5,050 matches
-
scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai puternică acumulare) difuzează Într-un mod specific rezervele sale către generațiile ce o preced și, respectiv, o urmează. În același timp, această propagare atenuează inegalitățile din interiorul a două generații dezavantajate, cea a tinerilor și cea a bătrânilor. Concluzii Presiunea generațiilor, unele asupra celorlalte, reprezintă forța motrice a continuității sociale și constituie, după cum afirma Auguste Comte, una dintre problemele cele mai importante ale societății. Dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai puternică acumulare) difuzează Într-un mod specific rezervele sale către generațiile ce o preced și, respectiv, o urmează. În același timp, această propagare atenuează inegalitățile din interiorul a două generații dezavantajate, cea a tinerilor și cea a bătrânilor. Studiul macrosociologic al problemei generațiilor este unul extrem de costisitor: costisitor nu numai financiar, ci, mai ales, temporal. În primul rând, cercetătorul nu poate Înțelege schimbările provocate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu atenție ținuta, atitudinea, aparența, hexis-ul corporal, se supune unor reguli greu detectabile pentru cineva venit din afara acestei lumi. O relație asimetrică. Sociologul este dominat, politețea și curtoazia interlocutorului exprimă, de fapt, grija acestuia de a nu afișa diferența și inegalitatea pozițiilor. Pornind de la această mărturisire, putem medita la poziția și la etica cercetătorului În științele sociale. Organizându-și anchetele și/sau experimentele, el uită adesea de poziția de inferioritate a subiecților sau de faptul că el le aplică grila sa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt Îndepărtați, dimpotrivă, ei au rolul de a legaliza și consolida poziții și relații. Dacă acceptă ritualurile și simbolismul vânătorii, dacă empatizează cu protagoniștii acestor ritualuri discriminatorii, reprezentanții claselor populare - gonacii, publicul naiv - se resemnează În poziții de dominați, recunosc inegalitatea de șanse ca pe un fapt imuabil, sunt complici ai acestei perverse puneri În scenă. Este motivul pentru care aceste practici sunt contestate de către militanții ecologiști și de către reprezentanții organizațiilor pentru protecția animalelor. Poziția sociologului e și ea dificilă: dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la punerea În valoare a grilelor de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților. Problema schimbării, conceptualizată, printre alții, de Comte, Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a lungul unei filiații care concentrează trei pătrimi din volumul de ajutor necesar unei familii. Studiile efectuate de către sociologii francezi se concentrează, În special, asupra analizei circulației ajutoarelor, a identificării „donatorilor” și a „beneficiarilor”, a evidențierii consecințelor transferurilor economice asupra inegalităților interși intrageneraționale. Acestea din urmă sunt abordate dintr-o perspectivă macrosocială, la fel ca și interacțiunile dintre transferurile publice și cele private (Coenen-Huther, Kellerhals și Allemen, 1994). Anchetele sociologice Întreprinse de analiștii francezi arată că, prin variația parametrilor de frecvență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
iluminist de societate și știință socială 22 Capitorlul 2. Tranziții în modernitate. Spre o nouă societate și o nouă știință socială? 46 Partea a IIa: Configurări ale modernității reflexive în societatea individualizată 106 Capitolul 3. Structură socială, individualizare, identitate și inegalitate în modernitatea reflexivă 119 Capitolul 4. Familia și relațiile de gen 203 Capitolul 5. Piața învățământului superior și universitatea: oportunități, opțiuni, riscuri 247 Bibliografie 326 Mulțumiri Orice volum are o istorie a sa. Se înscrie într-o familie de idei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernității și, odată cu extinderea comerțului, societatea comercială și a consumului. Expansiunea societății industriale și comerciale se realizează însă în mod profund diferențiat de la o țară la alta. Modernitatea induce un nou tip de creștere economică, bazată pe industrie, dar și inegalități între clase sociale și țări. Inegalitățile sociale și internaționale se vor afla la baza unor multiple și atât de cunoscute tensiuni și conflicte de clasă din secolele al XIX-lea și XX. Spiritul iluminist al noii economii capitaliste este cel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comercială și a consumului. Expansiunea societății industriale și comerciale se realizează însă în mod profund diferențiat de la o țară la alta. Modernitatea induce un nou tip de creștere economică, bazată pe industrie, dar și inegalități între clase sociale și țări. Inegalitățile sociale și internaționale se vor afla la baza unor multiple și atât de cunoscute tensiuni și conflicte de clasă din secolele al XIX-lea și XX. Spiritul iluminist al noii economii capitaliste este cel mai bine ilustrat de lucrarea lui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și forme ale creșterii economice. Proprietatea privată și piața, în cadrul unui mod capitalist de organizare a economiei, au constituit formele dominante de consacrare a modernității. Capitalismul industrial a generat producția fordistă de masă și consumul de masă, iar odată cu acestea, inegalități economice, sociale și culturale tot mai mari. Raportarea la inegalități a luat două forme. Una a constat, după ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în inițierea și expansiunea treptată a „statului bunăstării” (statul social), ca formă politică a redistribuirii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unui mod capitalist de organizare a economiei, au constituit formele dominante de consacrare a modernității. Capitalismul industrial a generat producția fordistă de masă și consumul de masă, iar odată cu acestea, inegalități economice, sociale și culturale tot mai mari. Raportarea la inegalități a luat două forme. Una a constat, după ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în inițierea și expansiunea treptată a „statului bunăstării” (statul social), ca formă politică a redistribuirii economice a veniturilor pentru compensarea inegalităților și conservarea „păcii sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai mari. Raportarea la inegalități a luat două forme. Una a constat, după ultimul sfert al secolului al XIX-lea, în inițierea și expansiunea treptată a „statului bunăstării” (statul social), ca formă politică a redistribuirii economice a veniturilor pentru compensarea inegalităților și conservarea „păcii sociale”. Cealaltă a luat, mai ales în secolul al XIX-lea, dar cu surse ce ajung în secolele al XV-lea și al XVI-lea, forma dublă a contestării modului capitalist de organizare socială și a construcției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mult de o jumătate de secol, alternativa „socialismului de stat” din răsăritul european a eșuat, iar modernitatea și-a reluat cursul capitalist care a consacrat-o. Ceea ce constituie încă un proiect de interes pentru modernitatea continuă este „statul bunăstării”, întrucât inegalitățile nu numai că nu au dispărut, dar devin tot mai profunde și mai vizibile. Statul modern a devenit, în forma statului național, un aparat birocratic și administrativ reprezentativ pentru modernitate. Pendulând între extindere și restrângere economică, militară sau politică, statul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltate industrial. Apoi și celelalte țări au început să aspire, prin programele lor de dezvoltare, spre configurarea noii economii și societăți. Oricum, odată cu extinderea globalizării economice, politice și culturale, competiția pentru performanțe tot mai mari și pentru înlăturarea discrepanțelor sau inegalităților proeminente dintre țări a devenit tot mai acerbă. Astfel, Consiliul European definea în 2000 „strategia de la Lisabona” și fixa pentru Uniunea Europeană ținta de a deveni în 2010 „cea mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în strategiile lor de dezvoltare „vor rămâne în urma celor care se mișcă mai repede, iar consecințele nefericite pentru perspectivele lor de dezvoltare vor fi cu greu remediate”. Inerțiile, fie ele și temporare, s-ar putea transforma în decalaje statornice și inegalități accentuate, care, la rândul lor, ar genera tensiuni sociale și geostrategice. Zilele noastre confirmă, din păcate, o astfel de predicție. Pe de altă parte, când încercăm să identificăm indiciile noii societăți și ale tranziției actuale spre ea, nu putem să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Bell să le actualizeze. K. Marx a fost primul care, în secolul al XIX-lea, a lansat ideea că, în capitalism, contradicția dintre forțele de producție, care devin tot mai socializate, și relațiile de producție, bazate pe proprietate privată și inegalitate socio-economică, generează lupta de clasă, ce va duce în final la înlăturarea capitalismului și înlocuirea sa cu socialismul. J. Schumpeter, urmându-l pe Marx, argumenta și el la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului XX că în capitalism
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială actuală. Totuși, capitalul social regenerează în concordanță cu noile dezvoltări tehnologice și din structura economică. F. Fukuyama consideră că „marea ruptură” nu poate fi explicată prin invocarea modului defectuos de funcționare a statului bunăstării, respectiv prin creșterea sărăciei și inegalităților sau prin acumularea de polarități sociale într-o societate tot mai bogată și nici prin acea schimbare culturală care a inclus declinul religiei și exacerbarea individualismului în dauna obligațiilor comunitare. Coincidența în timp a unor astfel de schimbări nu poate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ușor detecta o astfel de specificitate în modul de schimbare și reconstituire a drepturilor de proprietate sau a tipurilor de tranzacții sociale, economice și culturale, în distribuția și operarea stimulentelor de tip materialist, în funcționarea comunităților, în constituirea și manifestarea inegalităților, în convergențele și divergențele ce apar între spațiul public și cel privat, în modurile de relevare a individualizării sau în funcționarea instituțiilor și organizațiilor; în definitiv, în aproape oricare dintre spațiile și modurile constitutive ale societății noastre bulversate. Numai că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune și tradiție Modernizarea tradiției pentru consacrarea modernității Modernizarea modernității Principiul constitutiv al modernizării Evoluție și progres Teleologia istorică în sensul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care individul, gradul de individualizare și traiectoriile individualizării circumscriu modurile specifice de configurare și consacrare ale calității vieții. De exemplu, în condițiile în care calitatea vieții nu a atins încă pragurile de satisfacere extinsă a nevoilor materiale ale vieții, iar inegalitățile economice induc polarizări sociale pregnante, este foarte probabil să crească tensiunile, incertitudinile și riscurile sociale ale vieții individuale și sociale. Așa cum ar spune W. Beck, modul de distribuire a bogăției devine sursa de accentuare a distribuției riscurilor sociale de instabilitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structuri sociale” supraordonate și chiar atotputernice. Ca individ, nu ar fi decât ceea ce structura dictează, iar societatea nu ar fi decât produsul final al jocului determinărilor sau interdependențelor dintre un set de factori transindividuali. Să luăm exemple ilustrative. De ce există inegalități sociale sau de ce ajungem să avem poziții sociale sau salarii diferite? Răspunsul clar și distinct al unei teorii factoriale de tip determinist vine de îndată: pur și simplu, întrucât intervin cauzările sau determinările sociale ale unor factori sau structuri (baza
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
un eșantion modest ca dimensiune pentru caracterizarea unor procese sau fenomene ale modernității actuale. Este totuși un eșantion, poate chiar reprezentativ. Deocamdată, las pentru mai târziu continuarea analizelor altor instanțe ale modernității actuale. Capitolul 3. Structură socială, individualizare, identitate și inegalitate în modernitatea reflexivă Modernitatea și procesele de modernizare pot fi analizate fie cu referire la transformările care se produc în structurile specifice diferitelor componente ale societății (e.g. economie, cultură, politică etc.), fie având în vedere schimbările asociate cu sau produse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consacre traiectoriile de viață. Focalizarea pe individualizare nu coincide însă cu eliminarea din analiză a oricăror procese asociate. Dimpotrivă, voi explora modul de construcție a identității personale prin traiectorii biografice alternative și voi insista asupra formelor pe care le ia inegalitatea în condiții de accentuare a individualizării. În felul acesta, analiza este și una a structurii sociale. Abordarea propusă în continuare nu are doar miza de a se referi la unul dintre cele mai reprezentative fenomene ale modernității actuale în general
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ceea ce ne apare într-o formă difuză ca societate sau comunitate. În cele ce urmează, voi detalia mai întâi premisele noii abordări, pentru ca apoi să mă refer la individualizare și la construcția identității actorilor individuali. Atât timp cât piața induce și menține inegalități în forme individualizate din ce în ce mai proeminente, voi considera în ultima parte relațiile de inegalitate asociate cu individualizarea și cu unele moduri de intervenție ale statului social al bunăstării. Ideea centrală a acestui capitol este că transformările care se produc în actuala
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce urmează, voi detalia mai întâi premisele noii abordări, pentru ca apoi să mă refer la individualizare și la construcția identității actorilor individuali. Atât timp cât piața induce și menține inegalități în forme individualizate din ce în ce mai proeminente, voi considera în ultima parte relațiile de inegalitate asociate cu individualizarea și cu unele moduri de intervenție ale statului social al bunăstării. Ideea centrală a acestui capitol este că transformările care se produc în actuala fază a tranziției postcomuniste sunt tendențial convergente cu cele specifice țărilor occidentale dezvoltate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]