfat conceptul de stat național, iar acele transformări nu conveneau unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care au reprezentat România la reuniuni internaționale ținute la Moscova. S-a preocupat de perfecționarea pregătirii profesionale a diplomaților și celorlalți reprezentanți români cu care a conlucrat. Acreditat ca ambasador în Zimbabwe (1983 1986), la numai câțiva ani de la dobândirea independenței acestuia, a acționat pentru dezvoltarea colaborării bilaterale pe multiple planuri cu tânărul stat, iar în Botswana, unde a fost acreditat în același interval de timp, pentru statornicirea conlucrării cu această țară. În această perioadă, președinții celor două țări au efectuat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bilateral, intern și extern ale Bulgariei și României. În toate ocaziile potrivite, ambasadorul a știut să prezinte bine și competent politica externă a României pentru a fi corect înțeleasă de interlocutori, pe baza principiilor stabilite în Declarația din aprilie 1964 independență, suveranitate, egalitate în drepturi, neamestec în treburile interne, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, avantajul reciproc, precum și pozițiile României în toate problemele internaționale importante ivite în convorbiri. Pentru contribuția ambasadorului român la adâncirea prieteniei româno-bulgare și la dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și modul în care ați tratat relațiile externe și evenimentele actuale privind România și eforturile sale vizând asigurarea păcii în lume. Puteți fi încredințat că ne-ați ajutat să înțelegem mai bine eforturile consecvente ale României de a își menține independența și integritatea națională. Părăsim țara dv., apreciind într-o măsură și mai mare, nu numai poziția și politica ei, dar și frumusețea pământului și ospitalitatea oamenilor. Am făcut o vizită excelentă în România, iar dv. ați contribuit ca ea să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
-o la Ambasada României de la Moscova (1973-1979), cea mai mare misiune diplomatică a țării noastre în acea perioadă, cu 15 diplomați, cu multe probleme dificile, complexe și delicate, de mare răspundere, apărute după Declarația din 1964 și adoptarea poziției de independență, în legătură cu invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia. Era, totodată, perioada când s-a manifestat opoziția fățișă față de integrarea în C.A.E.R. și în plan militar și cultural, după preceptele "celui mare". A fost o experiență unică și inedită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
multe ori complicate și dificile, a acționat pentru promovarea intereselor și pozițiilor României în problemele internaționale, multe dintre aceste poziții fiind actuale și în prezent: instaurarea unor raporturi democratice între state, întemeiate pe principiile dreptului internațional, ale respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, renunțării la forță și la amenințarea cu forță, ca singura bază trainică a unui climat de pace și securitate internațională; încetarea cursei înarmărilor și trecerea la dezarmare, inclusiv nucleară; instaurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Burundi, cu reședința la Kinshasa, pe care a îndeplinit-o în anii 1991 1994. În anii 1995 1997, a fost șeful Serviciului Secretariat în Ministerul Afacerilor Externe, după care s-a pensionat. Activitatea diplomatică A acționat în vederea promovării liniei de independență a politicii externe a României. A participat la acțiunile din relațiile pe linie de stat ale României cu Iugoslavia, Franța și Bulgaria, iar în anii 1985 1990, la cele desfășurate de structurile de lucru din M.A.E., care s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
căuta răspunsuri ține de firea iscoditoare a oamenilor și că pe toți ne chinuie acest obsedant "De ce?" De ce așa și nu altfel? Crede că profesiunea de diplomat i-a înlesnit nu numai accesul la informație, dar mai ales o oarecare independență de judecată, o detașare de influențele și interesele de conjunctură, prin statutul lor, diplomații având o mare libertate de gândire și de acțiune. Este membru al Societății de Prietenie România-Africa, al Asociației Române de Politică Externă și al Asociației Ambasadorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în relațiile dintre state", 8 septembrie 1972. Prin rezoluția omonimă nr. 2925 (XXVII), adoptată prin consens la 27 noiembrie 1972, Adunarea generală a recunoscut necesitatea imperioasă ca O.N.U. "să devină un instrument mai eficace în apărarea și întărirea independenței și suveranității tuturor statelor, a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a își hotărî singur soarta fără nici un amestec din afară și, potrivit Cartei, să acționeze cu toată fermitatea pentru prevenirea și curmarea actelor de agresiune sau a oricăror alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
problemele cooperării și securității în Europa. A condus delegația română la Conferințe Bianuale ale U.N.E.S.C.O. la Paris, precum și la Conferința pentru Dreptul Mării la New York. A reprezentat guvernul Românei la festivitățile de la La Valetta Malta, cu ocazia obținerii independenței de stat a insulei în cadrul Commonwealth-ului. A avut convorbiri la Nicosia Cipru, cu ministrul de Externe cipriot în perioada crizei declanșate de debarcarea trupelor turcești în insulă. În perioada crizei, a avut consultări și la Atena și Ankara cu conducerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2007, vicepreședinte al Asociației. Activitatea didactică și științifică Asistent universitar la Iași (1962-1966). La sesiunile științifice universitare, a prezentat referate pe diverse teme ale științelor sociale. În M.A.E., la sesiunile științifice comemorative, a prezentat comunicări cu prilejul centenarului Independenței, centenarului Nicolae Titulescu, aniversării a 140 de ani de la crearea M.A.E. etc. Este coautor al volumului de studii "Diplomații în slujba Independenței", editat cu prilejul aniversarii Centenarului Independenței de stat. A publicat articole și a acordat interviuri pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
științelor sociale. În M.A.E., la sesiunile științifice comemorative, a prezentat comunicări cu prilejul centenarului Independenței, centenarului Nicolae Titulescu, aniversării a 140 de ani de la crearea M.A.E. etc. Este coautor al volumului de studii "Diplomații în slujba Independenței", editat cu prilejul aniversarii Centenarului Independenței de stat. A publicat articole și a acordat interviuri pe teme de politică externă și relații internaționale în presa scrisă și vorbită română și străină (Spania, Brazilia, Chile, Uruguay). A făcut parte din delegațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la sesiunile științifice comemorative, a prezentat comunicări cu prilejul centenarului Independenței, centenarului Nicolae Titulescu, aniversării a 140 de ani de la crearea M.A.E. etc. Este coautor al volumului de studii "Diplomații în slujba Independenței", editat cu prilejul aniversarii Centenarului Independenței de stat. A publicat articole și a acordat interviuri pe teme de politică externă și relații internaționale în presa scrisă și vorbită română și străină (Spania, Brazilia, Chile, Uruguay). A făcut parte din delegațiile României la conferințele internaționale consacrate cooperării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în M.A.E., cât și la misiunile diplomatice ale României din Albania, U.R.S.S. și Mongolia, a promovat, în mod constant, politica externă a României de dezvoltare a relațiilor bilaterale cu țările respective pe baza principiilor respectării reciproce a independenței și suveranității țării. Cu aceste țări a participat la negocieri, a elaborat, negociat documente de colaborare bilaterală în domeniile politic, economic și cultural-științific. Cu Albania a semnat numeroase documente. După decembrie 1989, a acordat o atenție deosebită dezvoltării pe baze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
atenție deosebită dezvoltării pe baze noi a relațiilor tradiționale româno-albaneze, cunoscând afinitățile dintre cele două popoare, faptul că România a fost un leagăn al renașterii albaneze, că i-a acordat tot sprijinul, mai mult decât oricare altă țară, în vederea cuceririi independenței de stat, la 28 noiembrie 1912 (hotărârea fiind luată la București la 5 noiembrie 1912, de patrioții albanezi aflați în România), a militat pentru depășirea perioadei anterioare în care relațiile bilaterale erau formale, reușindu-se o amplificare fără precedent a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și schimburile comerciale. Dacă în anul 1990, valoarea lor era nesemnificativă, în 1996, valoarea acestora a ajuns la aproape 40.000.000 dolari, sumă care nu a mai fost atinsă până în 2006. Sprijinul autorităților române în perioada renașterii albaneze, până la independență și după, a făcut ca poporul albanez să fie recunoscător României, care a contribuit mai mult decât oricare alt stat la făurirea statului albanez independent. Este motivul pentru care România și poporul român se bucură de mare stimă și considerație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Albania Autoritățile române, până la nivelul regelui, au sprijinit cu toate forțele mișcarea albaneză de eliberare, organizarea, la București, la hotelul Continental, a întâlnirii patrioților albanezi din România și alte țări balcanice, unde la 5 noiembrie 1912 s-a hotărât proclamarea independenței Albaniei. La întâlnire, a participat bătrânul înțelept, marele patriot Ismail Qemali, care de la București, însoțit de alți patrioți albanezi, între care și aromâni, a plecat la Viena, și, prin Triest, a sosit la Vlora unde a ridicat steagul independenței Albaniei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
proclamarea independenței Albaniei. La întâlnire, a participat bătrânul înțelept, marele patriot Ismail Qemali, care de la București, însoțit de alți patrioți albanezi, între care și aromâni, a plecat la Viena, și, prin Triest, a sosit la Vlora unde a ridicat steagul independenței Albaniei, el devenind primul prim-ministru al Albaniei. Hotelul Continental din București găzduiește, în prezent, o placă memorială consacrată acestui eveniment pusă de primul ministru albanez Fatos Nano în noiembrie 2003. Este cunoscut entuziasmul cu care Tache Ionescu, fost ministru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Albania), unde a deschis și prima școală de limba română din Albania, în anul 1882. Cu 5 ani mai târziu, a luat ființă și prima școală de limba albaneză în aceeași clădire. Imnul de stat al Albaniei este, de la proclamarea independenței, cântecul "Pe al nostru steag e scris unire", cu versurile adaptate specificului albanez de poetul Asdreni, pe melodia compozitorului Ciprian Porumbescu. NICOLAE MICU Născut la 17 iunie 1933, în comuna Vâlcănești, județul Prahova. A fost căsătorit cu Georgeta Micu, inginer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a României, privind cooperarea în cadrul Tratatului de la Varșovia și C.A.E.R., reducerea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa Centrală, situațiile conflictuale din Asia de Sud-Est, intervenția Uniunii Sovietice în Afganistan ș.a. Activitatea publicistică În cartea "Diplomația română în slujba independenței", apărută în 1977, cu prilejul Centenarului independenței de stat a României, a publicat studiul " Redeschiderea problemei orientale și poziția României față de răscoalele din Balcani. Atitudinea marilor puteri față de agravarea situației din regiune în perioada 1875-1877". În lucrarea colectivă "Independență, nealiniere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]