5,610 matches
-
foarte târzie (35% din sortiment) în septembrie-octombrie: Afuz Ali, Italia, Coarnă (albă și neagră), Bicane, Regina nera. Păstrarea strugurilor se realizează în țara noastră la un volum foarte modest din care circa 50-65% sunt consumați în timpul sărbătorilor de iarnă. Prin industrializare, se obțin compoturi, dulcețuri și sucuri apreciate prin finețe și aromă. Nu se admite vinificarea decât la soiurile mixte (grupa Chasselas). Conform SR 1490:1999, există 3 clase de calitate (extra, I, II). Clasificarea după mărimea boabelor se face în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1 %, substanțe pectice maxim 0,5 %, antociani 0,2 %, fibre 1,0 %, vitamina C 10 mg/100 g, valoare energetică medie 500 Kcalorii/kg. Materia primă pentru sucuri, compoturi, dulcețuri, gemuri, siropuri, lichior (vișinată, Maraschina), confiate, distilate, patiserie, congelate. Pentru industrializare se recoltează mecanizat. CAISELE Valoarea nutritivă: glucide 13 % aciditate medie 1,0 g% predominant malică, substanțe minerale 1 %, substanțe pectice 1 %, fibre 2 %, vitamina C maxim 9 mg/100 g, caroten 3 mg%, valoare energetică medie 500 Kcalorii/kg. Materia
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
0 %, substanțe minerale 0,5%, vitamina C maxim 14 mg/100 g, valoare energetică 450 Kcal/kg. Materia primă pentru compoturi, gemuri, dulcețuri, nectar, paste de fructe, lichior, rachiuri fine, congelate, mai rar deshidratate sau confiate. Există soiuri speciale pentru industrializare numite pavii (mai productive, mai dulci, mai tari, suportă scuturarea, rezultă compoturi de calitate) NECTARINELE (fără puf) și piersicile (cu puf) pot avea pulpa galbenă sau albă și sâmburele aderent sau neaderent. Consum proaspăt iulie-septembrie. Calibrarea se face pe 8
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu fructe mijlocii și mici (50-55mm). Sub 60 mm la soiurile cu fructe mari și sub 50 mm la cele cu fructe mijlocii și mici nu se consideră mere apte pentru consum în stare proaspătă conform STAS, ele fiind destinate industrializării (sucuri, gemuri sau chiar distilate). Merele se livrează în prezent în lăzi de carton nereturnabile cu capacitate de peste 10 kg, la prețuri în concordanță cu calitatea și nivelul ofertei prezente pe piață. După golirea celulelor, acestea sunt curățate, igienizate, dezinfectate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tinere. Spania este cel mai mare cultivator și exportator european. În țările limitrofe bazinului mediteranean, bobul este un aliment tradițional foarte mult apreciat, dar consumat de păturile sărace. În ultimele decenii, s-a conturat o activitate tot mai importantă de industrializare a boabelor verzi, având desfacerea asigurată mai ales în țările arabe. Boabele tinere au 81% apă, proteine 2-5 %, 0,6 % lipide, zaharuri (glucide) 3%, 33 mg acid ascorbic, 1,5 mg % vitamina PP, săruri minerale cum ar fi: K 250
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g/100g substanță uscată, valoarea energetică fiind de 1000-3400 Kcal/Kg. Momentul apariției bobului pe piață este luna mai, el fiind mai timpuriu decât fasolea. BAMELE sunt cultivate pentru fructele lor, capsule verzi, întrebuințate pentru diverse preparate culinare sau pentru industrializare. Conțin apă 76%, glucide 6 %, celuloză 1-2 % s.u., 2% protide (proteină brută peste 12% din s.u.), acid ascorbic 35 mg %, substanțe minerale. Prin conținutul ridicat în substanțe mucilaginoase, au proprietăți medicinale și dietetice. Valoarea energetică este de 386
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în fața unei iluzii de apartenență socială care sfârșește printr-un mare vid. Exemplul presei people arată în ce măsură mass-media, exploatând funcționalitățile puternice ale minții umane, nu le dezvoltă întotdeauna. Dacă lucrurile s-au schimbat oarecum, este în ceea ce am putea numi „industrializarea reflexelor vitale”: industria mediatică a dezvoltat mijloacele de activare ale reflexelor noastre vitale, dincolo de necesitățile naturale care le-ar justifica mobilizarea. Nu e cazul să fim prea aspri cu această stare de fapt, dar să admitem totuși că suntem condamnați
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de stat, etc. Importantă e ponderea acestuia în totalul de costuri și aceasta diferă de la o ramură la alta, ca și de la o firmă la alta. De reținut că ponderea respectivă este cu atît mai mare cu cît gradul de industrializare este mai scăzut. Dacă, din punct de vedere al reproducției forței de muncă și pentru asigurarea unui nivel de trai mai ridicat, societatea este interesată ca nivelul general de salarizare să fie cît mai ridicat, prin prisma costurilor de producție
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poate fi enunțată astfel: într-o lungă perioadă de creștere economică, cheltuielile publice sporesc mai repede decît venitul național. Partea cheltuielilor publice (stat + colectivități locale + asigurări sociale) în PIB s-a mărit de 5 ori între 1880 și 1980. Creșterea industrializării a antrenat o sporită activitate legislativă a Statului, o mai mare participare a acestuia la producerea și la furnizarea de servicii economice și sociale. 12.1.2. Rațiuni istorice Acestea au fost determinante. Secolul XX, de pildă, a cunoscut două
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Arrow și A. Sen. * Care sînt postulatele minimale ce trebuie respectate de o procedură a alegerilor colective, în concepția lui Arrow? Dar în concepția lui Sen? Capitolul 15 CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. CRIZA ECONOMICĂ Creșterea economică este rezultatul procesului de industrializare început acum două secole în țările astăzi dezvoltate. Actualmente, în perioada crizei post-crizei economice globale, o serie de țări în curs de dezvoltare și emergente cunosc o creștere economică remarcabilă (Nigeria, Africa de Sud, Ghana, Turcia, Polonia, Indonezia, Brazilia, Mexic, India, Rusia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
asemenea, că în țările dezvoltate 60% din populația activă lucrează în sectorul terțiar al economiei (serviciile), dar frontiera între industrii și servicii devine ea însăși permeabilă, asistîndu-se din ce în ce mai mult la o terțializare a industriei (exemplul serviciilor informatice) și la o industrializare a anumitor servicii (exemplul serviciilor bancare). Din punct de vedere doctrinar, se disting patru mari abordări tradiționale ale creșterii: 1) abordarea clasică, formulată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea prin Adam Smith și reluată de către Marx sau Young; 2) concepția
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mîna de lucru mai ieftină. În anii 1970-1980, firmele europene și japoneze se internaționalizează la rîndul lor, pentru a-și depăși limita propriilor piețe interioare, și se implantează pe piațe mai vaste (SUA, Europa) sau în țări aflate pe cale de industrializare rapidă (noile țări industrializate) spre a-și mări producția și a-și diminua costurile salariale. Alan Rugman (1988) demonstrase că cele mai mari 500 de multinaționale dețineau 20% din PIB-ul global și jumătate din fluxurile comerciale mondiale. După 1990
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în opoziție cu universul tradițional, care, susține autorul, nu este centrat pe "isteria" consumului fără limite, ci pe satisfacerea trebuințelor. Toate exemplele și analizele de caz pe care acest text le oferă transmit nostalgia unei lumi patriarhale pierdute în fața serializării, industrializării și artificializării crescute aplicate sistemului modern de obiecte. Se observă, așadar, că în opera baudrillardiană luată ca ansamblu, respingerea modernității este realizată printr-o dublă poziționare: nostalgia premodernității și critica din perspectiva postmodernității, ambele etape având elemente care indică o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui original, nici serialitate, ci doar "modele". În cultura hiperreală pe care o descrie Baudrillard, "doar afiliația cu modelul are sens, acesta semnificând referința care este ca o finalitate anterioară și singura verosimilitate. Ne aflăm în cadrul simulării moderne, pentru care industrializarea nu este decât forma primară. În sfârșit, nu mai este fundamentală reproducerea serială, ci modularea, nu echivalențele cantitative, ci comutarea termenilor nu legea comercială, ci legea structurală a valorii"463. Simulacrul de ordinul al treilea este configurat din punct de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
erau foarte clar stabilite, avantajele efectuării de investiții străine directe au fost evidente, În timp ce pentru firmele europene investițiile directe au fost efectuate de acelea a căror competitivitate a fost bazată pe avantajul deținerii anumitor active intangibile specifice. Odată cu procesul de industrializare a fost resimțită tot mai puternic nevoia unor noi surse de materii prime. Progresul tehnic și tehnologic a permis crearea unor echipamente, utilaje și mașini care au accentuat cererea pentru (noi) materii prime și materiale. În plus, pe măsura creșterii
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
o oarecare forță, orice politici care se axează pe autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atât de mari Încât nu pot fi justificate prin rațiuni economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de țări mici industrializate sau În curs de industrializare, precur Belgia, Elveția sau Singapore, Într-o tot mai mare măsură fiind recunoscut și de state mari precum SUA, sau cu puternice tradiții naționaliste, cum ar fi India sau China, acceptînd că , mai ales când este vorba de tehnologiile de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Dunning precum că orice politică care se axează pe autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atît de mari Încît nu pot fi justificate prin rațiuni economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de țările mici industrializate sau În curs de industrializare, cum sunt Belgia, Elveția sau Singapore, Într-o tot mai mare măsură fiind recunoscute de state mari precum și SUA, sau cu puternice tradiții naționaliste, cum ar fi India sau China, acceptînd că nici o țară nu este o insulă tehnologică , În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
au fost cotate până în 1946! Prima bursă de obligațiuni apare la sfârșitul secolului al XVIII-lea, la Frankfurt, care la vremea respectivă reprezenta principalul centru financiar al lumii. Necesitatea apariției obligațiunilor a fost justificată de insuficiența veniturilor fiscale ale statului. Industrializarea masivă la începutul secolului al XIX-lea, a creat marile corporații ce dispuneau de un capital imens. Forma juridică de societate pe acțiuni devine predominantă. Acțiunile corporatiste se află la originea mecanismului bursier prezent. Numărul burselor de valori a crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
a fi ajuns să fie și "postmoderne" în organizări spiritual-materiale ca cele menționate mai sus. (1, p. 249) Aprecieri puțin apropiate de realitățile și idealurile românilor din anii 1970-1980, deformate de amintitul "cult al personalității", orientau țara în direcția unei industrializări forțate, dependentă de resurse din import și cu piețe de desfacere în țările sărace, care nu plăteau ceea ce primeau. Pe scurt, comerț falimentar. Forța de muncă era preluată din agricultura cooperativizată, cu mecanizare, chimizare, irigații costisitoare. Calificarea se făcea atât
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
onorarii" și alte influențe, asigurate doar de un om potent, cu venituri dobândite prin respectarea condițiilor juridico-morale. Construcția economico-socială și suprastructurală, care să conducă în final la siguranța civilă a fiecărei persoane, rezultă din modernizarea realizată de civilizația occidentală prin industrializarea tot mai extinsă și accelerată, îmbinată și cu multe tehnici pentru inducerea în eroare și înșelarea contractantului. Obiectele de patrimoniu, "moștenirile" de familie, iubirea fraternă sau de părinți pot fi ușor transformate în mărfuri ori distruse. Deviza este: câștig cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de necomparat cu aceea din Vest. A sporit numărul alogenilor evrei, a câtorva occidentali și a robilor țigani aduși din țări vecine. Profiturile acumulate, reinvestite, au ridicat ratting-ul Țărilor Române în întreg secolul al XIX-lea, când s-au intensificat industrializarea, școlarizarea urbană, satele rămânând la vechile tradiții. În aceste cadre, plus influențele acumulate în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, au putut să apară și "filosofii". După cronicari, în special Miron Costin (1633-1691), autor de cronici și al
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
activități cultural- educative. În 1980, Z. Ornea nu numai că restrângea analiza relațiilor tradiționalismului cu modernismul românesc la deceniul al treilea din secolul al XX-lea, dar stabilea că pașoptismul, junimismul, sămănătorimul și poporanismul erau "potrivnice înnoirii organismului românesc prin industrializare", susținând "tradiția neclintită". (13b, pp. 306-307) Autorul desemna prin conceptul de tradiționaliști personalitățile și orientările din țara noastră, care aspirau spre menținerea sau continuitatea legatului transmis de înaintași. Cu acest termen se exprimau atât "latențele permanente", cât și "factorul cenzurativ
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
după ce reduc modernitatea la capitalism, pe ambele le substituie Occidentului. Or, între ele sunt și multe deosebiri de esență, de natură, de cultură și tradiții istorice. Până la al Doilea Război Mondial, și țările estice au avut legături cu Occidentul, iar industrializarea, științele moderne, energetica nucleară, zborurile cosmice, sportul și artele s-au dezvoltat și în Est, unde s-au păstrat însă și tradiții ce se îndreaptă uneori spre gesturi fanatice de apărare a proprietății/a sărăciei ce le aduce munca, dar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
el se degradează în mass, ajungând să reprezinte cultura recent urbanizatei clase muncitoare. Disputa dintre susținătorii culturii populare, în sensul culturii oamenilor simpli, și cei care o resping, considerând-o simplistă, se continuă în secolul al XIX-lea pe fondul industrializării rapide și al apariției unei noi categorii sociale care invadează orașele. Tensiunea dintre cele două forme de cultură în secolul al XIX-lea (elitistă și de masă), accentuată de revoluția industrială, este analizată de Matthew Arnold în celebrul studiu Culture
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și occidentală, legate într-un fel sau altul de credința sau Biserica creștină. Reprezentările populare, cu rol similar pentru credințele și valorile laice, au apărut sporadic și au circulat masiv abia în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Industrializarea, producția de masă și mass-media sunt factorii care au dus la apariția și răspândirea unui număr impresionant de iconuri populare. Ca și cele religioase, iconurile populare "sunt obiecte semnificative care îi adună la un loc, în grup sau comunitate, pe
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]